Decizie nr.169 din 20.11.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.162a/2024 privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.162a/2024 privind controlul

constituţionalităţii Hotărârii  Parlamentului nr. 142 din

6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea componenţei numerice şi nominale

a comisiilor permanente ale Parlamentului)

nr. 169  din  20.11.2025

 (în vigoare 20.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 617-619 art.197 din 12.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 iulie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 24 iulie 2024, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, în vigoare la acea dată, de dnii Denis Ulanov şi Alexandr Suhodolscki, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova la data depunerii sesizării.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative.

ÎN FAPT

3. Prin Hotărârea Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative s-au modificat Hotărârea Parlamentului nr.85/2021 privind înfiinţarea comisiilor permanente ale Parlamentului şi componenţa lor numerică şi Hotărârea Parlamentului nr.86/2021 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului.

4. Potrivit prevederilor hotărârii modificatoare s-a efectuat, inter alia: i) reducerea numărului de membri ai Comisiei juridice, numiri şi imunităţi de la 11 la 10 membri şi ii) excluderea domnilor deputaţi Denis Ulanov şi Alexandr Suhodolscki din calitatea lor de membri ai Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi includerea dlui deputat Denis Ulanov în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului şi relaţii interetnice, iar a dlui deputat Alexandr Suhodolscki în calitate de membru al Comisiei agricultură şi industrie alimentară.

5. Domnii deputaţi Denis Ulanov şi Alexandr Suhodolscki au contestat Hotărârea Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 la Curtea Constituţională.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 68

Mandatul reprezentativ

"(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sunt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul."

Articolul 73

Iniţiativa legislativă

"Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia."

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

"(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(3) Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor acceptate de acesta sunt examinate de Parlament în modul şi după priorităţile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgenţă. Alte propuneri legislative se examinează în modul stabilit.

(4) Legile se trimit spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova."

7. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, sunt următoarele:

Articolul 13

Atribuţiile Biroului permanent al Parlamentului

"(1) Biroul permanent al Parlamentului are următoarele atribuţii:

[…]

d) propune Parlamentului spre aprobare componenţa nominală a comisiilor permanente, conform deciziilor fracţiunilor parlamentare şi solicitărilor deputaţilor;

[…]"

Articolul 16

Constituirea comisiilor permanente

"(1) Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea activităţii Parlamentului.

(2) Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Statutul şi modul de funcţionare a comisiilor permanente se stabilesc prin prezentul Regulament.

(3) Comisia de control al finanţelor publice, precum şi celelalte comisii permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent."

Articolul 17

Componenţa comisiilor permanente

"(1) Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor permanente se aleg de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(2) Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabileşte ţinîndu-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.

(3) Preşedinţii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen în condiţiile art.11 alin.(3).

(4) Vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea fracţiunii parlamentare care i-a înaintat sau a unui grup de cel puţin 10 deputaţi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(5) Dacă fracţiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, asupra candidaturilor propuse de fracţiunile parlamentare, respectându-se principiul reprezentării proporţionale şi opţiunea personală a deputatului.

(6) Deputatul este membru al cel puţin unei comisii permanente."

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:

În temeiul art.13 alin.(1) lit.d) şi al art.17 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Articolul I. – Articolul 1 din Hotărârea Parlamentului nr.85/2021 privind înfiinţarea comisiilor permanente ale Parlamentului şi componenţa lor numerică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.186–189, art.197), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

la poziţia "Comisia juridică, numiri şi imunităţi", cifrele "11" se substituie cu cifrele "10";

la poziţia "Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice", cifra "6" se substituie cu cifra "7".

Articolul II. – Hotărârea Parlamentului nr.86/2021 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.186–189, art.198), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr.1 rubrica "Membri":

după poziţia "STAMATE Olesea – Fracţiunea parlamentară "Partidul Acţiune şi Solidaritate"" se introduce poziţia:

"FURCULIŢĂ Corneliu – Fracţiunea parlamentară a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor";

poziţiile "ULANOV Denis – deputat independent" şi "SUHODOLSKI Alexandr – deputat neafiliat" se exclud.

