Decizie nr.166 din 14.06.2024 cu privire la aprobarea Metodologiei de monitorizare a programelor audiovizuale cu caracter electoral
CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI
D E C I Z I E
cu privire la aprobarea Metodologiei de monitorizare
a programelor audiovizuale cu caracter electoral
nr. 166 din 14.06.2024
(în vigoare 14.06.2024)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 268-270 art. 481a din 25.06.2024
* * *
În conformitate cu prevederile art.75 alin.(3) lit.h) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, Consiliul Audiovizualului (în continuare – CA) elaborează, aprobă şi supraveghează punerea în aplicare a Metodologiilor de monitorizare a conţinuturilor serviciilor media audiovizuale liniare şi neliniare, precum şi a serviciilor de platformă de partajare a materialelor video.
Prin Decizia nr.111 din 19.04.2024, CA a iniţiat elaborarea proiectului de modificare a Metodologiei de monitorizare a radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova, aprobată prin Decizia CA nr.29/180 din 09.11.2018. În procesul de revizuire s-a atestat că Metodologia menţionată supra urmează să fie modificată semnificativ. Astfel, este oportună aprobarea unei noi metodologii şi abrogarea Deciziei CA nr.29/180 din 09.11.2018.
Prin Decizia nr.124 din 26.04.2024, în vederea asigurării transparenţei în procesul decizional, CA a supus consultărilor publice proiectul Metodologiei de monitorizare a programelor audiovizuale cu caracter electoral. Termenul limită de prezentare a propunerilor asupra proiectului a fost 27 mai 2024.
Până în prezent, au fost prezentate propuneri de la Direcţia control servicii media audiovizuale a CA, Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL), Asociaţia "Promo-LEX" şi Asociaţia Naţională Patronală a Radiodifuzorilor din Republica Moldova.
În temeiul prevederilor art.73-75 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova
DECIDE:
1. Se aprobă Metodologia de monitorizare a programelor audiovizuale cu caracter electoral (se anexează).
2. Se abrogă Decizia Consiliului Audiovizualului nr.29/180 din 09.11.2018 cu privire la aprobarea Metodologiei de monitorizare a radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova.
3. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în sarcina Secţiei juridice şi Direcţiei control servicii media audiovizuale.
4. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării şi se publică pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| VICEPREŞEDINTĂ | Ana GONŢA |
| Nr.166. Chişinău, 14 iunie 2024. | |
Anexă
la Decizia Consiliului Audiovizualului
nr.166 din 14 iunie 2024
Metodologia de monitorizare
a programelor audiovizuale cu caracter electoral
Principii generale: Alegerile libere şi corecte reprezintă cel mai important exerciţiu democratic, pentru că cetăţenii îşi aleg conducătorii, iar de opţiunea votanţilor depinde direcţia de guvernare, la nivel local sau central, în următorii câţiva ani. Însăşi alegerile libere şi corecte rămân a fi o expresie a democraţiei. Sunt motive din care legea dispune reguli stricte de comportament pentru toţi actorii implicaţi în procesul electoral: organe de stat, inclusiv organe electorale, concurenţi electorali, agenţii de publicitate, mass-media, alegători. Fără reguli şi fără o supraveghere corespunzătoare a respectării regulilor, anumite acţiuni în cadrul competiţiei politice pot compromite exerciţiul democratic. Prezenta metodologie vine în sprijinul Consiliului Audiovizualului (în continuare – CA), care are atribuţia şi obligaţia să supravegheze respectarea regulilor în alegeri de către furnizorii de servicii media (în continuare – FSM).
Scopul metodologiei: A determina măsura în care programele audiovizuale monitorizate corespund rigorilor juridice, precum şi angajamentelor asumate prin Declaraţia politicii editoriale a furnizorilor de servicii media în reflectarea alegerilor de orice tip şi a referendumurilor.
Aplicarea metodologiei:
• la monitorizarea tuturor programelor cu caracter electoral (programele de ştiri şi actualităţi, emisiunile de informare electorală, emisiunile de promovare electorală, dezbaterile electorale, programele de publicitate electorală, după caz) şi a conţinuturilor de autopromovare a programelor audiovizuale cu caracter electoral;
• în cazul controlului din oficiu în materie de programe cu caracter electoral;
• în cazul petiţiilor/sesizărilor venite la CA în materie de programe cu caracter electoral;
• FSM o pot utiliza (la decizia acestora) în cazul automonitorizării propriilor programe cu caracter electoral.
