Decizie nr.168 din 06.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.115g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(4) şi alin.(5) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (citarea, notificarea şi înştiinţarea participanţilor la proces)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.115g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(4) şi alin.(5) din

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(citarea, notificarea şi înştiinţarea

participanţilor la proces)

nr. 168  din  06.12.2022

 (în vigoare 06.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 431-434 art. 203 din 27.12.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 13 iulie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(4) şi alin.(5) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, în redactarea de până la adoptarea Legii nr.141 din 16 iulie 2020, ridicată de către dl Constantin Ţurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. "Magister Lux", în dosarul nr.2rci-339/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dna Steliana Iorgov şi dnii Eugeniu Clim şi Ion Secrieru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea Judecătoriei Străşeni, sediul central, din 14 august 2020, a fost admisă cererea introductivă a debitorului, s-a constatat insolvabilitatea şi s-a dispus iniţierea procedurii simplificate a falimentului în privinţa S.R.L. "Magister Lux".

4. La 30 ianuarie 2021, dna Lilia Panicerschi a formulat o cerere de repunere în termen, de admitere a creanţelor şi de recunoaştere a sa în calitate de creditor chirografar al S.R.L. "Magister Lux".

5. Prin Încheierea Judecătoriei Străşeni, sediul central, din 22 iunie 2021 a fost respinsă cererea de repunere în termen ca fiind neîntemeiată.

6. La 5 iulie 2021, dna Lilia Panicerschi a contestat Încheierea din 22 iunie 2021 cu recurs.

7. La 27 iunie 2022, dl Constantin Ţurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. "Magister Lux", a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(4) şi alin.(5) din Legea insolvabilităţii, în redactarea de până la adoptarea Legii nr.141 din 16 iulie 2020.

8. Prin Încheierea din 7 iulie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 6

Citarea, notificarea şi înştiinţarea participanţilor la proces

"(1) Citarea participanţilor la proces se efectuează de către instanţa de insolvabilitate din oficiu.

(2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluţionare instanţei de insolvabilitate în condiţii de contradictorialitate. În celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în măsura în care nu contravin unor dispoziţii expres prevăzute de prezenta lege.

(3) Notificarea şi înştiinţarea, cu excepţia cazului în care sarcina notificării şi a înştiinţării aparţine unor alte organe care aplică procedura, precum şi convocările prevăzute de prezenta lege cad în sarcina administratorului provizoriu sau administratorului insolvabilităţii, sau a lichidatorului, după caz.

(4) Notificările şi înştiinţările se fac prin scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de prezenta lege şi prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(5) Înştiinţarea şi notificarea conform alin.(4) se consideră efectuată după expirarea a 3 zile lucrătoare de la publicare.

[În redactarea de până la adoptarea Legii nr.141 din 16 iulie 2020]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei menţionează că prevederile contestate sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Din cauza redactării imprecise a textului de lege criticat este posibilă aplicarea diferită a normei criticate de către instanţele judecătoreşti.

12. De asemenea, autorul menţionează că legislatorul nu a ţinut cont, la elaborarea normei, de principiul coerenţei actului legislativ. În consecinţă, normele legale creează o incertitudine în aplicare, deoarece, pe de o parte, legislatorul prevede obligaţia de publicare a dispozitivului hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate în Monitorul Oficial, fapt care constituie o notificare în sensul legii, aceasta considerându-se îndeplinită după expirarea termenului de trei zile lucrătoare de la publicare. Pe de altă parte, articolul 35 alin.(4) din Legii insolvabilităţii prevede că "odată cu hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, administratorul insolvabilităţii expediază o notificare tuturor creditorilor cunoscuţi pentru ca aceştia să înainteze creanţele faţă de debitorul insolvabil". Aşadar, autorul menţionează că nu este clar dacă publicarea în Monitorul Oficial a dispozitivului hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate constituie o notificare valabilă pentru potenţialii creditori, astfel încât lipsa notificării personale a unui creditor necunoscut să nu constituie un viciu şi să nu reprezinte un motiv de repunere în termen.

13. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 22, 23 din Constituţie şi articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 6 alin.(4) şi alin.(5) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, în redactarea de până la adoptarea Legii nr.141 din 16 iulie 2020. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei.

18. Curtea constată că textul criticat nu a reprezentat anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

20. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 20 [accesul liber la justiţie], 22 [neretroactivitatea legii] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

21. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 1 alin.(3) din Constituţie nu poate fi analizat în mod individual, ci poate interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituţie (a se vedea DCC nr.115 din 15 iulie 2021, § 19).

22. Cu referire la articolele 20 şi 22 din Constituţie, autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.65 din 13 mai 2021, § 16-17).

23. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Pentru că autorul excepţiei nu a demonstrat incidenţa vreunui drept fundamental, Curtea nu poate efectua o analiză a calităţii prevederilor contestate prin prisma articolului 23 din Constituţie (a se vedea DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, § 17-18; DCC nr.170 din 4 noiembrie 2021, § 29; DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

24. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(4) şi alin.(5) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, în redactarea de până la adoptarea Legii nr.141 din 16 iulie 2020, ridicată de către dl Constantin Ţurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. "Magister Lux", în dosarul nr.2rci-339/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.