2. La anexa nr.5, rubrica "Membri" se completează cu poziţia:

"ULANOV Denis – deputat independent".

3. Anexa nr.8:

la rubrica "Vicepreşedinţi", poziţia "FURCULIŢĂ Corneliu – Fracţiunea parlamentară a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor" se substituie cu poziţia:

"TATARLÎ Chiril – Fracţiunea parlamentară a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor";

la rubrica "Membri", poziţia "TATARLÎ Chiril – Fracţiunea parlamentară a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor" se substituie cu poziţia:

"SUHODOLSKI Alexandr – deputat neafiliat".

Articolul III. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

9. Autorii sesizării menţionează că prin Hotărârea contestată au fost excluşi din componenţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi incluşi în alte comisii permanente ale Parlamentului. Această Hotărâre a fost înregistrată la Secretariatul Parlamentului la 6 iunie 2024 şi votată în aceeaşi zi, fără ca autorii sesizării să fie informaţi şi consultaţi. Autorii sesizării menţionează că nu au avut posibilitatea să participe la examinarea proiectului Hotărârii contestate, să adreseze întrebări şi să participe la dezbateri. Din acest motiv, Hotărârea contestată contravine articolelor 1 alin.(3), 68, 73 şi 74 din Constituţie.

10. De asemenea, autorii notează că deputaţii independenţi au aceleaşi drepturi ca deputaţii care fac parte din fracţiuni parlamentare. Deputaţii au dreptul să facă parte din comisii permanente ale Parlamentului în baza solicitării personale, ţinând cont de studiile şi de experienţa acestora. Autorii menţionează că procedura de adoptare a Hotărârii contestate a încălcat independenţa deputaţilor, garantată de articolul 71 din Constituţie.

11. Autorii mai menţionează că, deşi Biroul permanent al Parlamentului a formulat proiectul Hotărârii contestate, potrivit articolului 73 din Constituţie, dreptul la iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor. Chiar dacă Regulamentul Parlamentului prevede la articolul 13 alin.(1) competenţa Biroului permanent de a propune Parlamentului spre aprobare componenţa nominală a comisiilor permanente, conform deciziilor fracţiunilor parlamentare şi solicitărilor deputaţilor, această competenţă nu rezultă din articolul 73 din Constituţie. În opinia autorilor, hotărârea Biroului permanent trebuia însoţită de o iniţiativă legislativă semnată de unul dintre subiecţii abilitaţi cu acest drept prin articolul 73 din Constituţie.

12. În acest sens, autorii consideră că Hotărârea contestată contravine articolelor 1 alin.(3), 68, 71, 73 şi 74 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, în prezenta cauză a Hotărârii Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Conform articolului 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, deputaţii din Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

16. Obiectul sesizării îl constituie Hotărârea Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative.

17. Curtea observă că prin Hotărârea Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 s-au modificat Hotărârile Parlamentului nr.85/2021 privind înfiinţarea comisiilor permanente ale Parlamentului şi componenţa lor numerică şi nr.86/2021 privind componenţa nominală a comisiilor permanente ale Parlamentului.

18. Având în vedere cerinţele autorilor sesizării, Curtea reţine că atât hotărârea modificatoare, cât şi hotărârile modificate sunt acte ale Parlamentului care stabilesc numărul de comisii permanente ale Parlamentului, numărul de membri pe care trebuie să îl aibă fiecare comisie şi componenţa nominală a fiecărei comisii permanente. Aceste acte, potrivit articolului 64 din Constituţie, reglementează structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului şi trebuie adoptate în modul prevăzut de Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

19. Curtea reţine că, potrivit Regulamentului Parlamentului, numărul comisiilor permanente, denumirea şi componenţa lor numerică şi nominală se stabilesc de Parlament, la propunerea Biroului permanent, şi se aleg pe întreaga durată a legislaturii (a se vedea articolele 16-17 din Regulament).