Metode aplicate:
• analiza de conţinut: pentru a determina conformitatea/neconformitatea programelor monitorizate cu rigorile juridice;
• analiza comparată: pentru a determina evoluţia/involuţia fiecărui FSM în reflectarea alegerilor/referendumului;
• analiza şi sinteza: pentru a genera date relevante care să constate starea de fapt în reflectarea alegerilor de către subiecţii monitorizaţi.
Subiecţi monitorizaţi: FSM aflaţi în jurisdicţia Republicii Moldova.
Perioada monitorizării: perioada electorală sau segmente temporale nu mai scurte de o săptămână, stabilite de CA.
Programe monitorizate: programe audiovizuale cu caracter electoral difuzate în cadrul unui serviciu media, a unei secţiuni a serviciului media sau în cadrul unor programe concrete, stabilite prin decizie de către CA.
Indicatori ai metodologiei: metodologia utilizează indicatori cantitativi/calitativi, aplicarea cărora trebuie să determine dacă un program audiovizual cu caracter electoral întruneşte sau nu cerinţele prevăzute de legislaţia electorală, audiovizuală şi conexă relevantă, precum şi angajamentele asumate de FSM prin Declaraţia privind politica editorială în reflectarea alegerilor/referendumului.
Programele cu caracter electoral sunt diferite şi, respectiv, faţă de acestea şi rigorile juridice impuse sunt diferite. Faptul dat relevă necesitatea:
• de a ajusta indicatorii cantitativi/calitativi în funcţie de categoria/categoriile programelor, aşa cum sunt clasificate de Codul electoral, care urmează a fi monitorizate;
• de a monitoriza în mod separat:
a) programele de ştiri şi actualităţi;
b) emisiunile de informare electorală;
c) emisiunile de promovare electorală;
d) dezbaterile electorale;
e) programele de publicitate electorală.
După caz, indicatorii cantitativi/calitativi pot fi ajustaţi pentru monitorizarea:
• conţinuturilor de autopromovare a programelor audiovizuale cu caracter electoral;
• mesajelor de interes public aprobate de CEC.
Utilizarea indicatorilor: indicatorii sunt utilizaţi în funcţie de categoria programelor monitorizate. Utilizarea indicatorilor pentru monitorizarea programelor de ştiri şi actualităţi şi a emisiunilor de informare electorală, este explicată în tabelul de mai jos:
Tabel explicativ
| Nr. | Indicator | Semnificaţie/raţionament/aplicare/rezultat | Calificative | Coduri |
| 1. | Data/ora | - măsoară numărul zilelor/orele în/la care au fost difuzate programele monitorizate. Indică uniformitatea sau lipsa acesteia în repartizarea conţinuturilor în perioada monitorizată. Stabileşte dacă difuzarea anumitor conţinuturi (sondaje, publicitate electorală) este permisă/interzisă în anumite zile (ziua tăcerii/scrutinului) şi dacă ora de difuzare corespunde actelor normative (ore de maximă audienţă). De exemplu, potrivit actelor normative, programele cu caracter electoral trebuie difuzate în intervalul orar 06:00-24:00, cu excepţia dezbaterilor electorale, care trebuie difuzate în orele de maximă audienţă. Data şi ora trebuie să corespundă şi angajamentelor din Declaraţie.
- în Fişa de monitorizare (în continuare – Fişă) este indicată data şi ora programului cu caracter electoral. Dacă ziua/ora contravin actelor normative, faptul atestat este reflectat în rezultatele monitorizării (raport). |
Conformă/
neconformă cerinţelor legale |
cf/ncf |
| 2. | Număr programe, caracter, limbă | - măsoară numărul programelor electorale, caracterul conflictual/neconflictual, precum şi limba în care sunt realizate acestea.
