Decizie nr.167 din 07.12.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.121g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi a unor prevederi din Legea nr.245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat (obligaţia de nedivulgare a secretului de stat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.121g/2023 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.170 din

19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi

securitate şi a unor prevederi din Legea nr.245 din

27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat

(obligaţia de nedivulgare a secretului de stat)

nr. 167  din  07.12.2023

 (în vigoare 07.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 488-491 art. 212 din 21.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 20 aprilie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 39 alin.(4) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi a articolelor 27 alin.(6) şi 29 lit.a) din Legea cu privire la secretul de stat, ridicată de dl avocat Alexandr Podlesnov, în interesele dlui Alexei Serebreanschi, în cauza de contencios administrativ nr.3-4471/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Victor Sîrbu de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

3. La 27 iunie 2019, dl Alexei Serebreanschi a fost trecut la dispoziţie pe baza ordinului Directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate. În aceeaşi zi, dl Alexei Serebreanschi şi-a depus cererea de demisie şi a solicitat calcularea vechimii în muncă, inclusiv pentru perioada în care a participat la o operaţiune antiteroristă, pe baza articolului 40 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului nr.120 din 21 septembrie 2017.

4. La 18 iulie 2019, dl Alexei Serebreanschi i-a solicitat în mod repetat Serviciului de Informaţii şi Securitate să-i calculeze vechimea în muncă.

5. La 20 septembrie 2019, dl Alexei Serebreanschi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Informaţii şi Securitate, prin care a solicitat, inter alia, constatarea vechimii în muncă pentru perioada în care a participat la o operaţiune antiteroristă.

6. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Alexandr Podlesnov a ridicat, în interesele dlui Alexei Serebreanschi, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 39 alin.(4) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi a articolelor 27 alin.(6) şi 29 lit.a) din Legea cu privire la secretul de stat.

7. Printr-o încheiere din 11 aprilie 2023, judecătorul de caz, dl Victor Sîrbu, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

A. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate nr.170 din 19 iulie 2007:

Articolul 39

Obligaţii

"[…]

(4) După eliberare din serviciu, persoana este obligată să păstreze secretul de stat şi alt secret protejat de lege, secretul surselor de informaţii, al activităţilor desfăşurate. Această obligaţie se menţine pe durata de secretizare a informaţiei. Scrierile cu caracter memorialistic pot deveni publice numai cu avizul Serviciului, fără restrângerea libertăţii opiniei şi a exprimării."

10. Prevederile relevante ale Legii cu privire la secretul de stat nr.245 din 27 noiembrie 2008:

Articolul 27

Suspendarea şi încetarea dreptului de acces la secretul de stat

"[…]

(6) Suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat nu eliberează cetăţeanul de obligaţiile asumate privind nedivulgarea secretului de stat.

[…]."

Articolul 29

Obligaţiile cetăţeanului privind nedivulgarea secretului de stat

"Cetăţeanul căruia i s-a perfectat dreptul de acces la secretul de stat este obligat

a) să nu admită divulgarea, prin orice metodă, a secretului de stat care i-a fost încredinţat sau i-a devenit cunoscut în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor funcţionale;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile contestate sunt neclare şi imprevizibile. În special, acestea reglementează de o manieră generală obligaţia persoanei de nedivulgare a secretului de stat care i-a fost încredinţat sau i-a devenit cunoscut în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor funcţionale. Din acest motiv, persoana trebuie să respecte obligaţia de nedivulgare, inclusiv în detrimentul exercitării efective a dreptului său la apărare într-un proces de judecată care vizează secrete de stat.

12. Astfel, autorul consideră că prevederile contestate nu-i permit persoanei să divulge instanţei de judecată şi nici avocatului său, care deţine acces la secretul de stat, date care să confirme participarea sa la acţiuni antiteroriste, pentru că constituie secret de stat. În cazul contrar, persoana poate fi acuzată de comiterea infracţiunii de divulgare a secretului de stat.

13. Totodată, în opinia autorului, aceste prevederi nu asigură egalitatea părţilor în proces, având în vedere că Serviciul de Informaţii şi Securitate poate prezenta probe secrete relevante procesului de judecată, însă persoana trebuie să respecte obligaţia de nedivulgare.

14. Prin urmare, autorul susţine că dreptul la un proces echitabil şi la apărare este afectat în mod nejustificat de prevederile contestate şi, astfel, acestea sunt contrare articolelor 4 (drepturile şi libertăţile omului), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (claritatea legii), 26 (dreptul la apărare), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă următoarele.

16. Excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul unei părţi în proces, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi din Legea cu privire la secretul de stat, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Articolul 39 din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate reglementează obligaţia persoanei de a păstra şi după eliberarea din serviciu secretul de stat şi alt secret protejat de lege, secretul surselor de informaţii, al activităţilor desfăşurate. Totodată, articolele 27 alin.(6) şi 29 lit.a) din Legea cu privire la secretul de stat stabilesc obligaţia persoanei de nedivulgare a secretului de stat, inclusiv după suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat. Curtea reţine că aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care instanţei de judecată i se solicită, inter alia, să constate vechimea în muncă pentru perioada în care reclamantul – fost ofiţer de informaţii – a participat la o operaţiune antiteroristă. Curtea observă că prevederile contestate nu-i permit persoanei să divulge secretul de stat care i-a fost încredinţat sau i-a devenit cunoscut în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor funcţionale. Pentru că obligaţia persoanei de nedivulgare a secretului de stat reprezintă o obligaţie general aplicabilă, Curtea trebuie să constate că ea ar putea interveni în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

20. În acest context, Curtea notează că judecătorul cauzei în care a fost ridicată excepţia are dreptul de acces la secretul de stat şi a studiat dosarul special al operaţiunii antiteroriste în camera de consiliu. Mai mult, Curtea menţionează că, potrivit articolului 23 din Codul de procedură civilă, în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat pot avea loc şedinţe care nu sunt publice. În cadrul şedinţei care nu este publică desfăşurate în faţa unui judecător care deţine dreptul de acces la secretul de stat nu se mai poate pune chestiunea divulgării informaţiilor secret de stat.

21. În mod similar, în M. v. Ţările de Jos, 25 iulie 2017, care a vizat impunerea de restricţii pentru divulgarea informaţiilor clasificate în scopul propriei apărări impuse unui fost angajat al serviciilor secrete olandeze, Curtea Europeană a menţionat că necesitatea de a asigura caracterul secret al informaţiei poate fi realizată prin desfăşurarea şedinţei in camera (§ 109).

22. Totodată, potrivit autorului sesizării, avocatul său deţine, de asemenea, dreptul de acces la secret de stat (a se vedea § 12 supra). Astfel, acest element distinge situaţia autorului sesizării de situaţia din cazul M. v. Ţările de Jos, 25 iulie 2017, în care avocatul reclamantului nu a avut acces la informaţiile clasificate, iar obligaţia de păstrare a informaţiilor secrete nu-i permiteau reclamantului să beneficieze de asistenţa acestuia.

23. Curtea reţine că Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.1176 din 22 decembrie 2010, pct.86, stabileşte că accesul la secretul de stat le este permis numai cetăţenilor care deţin autorizaţia de acces la secretul de stat, valabilă pentru gradul de secretizare a informaţiilor necesare activităţii efectuate. Totodată, potrivit pct.3, prin autorizaţia de acces la secretul de stat se are în vedere un document prin care se confirmă că persoana fizică, titular al acesteia, poate avea acces la secretul de stat de un anumit grad de secretizare.

24. Aşadar, deşi formulată de o manieră generală în contextul prevederilor contestate, obligaţia de nedivulgare nu trebuie interpretată astfel încât să conducă la un rezultat absurd. Prin definiţie, a divulga presupune a transmite secrete de stat, economice, profesionale unei persoane neîndreptăţite să le cunoască.

25. Mai mult, Curtea observă că autorul formulează aceste critici de neconstituţionalitate pentru că instanţa de judecată nu-i oferă acestuia şi nici avocatului său acces la dosarul secret prezentat de Serviciul de Informaţii şi Securitate. În acest sens, Curtea menţionează că, potrivit alin.(3) din articolul 222 din Codul administrativ, atunci când este în discuţie dreptul de acces la dosar şi, în virtutea legii, pentru protejarea secretului de stat trebuie respectat caracterul secret al documentelor, instanţei de judecată îi revine sarcina de a evalua în ce măsură participanţilor la proces li se va acorda accesul la dosar. Astfel, instanţa de judecată urmează să pună în balanţă interesele privind securitatea naţională cu interesele participantului la proces de a avea acces la dosar şi, după caz, să acorde sau să refuze accesul la dosar (a se vedea DCC nr.17 din 9 februarie 2021, § 22 şi HCC nr.14 din 8 august 2023, § 96). De asemenea, un element al punerii în balanţă în discuţie trebuie să fie şi măsura în care reclamantul cunoaşte deja conţinutul dosarului, dată fiind calitatea sa de participant la acţiunile descrise în acesta.

26. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea nu poate constata aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

27. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 39 alin.(4) din Legea nr.170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi a articolelor 27 alin.(6) şi 29 lit.a) din Legea nr.245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat, ridicată de dl avocat Alexandr Podlesnov, în interesele dlui Alexei Serebreanschi, în cauza de contencios administrativ nr.3-4471/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.