20. Curtea reţine că Hotărârile Parlamentului nr.85/2021 şi nr.86/2021, dar şi hotărârile de modificare a acestora au fost adoptate de Parlamentul de legislatura a XI-a (2021-2025), ales la 11 iulie 2021, şi au stabilit modul de funcţionare a comisiilor permanente ale Parlamentului din acea legislatură, comisii din care făceau parte şi autorii prezentei sesizări. Parlamentul de legislatura a XI-a şi-a exercitat mandatul până la data întrunirii legale a Parlamentului de legislatura a XII-a (2025-2029).

21. Deţinând competenţa de a reglementa structura, organizarea şi funcţionarea proprie, Parlamentul de legislatura a XII-a, ales la 28 septembrie 2025, a adoptat acte care reglementează comisiile permanente care vor activa în această legislatură. În acest sens, au fost adoptate Hotărârile Parlamentului nr.267/2025 privind înfiinţarea comisiilor permanente ale Parlamentului şi componenţa lor numerică şi nr.268/2025 privind componenţa nominală a comisiilor permanente ale Parlamentului. Totodată, prin aceste din urmă hotărâri ale Parlamentului au fost lipsite de efecte şi hotărârile contestate de autorii sesizării. Acestea fie au fost abrogate expres, fie au devenit caduce.

22. Pornind de la faptul că hotărârile contestate la data examinării sesizării de către Curtea Constituţională nu mai sunt în vigoare, Curtea pune în discuţie dacă ea mai are competenţa de a examina constituţionalitatea unor astfel de acte normative.

23. Sub acest aspect, Curtea reţine că a examinat în jurisprudenţa sa situaţii similare, în care, după depunerea unei sesizări, Parlamentul a modificat prevederea contestată de autorul ei. Astfel, în Decizia nr.132 din 19 noiembrie 2020, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de un deputat care contesta unele prevederi din Legea insolvabilităţii, deoarece după depunerea sesizării Parlamentul a modificat norma contestată în întregime şi, prin urmare, sesizarea a rămas fără obiect. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a făcut deosebire între exercitarea controlului constituţionalităţii unei legi efectuat pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi cel efectuat pe baza literei g) alin.(1) din acelaşi articol al Constituţiei.

24. În cazul procedurii controlului de constituţionalitate exercitat pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, Curtea a reţinut că nu este abilitată să verifice constituţionalitatea unei legi care nu mai este în vigoare, competenţa sa fiind limitată la legile contestate înainte de promulgare sau după intrarea în vigoare. Doar în cazul procedurii excepţiei de neconstituţionalitate Curtea a reţinut că poate verifica constituţionalitatea actelor care nu mai sunt în vigoare, cu condiţia că sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei de instanţele de drept comun (a se vedea §§ 15-16 din Decizia citată). Soluţii similare au fost adoptate prin Deciziile nr.43 din 1 aprilie 2021 (§§ 12-15) şi nr.145 din 28 septembrie 2021 (§§ 20-22), dar şi HCC nr.12 din 16 iunie 2022 (§ 19).

25. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a subliniat că, urmare a abrogării prevederilor care fac obiectul controlului său de constituţionalitate, sesizarea devine inadmisibilă, consecinţă a eliminării din cadrul normativ a prevederilor contestate (a se vedea DCC nr.43 din 1 aprilie 2021, § 15).

26. De altfel, o soluţie similară este prevăzută, în mod expres, la articolul 27 alin.(3) lit.c) din Legea nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională.

27. Astfel, Curtea constată că, odată cu abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 (a se vedea supra § 24), sesizarea depusă pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie este lipsită de obiectul controlului de constituţionalitate.

28. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) lit.c), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea domnilor Denis Ulanov şi Alexandr Suhodolscki, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.142 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.