Măsurarea caracterului conflictual/neconflictual al conţinuturilor audiovizuale se aplică în exclusivitate programelor de ştiri şi de actualităţi. Limba de realizare a programelor electorale este relevantă pentru a determina proporţia acestora într-o limbă ori alta, precum şi corespunderea proporţiei respective cu angajamentele din Declaraţie. - în Fişă fiecare subiect/program monitorizat este notat cu cifra "1", pentru a facilita contabilizarea acestora. Rezultatul poate indica dacă FSM a reflectat adecvat alegerile sau doar a mimat reflectarea. În Fişă este indicat caracterul conflictual/neconflictual al subiectului/programului. Contabilizarea şi analiza datelor poate indica raportul dintre numărul programelor respective, precum şi corectitudinea/ incorectitudinea realizării subiectelor/programelor cu caracter conflictual. În Fişă este indicată limba în care este realizat subiectul/programul monitorizat. Contabilizarea şi analiza datelor poate indica raportul dinte numărul programelor realizate într-o limbă ori alta. Analiza comparată între FSM poate genera date relevante despre cine şi cum respectă legea. Cazurile cu derogări de la lege, cu exemplificări în calitate de argumente, trebuie să se regăsească în raportul de monitorizare. |
Caracter
conflictual/ neconflictual; limbă română/ alta |
1/cc/cnc; ro/ al |
| 3. | Temă | - măsoară relevanţa/irelevanţa temelor electorale reflectate. Sunt teme de interes public/de interes social general. Exemplu: un concurent electoral organizează evenimente publice zilnice, dar nu toate sunt de interes general. FSM ar trebui să le reflecte doar pe cele relevante, pentru că nu-i obligat să reflecte toate evenimentele electorale. O analiză a temelor poate arăta dacă FSM selectează evenimentele electorale de interes general sau, dimpotrivă, le ocoleşte intenţionat şi dă preferinţă evenimentelor fără relevanţă. O analiză comparată a temelor abordate de FSM monitorizaţi poate indica cine reflectă adecvat şi cu bună-credinţă procesul electoral şi cine reflectă formal sau chiar cu rea-credinţă. S-ar părea că FSM nu poate fi sancţionat pentru alegerea temelor, dar principiul echilibrului, prevăzut la pct.5 sbp. 2) din Regulamentul CEC, obligă FSM să informeze în mod egal despre toate evenimentele electorale publice relevante.
- În Fişă este indicat dacă tema este relevantă/irelevantă. În cazul temelor irelevante sunt necesare argumentări corespunzătoare şi concluzii care trebuie să se regăsească în raportul de monitorizate. |
Relevantă/
irelevantă pentru alegeri |
rl/irl |
| 4. | Durata | - măsoară durata timpului de emisie alocat pentru subiectele/programele cu caracter electoral. Durata poate fi dezagregată, bunăoară, în: durata ştirilor cu/despre concurenţi; durata ştirilor de la/despre CEC/organe electorale; durata celorlalte programe, inclusiv a dezbaterilor; durata publicităţii electorale contra plată/gratuite etc. Durata fiecărui subiect cu participarea concurenţilor electorali poate indica dacă sunt respectate principiile echităţii, echilibrului şi imparţialităţii, precum şi dacă sunt respectate angajamentele din Declaraţie.
Încălcarea duratei trebuie să fie vădită pentru a o considera încălcare atunci când subiectele ce-l vizează pe un anumit concurent de fiecare dată sunt mai lungi sau, dimpotrivă, mai scurte. În asemenea caz se poate întrevedea o abordare părtinitoare. În schimb, durata dezbaterilor electorale, de exemplu, şi a publicităţii electorale poate indica exact dacă este sau nu respectată legea. - în Fişă este indicată durata fiecărui subiect/program. Contabilizarea şi analiza datelor obţinute pot arăta respectarea sau nerespectarea actelor normative şi a Declaraţiei. Cazurile de încălcare a actelor normative /Declaraţiei trebuie să se regăsească în raport. Durata trebuie exprimată cum e mai comod de perceput – secunde, minute sau ore. |
Ore/minute/
secunde |
h/min/sec |
| 5. | Protagonişti | - măsoară numărul de protagonişti din patru categorii în programe electorale, cu excepţia publicităţii electorale: organ electoral, organ de stat, concurent electoral/participant la referendum, expert independent, cetăţean de rând.
Dintre categoriile de protagonişti două merită atenţie specială: organele de stat/reprezentanţii acestora (art. 16 din Codul electoral) şi concurenţii electorali/participanţii la referendum, pentru care există rigori juridice suplimentare. Aceste două categorii necesită a fi monitorizate îndeaproape, pentru a putea determina respectarea/nerespectarea rigorilor juridice. Celelalte categorii, deşi importante pentru o reflectare mai bună a alegerilor, au relevanţă relativă din perspectiva respectării actelor normative. Prezenţa frecventă a organelor de stat în ştiri/programe electorale, prezenţa frecventă a unor concurenţi electorali şi lipsa totală a altora, precum şi prezenţa frecventă a aceloraşi experţi poate indica derapaje pasibile de sancţionare. - în Fişă este indicat numele fiecărui protagonist şi categoria din care face parte; analiza datelor trebuie să indice ce categorie şi cine dintre protagonişti au avut cea mai frecventă mediatizate şi în ce măsură respectiva mediatizare a fost îndreptăţită; datele comparate pot scoate în evidenţă abordarea protagoniştilor de către FSM; rezultatele analizei trebuie să se regăsească în raportul de monitorizare. |
organ electoral
sau reprezentant / organ de stat sau reprezentant / concurent electoral sau participant referendum/ expert independent / cetăţean de rând |
oe/os/ cel/e/cr |
| 6. | Echilibru de gen | - măsoară frecvenţa apariţiei în ştiri/programe electorale a protagoniştilor bărbaţi/femei. Pe de altă parte, dacă într-o dezbatere electorală participanţii, prin tragere la sorţi sau în ordinea înregistrării, sunt doar bărbaţi, nu trebuie să învinuim FSM că nu a asigurat echilibrul de gen.
- în Fişă este indicat genul protagonistului. Contabilizarea datelor arată numărul protagoniştilor şi protagonistelor împreună şi pe categorii separat. Analiza deduce raportul procentual femei/bărbaţi în general şi pe categorii. Din calcule/analiză sunt scoase subiectele/programele în care în mod obiectiv nu poate fi asigurat echilibrul de gen. Analiza indică situaţia generală şi situaţia pe categorii de protagonişti. Analiza comparată poate scoate în evidenţă cine dintre FSM practică un jurnalism sensibil la gen şi cine nu. Rezultatele relevante trebuie să se regăsească în raportul de monitorizare. |
Femeie/
bărbat |
f/b |
| 7. | Intervenţie protagonişti | - măsoară durata de timp în care competitorul electoral vorbeşte (la radio), vorbeşte şi apare în imagine (la tv) – intervenţie directă, sau durata de timp în care se vorbeşte despre protagonist – intervenţie indirectă. În mod normal, durata intervenţiilor directe/indirecte ar trebui să fie aproximativ egală pentru toţi protagoniştii, în special, în ştiri şi dezbateri electorale şi, mai ales, în subiectele cu caracter conflictual, unde trebuie să fie reprezentate, aproape în egală măsură ca durată şi ca intervenţie, toate opiniile divergente. În caz contrar, apare suspiciunea de părtinire, care, după monitorizarea întregii perioade, s-ar putea să se adeverească. În acelaşi timp, de luat în calcul că nu întotdeauna unei intervenţii directe îi poţi contrapune altă intervenţie directă. Oricum, dacă este un subiect conflictual cu intervenţia directă a unui protagonist şi nu poate fi obţinută intervenţia directă a protagonistului vizat, FSM trebuie să asigure intervenţia indirectă a acestuia, adică să amintească poziţia protagonistului, dacă este cunoscută. Asemenea soluţie nu ar trebui să fie calificată drept încălcare a normelor. Încălcare se consideră atunci când FSM nu a depus efort să echilibreze subiectul conflictual şi a ignorat opinia/poziţia protagonistului vizat, dar de la care nu a putut obţine o intervenţie directă de aproximativ aceeaşi durată.
În talk-show-uri, emisiuni de autor, emisiuni de arhivă, investigaţii jurnalistice, emisiuni de satiră etc., durata intervenţiilor protagoniştilor nu este la fel de relevantă ca în ştiri şi dezbateri şi, deci, acest criteriu pentru programe de acest gen fie că nu trebuie utilizat, fie că nu trebuie utilizat atât de rigid. Dar şi în subiectele/programele pentru care durata este relevantă, aceasta nu este neapărat să fie exactă la toţi, ca să se considere că regula a fost respectată. O marjă rezonabilă de câteva secunde ar trebui să existe, pentru a nu îngreuna perceperea mesajului prin exces de zel. Purtătorii de cuvânt ai concurenţilor electorali şi ai participanţilor la referendum sunt consideraţi ca actori politici reprezentând respectivii competitori electorali. Intervenţiile (directe sau indirecte) ale purtătorilor de cuvânt sunt contabilizate ca atare în contul competitorului electoral reprezentat. În cazul cetăţenilor de rând care se exprimă în sprijinul unui competitor electoral, intervenţiile acestora (directe) sunt contabilizate ca menţiuni/intervenţii indirecte. - în Fişă este indicată durata intervenţiilor directe/indirecte ale fiecărui protagonist. Contabilizarea şi analiza datelor obţinute trebuie să releve abordarea corectă/incorectă a FSM. Analiza poate stabili dacă FSM favorizează/defavorizează anumiţi concurenţi electorali/participanţi la referendum. Analiza comparată poate scoate în evidenţă cine dintre FSM a acţionat corect şi cine – dimpotrivă. Rezultatele analizei şi, în special, cazurile ce relevă dezechilibre vădite, trebuie incluse în raportul de monitorizare. |
Intervenţie
directă / indirectă |
id/ind |
| 8. | Atitudine autor | - măsoară imparţialitatea/părtinirea autorului care, după caz, poate fi reporter, prezentator, moderator. Regula generală: jurnalistul trebuie să fie corect, neutru, imparţial. Aceasta nu înseamnă că trebuie să fie "cuminte". Mai degrabă, iscoditor şi atent la ceea ce se întâmplă în cadrul emisiunii. Reporterul şi/sau prezentatorul de ştiri nu trebuie să-şi impună opinia sau să ia partea cuiva – el lasă să tragă concluzii beneficiarul de informaţii. Pentru prestaţia moderatorului de dezbateri electorale sunt rigori suplimentare prevăzute de Codul electoral şi de Regulamentul CEC. Emisiunile de autor, comentariile, foiletoanele, satira etc. sunt locul unde jurnalistul/autorul îşi spune opiniile (că are dreptul), doar că ceea ce afirmă să aibă substrat factologic, să nu admită limbaj de ură, discriminare, violenţă, dezinformare etc., adică ceea ce interzice legea. Prin urmare, în fiecare caz concret, în funcţie de tipul conţinutului cu caracter electoral, aplicăm sau nu aplicăm acest criteriu.
- în Fişă indicăm calificativul imparţial/părtinitor. Dacă este relevant, putem indica şi numele celui monitorizat. Analiza prestaţiei autorului/jurnalistului trebuie să scoată în evidenţă, mai ales cazurile de atitudine părtinitoare, pentru că este o încălcare gravă. Analiza poate reliefa şi pe cine favorizează/defavorizează FSM. În special, cazurile reprobabile trebuie incluse în raportul de monitorizare. |
Părtinitoare /
nepărtinitoare |
p/np |
| 9. | Contextul prezentării | - măsoară contextul în care competitorul electoral apare în conţinuturile audiovizuale cu caracter electoral, în particular, în cadrul programelor de ştiri şi de actualităţi – pozitiv, negativ sau neutru.
Acest indicator va măsura ansamblul de împrejurări în care sunt prezentaţi competitorii electorali şi va indica dacă aceste circumstanţe sunt pozitive, negative sau neutre. Informaţiile cu conţinut pozitiv sunt definite cele în care competitorii sunt asociaţi cu acţiuni pozitive, iar subiectul cuprinde sentimente şi emoţii pozitive, laude, admiraţii etc. Informaţiile cu conţinut negativ sunt definite cele în care competitorii sunt asociaţi cu acţiuni negative, iar subiectul cuprinde emoţii negative, acuzaţii, critici etc. Informaţiile cu conţinut neutru sunt definite cele în care competitorii nu sunt asociaţi cu acţiuni pozitive şi nici cu cele negative, iar subiectul nu comportă încărcătură expresivă sau emoţională. În Fişă este indicat calificativul "pozitiv/negativ/ neutru". În cazul existenţei unor dubii privitor la atribuirea calificativului, se va indica în Fişă calificativul "neutru". Analiza comparată va profila un tablou general al FSM monitorizaţi şi va scoate în evidenţă pentru fiecare FSM cât de echilibrat şi echitabil a prezentat competitorii electorali. Totodată, acest indicator poate fi aplicat şi pentru reprezentanţii organelor de stat (os). |
Pozitiv, negativ
sau neutru |
(poz/neg/neu). |
| 10. | Genericul | - măsoară prezenţa/lipsa genericului pentru programele cu caracter electoral. Este o obligaţie legală ca, de exemplu, în programele de ştiri şi actualităţi, subiectele cu caracter electoral să fie incluse la rubrica specială "Electorala", evidenţiată prin semnale acustice sau vizuale unice la început şi la final, iar emisiunile de informare electorală să fie evidenţiate de alte programe prin semnale acustice sau vizuale unice cu menţiunea "Emisiune de informare electorală", la început şi la final (pct. 38-39 din Regulamentul CEC).
- În Fişă este indicată prezenţa/lipsa genericului şi, după caz, prezenţa/lipsa fie la începutul programului, fie la sfârşitul lui. Trebuie contabilizate, mai ales, cazurile în care lipseşte rubrica. Analiza datelor trebuie să evidenţieze frecvenţa încălcării actelor normative, iar rezultatele să fie reflectate în raportul de monitorizare. |
Prezenţă /
lipsă |
pr/lp |
| 11. | Accesibilitate | - măsoară accesul sau lipsa de acces al persoanelor cu dizabilităţi de văz sau auz la, cel puţin, o ediţie pe săptămână a rubricii speciale, inclusiv dacă sunt respectate rigorile în asigurarea accesului (să fie identificabile prin avertizări verbale şi afişări statice şi lizibile pe ecran; în cazul interpretării simultane în limbaj mimico-gestual, redarea imaginii feţei şi a mâinilor persoanei care realizează interpretarea să fie în mărime de cel puţin 1/3 din ecran; în cazul titrării programelor, titrele să fie de o mărime uşor lizibilă, să fie rulate în corespundere cu esenţa conţinutului şi imaginilor difuzate, să fie plasate deasupra titrelor mobile, burtierelor şi/sau crawl-urilor).
Respectivele persoane sunt alegători şi, prin urmare, trebuie să li se ofere, cel puţin, un minim de informaţie electorală, pentru a se orienta în programele concurenţilor. - în Fişă este indicat dacă accesul a fost/nu a fost oferit. Analiza datelor trebuie să scoată în vileag cine şi cum şi-a onorat obligaţia; să se focuseze pe cazurile de încălcare a normei legale, cazuri care să fie reflectate în raportul de monitorizare. |
Accesibil /
inaccesibil |
acc/ina |
| 12. | Reflectare sondaje | - măsoară corectitudinea subiectelor ce vizează rezultatele sondajelor despre preferinţele de vot ale alegătorilor. FSM trebuie să respecte anumite reguli când comunică despre rezultatele sondajelor, dat fiind că ele, în alegeri, pot avea efecte manipulatorii. Pentru a diminua eventuale efecte de manipulare, FSM trebuie să prezinte rezultatele sondajelor ca atare, şi nu ca fapt împlinit, să precizeze cine a făcut sondajul, la comanda cui, cine a plătit, dacă se cunoaşte perioada, geografia, eşantionul, metoda utilizată, marja de eroare, prezenţa/lipsa autorizării din partea CEC. Deşi nu este dificil să fie făcute toate precizările respective, puţin probabil că un FSM, care, din neatenţie, nu a indicat, de exemplu, marja de eroare, merită să fie sancţionat. Mai degrabă, sancţiunea trebuie să intervină în cazul în care rezultatele sondajului sunt prezentate ca adevăr incontestabil, iar precizări importante, precum cine a realizat sau cine a plătit sondajul, sunt omise cu regularitate sau de cele mai dese ori. Altfel spus, aplicarea indicatorului trebuie să fixeze prezenţa/lipsa manipulării cu intenţie.
În aplicarea indicatorului, atenţie la data subiectului despre rezultatele sondajului. Actele normative dispun: cu 2 zile înainte de ziua alegerilor este interzisă difuzarea subiectelor despre rezultatele sondajelor, inclusiv în reluare. În ziua/zilele scrutinului, până la ora 21:00 a zilei de duminică, este interzisă difuzarea informaţii despre rezultatele sondajelor, chestionării alegătorilor privind opţiunile electorale şi/sau despre rezultatele exit-pollurilor, precum şi interviuri despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali şi/sau despre şansele acestora. - în Fişă este indicat "corect/parţial corect/incorect". Contabilizarea şi analiza datelor trebuie să se focuseze pe cazurile de reflectare incorectă, pentru a determina dacă e vorba de o banală neatenţie sau de intenţie/rea-credinţă. Cazurile de acţiuni incorecte, admise intenţionat, trebuie să se regăsească în raportul de monitorizare. |
Corect /
parţial corect / incorect |
cr/pcr/icr |
Monitorizarea emisiunilor de promovare electorală se referă doar la FSM naţionali care reflectă alegerile şi vizează doar alegerile parlamentare, prezidenţiale şi referendumurile republicane.
Monitorizarea va elucida următoarele aspecte:
• difuzarea respectivelor emisiuni este prevăzută în Declaraţia aprobată de CA;
• FSM de televiziune acordă/nu acordă partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali sau participanţi la referendum timpi de antenă gratuit, câte 5 minute;
• FSM de radiodifuziune sonoră acordă/nu acordă partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali sau participanţi la referendum timpi de antenă gratuit, câte 10 minute;
• FSM au acordat/nu au acordat timpii de antenă în mod integral în primele 15 zile de la începerea campaniei electorale;
• timpii de antenă sunt/nu sunt utilizaţi în scopul expunerii programelor electorale şi al informării alegătorilor;
• timpii de antenă sunt/nu sunt utilizaţi în scopul difuzării spoturilor electorale;
• emisiunile reprezintă/nu reprezintă conţinuturi ilegale;
• emisiunile sunt/nu sunt evidenţiate de alte programe prin semnale acustice sau vizuale unice cu menţiunea "Emisiune de promovare electorală", la început şi la final.
În cazul în care vreun aspect din cele enumerate indică o situaţie problematică, evaluarea legalităţii emisiunii trebuie făcută în mod separat şi să conducă la consecinţele ce se impun.
Monitorizarea dezbaterilor electorale necesită o ajustare a indicatorilor metodologiei, precum şi o analiză separată a acestui tip de emisiuni. Ajustarea indicatorilor trebuie făcută în funcţie de cerinţele legale pentru acest tip de emisiuni şi pentru moderatorii lor. Monitorizarea va elucida următoarele aspecte:
• emisiunile de acest tip sunt/nu sunt prevăzute în Declaraţia aprobată de CA;
• emisiunile sunt/nu sunt difuzate în orele de maximă audienţă;
• tema emisiunii este/nu este anunţată şi menţinută pe tot parcursul emisiunii;
• la emisiuni sunt/nu sunt invitaţi toţi concurenţii electorali/participanţii la referendum, în ordinea stabilită conform unor criterii credibile (de exemplu, în ordinea înregistrării lor);
• participanţilor la dezbateri li se acordă/nu li se acordă timp egal, conform rigorilor legale, iar în cazul absenţei cuiva, timpul rezervat acestuia este/nu este redistribuit celor prezenţi;
• în interiorul emisiunii este/nu este plasată publicitate electorală sau date despre rezultatele sondajelor de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor;
• emisiunea este/nu este însoţită de titre mobile;
• moderatorul moderează/nu moderează dezbateri electorale doar în cadrul unuia şi aceluiaşi serviciu media audiovizual;
• moderatorul este/nu este imparţial; intervine sau nu în cazul în care vreun participant recurge la discurs care incită la ură, la dezinformare, la mesaje care justifică războaiele de agresiune, neagă crimele de război şi crimele împotriva umanităţii, la limbaj sexist;
• moderatorul este sau nu este nevoit să suspende dezbaterea şi dacă o suspendă cum acţionează FSM în continuare (reprogramează dezbaterea cu participarea aceloraşi invitaţi; reprogramează dezbaterea cu schimbarea componenţei invitaţilor; reprogramează dezbaterea în alt interval orar decât cel prevăzut în declaraţia politicii editoriale aprobată de CA) şi dacă anunţă publicul despre aceasta.
În cazul în care analiza atestă nereguli, acestea, cu argumentarea corespunzătoare, sunt indicate în raportul de monitorizare.
Monitorizarea publicităţii electorale necesită o ajustare a indicatorilor, iar aplicarea lor va elucida următoarele aspecte:
• dreptul FSM de a difuza publicitate electorală (are dreptul doar FSM care reflectă alegerile conform Declaraţiei aprobate de CA);
• durata fiecărui spot de publicitate electorală (nu mai scurtă de 30 de secunde);
• durata zilnică a spoturilor de publicitate electorală pentru fiecare concurent electoral/participant la referendum (2 minute pe zi – publicitate electorală contra cost acordate de toţi FSM; 1 minut de publicitate electorală gratuită pe zi acordat doar de FSM publici);
• spoturile de publicitate electorală reprezintă/nu reprezintă conţinuturi ilegale (este interzis îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică; este interzisă utilizarea atributelor şi simbolurilor general cunoscute ce sunt folosite în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni; nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale; este interzisă combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat);
• publicitatea electorală este/nu este difuzată în calupuri separate de conţinuturi editoriale la rubrica specială (este evidenţiată de alte programe prin semnale acustice sau vizuale unice);
• fiecare spot de publicitate electorală conţine/nu conţine elementele de identificare solicitate de lege (contract/factură/comanditar/plătit din fondul electoral etc.);
În cazul în care analiza atestă nereguli, acestea, cu argumentarea corespunzătoare, sunt indicate în raportul de monitorizare.
Monitorizarea programelor audiovizuale sponsorizate şi a celor de publicitate comercială în perioada electorală trebuie să stabilească respectarea/nerespectarea prevederilor legale care interzic:
• difuzarea publicităţii comerciale cu participarea unuia sau mai multor concurenţi electorali/participanţi la referendum;
• difuzarea programelor audiovizuale sponsorizate de concurenţi electorali/participanţi la referendum.
În cazul în care analiza atestă nereguli, acestea, cu argumentarea corespunzătoare, sunt indicate în raportul de monitorizare.
Monitorizarea conţinuturilor de autopromovare trebuie să urmărească respectarea principiilor echităţii, echilibrului şi imparţialităţii, şi să fie raportate ca volum de programe audiovizuale cu caracter electoral.
Fişa de monitorizare
Fişa de monitorizare, în funcţie de categoria programelor monitorizate, cuprinde indicatori cantitativi/calitativi respectivi şi codurile atribuite pentru calificative.
Monitorul completează toate datele solicitate de Fişă pentru fiecare element monitorizat (ştire/subiect/rubrică/parte de program/program).
Unui element de conţinut monitorizat îi corespunde un rând în Fişa de monitorizare.
Fişa de monitorizare conţine datele monitorizării unui singur FSM.
Fişa indică FSM monitorizat; conţinutul monitorizat şi numele monitorului.
Fişa de monitorizare poate fi în format word, dar este preferat formatul Excel, pentru eficientizarea completării şi, mai ales, a efectuării calculelor.
Modelul de Fişă folosit de CA pentru monitorizarea programelor de ştiri şi actualităţi şi pentru emisiunile de informare electorală poate fi similar celui prezentat mai jos:
Fişă de monitorizare
FSM______________________________
conţinut monitorizat________________________________
monitor__________________________
| Data/ora | Număr | Caracter | Limbă | Temă | Durată | Protagonişti | Gen protagonişti | Intervenţie (doar cel şi oe) | Context prezentare | Atitudine autor | Genericul | Accesibilitate | Sondaje | |||||||||||||||||||
| cf | ncf | 1 | cc | cnc | ro | al | rl | irl | h | min | sec | oe | os | cel | e | cr | f | b | id | ind | poz | neg | neu | p | np | pr | lp | ac | iac | cr | pcr | icr |
| Total: | ||||||||||||||||||||||||||||||||
Colectare date
Datele sunt colectate, în principal, pentru întreaga perioadă de monitorizare şi pentru toate programele monitorizate.
Datele sunt colectate separat pentru fiecare FSM monitorizat.
Datele sunt colectate, de regulă, prin sumare, pentru fiecare indicator/criteriu de monitorizare.
Iniţial, datele colectate reprezintă valori numerice (cifre/numere). De exemplu, pentru indicatorul "data" – numărul de zile, în care au fost difuzare programe cu caracter electoral; pentru indicatorul "protagonişti" – numărul total de protagonişti şi numărul protagoniştilor din fiecare categorie; pentru indicatorul "calitate jurnalistică" – numărul de programe acceptabile şi numărul de programe inacceptabile etc.
Raportul final de monitorizare reprezintă o sinteză a rezultatelor monitorizărilor intermediare care conţine partea cantitativă şi calitativă şi oferă o viziune de ansamblu a modului în care FSM monitorizaţi au reflectat alegerile, cu indicarea reuşitelor şi eşecurilor, inclusiv a problemelor sistemice (dacă au fost identificate).
Fiecare raport de monitorizare va urmări să demonstreze:
• dacă şi în ce măsură sunt/nu sunt respectate prevederile legale de către FSM monitorizaţi;
• dacă şi în ce măsură sunt/nu sunt onorate angajamentele din Declaraţiile aprobate de CA ale FSM monitorizaţi.