Decizie nr.17-6/3-22/02-2008 din 29.05.2008

COMISIA INTERDEPARTAMENTALA PENTRU MAŞINILE DE CASĂ ŞI CONTROL

D E C I Z I E

nr. 17-6/3-22/02-2008  din  29.05.2008

 (în vigoare 27.06.2008) 

Monitorul Oficial nr.112-114 art.338 din 27.06.2008

* * *

Examinînd chestiunile de pe ordinea de zi Comisia

DECIDE:

1. A include în Registrul unic al maşinilor de casă şi control (MCC) modelele:

a) “FP-3141T” – imprimantă fiscală staţionară, de sistemă, pasivă; producător – АOЗТ “ДАТЕКС УКРАИНА”, Kiev, Ukraina; furnizor – Î.C.S. INTEGRATION DISTRIBUTION PROJECTS S.R.L. (IdNO 1006600023309), Chişinău; sfera de aplicare – comerţ, prestări de servicii; codul de înregistrare – 94;

b) “ELICOM FP” – imprimantă fiscală staţionară, de sistemă, pasivă; producător – “TREMOL” Ltd, V.Tarnovo, Bulgaria; furnizor – S.C. MELITAX-GRUP S.R.L. (IdNO 1006600049406), Chişinău; sfera de aplicare – comerţ, prestări de servicii; codul de înregistrare – A3;

c) “ELICOM FP03” – imprimantă fiscală staţionară, de sistemă, pasivă; producător – “TREMOL” Ltd, V.Tarnovo, Bulgaria; furnizor – S.C. MELITAX-GRUP S.R.L. (IdNO 1006600049406), Chişinău; sfera de aplicare – comerţ, prestări de servicii; codul de înregistrare – A4;

d) “ELICOM Smart” – maşină de casă şi control cu memorie fiscală, portativă, de sistemă, pasivă; producător – “TREMOL” Ltd, V.Tarnovo, Bulgaria; furnizor – S.C. MELITAX-GRUP S.R.L. (IdNO 1006600049406), Chişinău; sfera de aplicare – comerţ, prestări de servicii; codul de înregistrare – A5;

e) “DATECS FP-T260F” – imprimantă fiscală staţionară, de sistemă, pasivă; producător – “DATECS” Ltd, Sofia, Bulgaria; furnizor – TINA S.R.L. (IdNO 1002600007949), Chişinău; sfera de aplicare – comerţ, prestări de servicii; codul de înregistrare – A6;

f) “DATECS DP-500” – maşină de casă şi control cu memorie fiscală, staţionară, de sistemă, pasivă; producător – “DATECS” Ltd, Sofia, Bulgaria; furnizor – TINA S.R.L. (IdNO 1002600007949), Chişinău; sfera de aplicare – comerţ, prestări de servicii; codul de înregistrare – A7.

2. În scopul executării prevederilor punctului 6 al Hotărîrii Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, se aprobă modificările şi completările ce se operează în Cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control, conform anexei nr.1.

3. Se aprobă într-o nouă formulare Normele metodologice privind efectuarea decontărilor băneşti în numerar din domeniul jocurilor de noroc cu utilizarea maşinilor de casă şi control, aprobate prin decizia Comisiei nr.01-05/2008 din 24 ianuarie 2008, conform anexei nr.2.

4. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) va asigura publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Registrului unic al maşinilor de casă şi control (anexa nr.3) şi a Listei modelelor maşinilor de casă şi control excluse din Registrul unic al maşinilor de casă şi control (anexa nr.4) în vigoare, situaţia la data de 29 mai 2008.

5. Se obligă furnizorii MCC să prezinte IFPS chipurile de memorie fixă cu programul de aplicaţie (versiunea etalon) a fiecărui model de MCC inclus în Registrul unic şi modul de verificare a acestuia, în termen de pînă la 1 octombrie 2008.

Anexa nr.1

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE

ce se operează în Cerinţele tehnice faţă

de maşinile de casă şi control

1. Cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.109-110, p.III, art.207), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

după punctul 6.2, se completează cu punctul 6.3 cu următorul cuprins:

„6.3. Implementarea în reţelele mobile GSM (standardul GSM) existente a serviciilor transport date prin comutaţia pachetelor (tehnologiile GPRS, EDGE etc.) face posibil ca informaţia privind tranzacţiile comerciale înregistrate în maşina de casă şi control (informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată, imprimată şi pe suport de hîrtie – benzile de bonuri şi de control) să fie transmisă în volum complet unui centru de prelucrare a datelor prin intermediul reţelei Internet.

Pentru a beneficia de avantajele tehnologiilor de transport date în reţeaua GSM este necesar ca maşina de casă şi control să fie compatibilă cu aceste tehnologii, adică în maşina de casă şi control (“terminal equipment”) trebuie să fie încorporat un modem cu SIM CARD (cartelă) care corespunde tehnologiilor de transport date în reţeaua GSM existentă şi asigură accesul la reţeaua Internet, de asemenea maşina de casă şi control trebuie să fie în aria de disponibilitate şi acoperire a operatorului GSM respectiv, iar cartela SIM să fie activată şi funcţională.

Informaţia astfel expediată (asigurîndu-se oportunitatea, completitudinea şi veridicitatea datelor) se stochează şi se păstrează pe serverul de colectare respectiv şi se utilizează pentru crearea şi umplerea automatizată a bazelor de date din diferite sisteme informaţionale de evidenţă din domeniile de utilizare a maşinilor de casă şi control.”.

Anexa nr.2

Aprobate prin decizia Comisiei

interdepartamentale pentru

maşinile de casă şi control

nr.01-05/2008 din 24 ianuarie 2008,

în redacţia deciziei Comisiei

nr.17-6/3-22/02-2008 din 29 mai 2008

Notă: În textul normelor sintagma “MCC” se substituie cu sintagma “ECC”, iar sintagma “RMCC” se substituie cu sintagma “Registrul MCC/IF”, conform Deciziei nr.26-11/1-19/01-2019 din 31.05.2019, în vigoare 14.06.2019

Notă: În textul normelor cuvintele “Organul fiscal teritorial”, “organul fiscal” la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat” la forma gramaticală corespunzătoare conform Deciziei nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019

Norme metodologice

privind efectuarea decontărilor băneşti în numerar din domeniul

jocurilor de noroc cu utilizarea echipamentelor de casă şi de control

[Denumirea modificată prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2019 din 31.05.2019, în vigoare 14.06.2019]

I. Noţiuni şi dispoziţii generale

Prezentele norme sînt elaborate în scopul reglementării decontărilor băneşti în numerar şi/sau prin alt instrument de plată din domeniul jocurilor de noroc şi asigurării unei evidenţe complete şi riguroase a mizelor depuse de jucători, a mizelor returnate jucătorilor, a cîştigurilor eliberate jucătorilor şi a impozitului reţinut din cîştiguri prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), precum şi documentarea acestor operaţiuni.

Eliberarea numerarului spre decontare pentru cheltuieli operaţionale, predarea numerarului provenit din activitatea desfăşurată, păstrarea numerarului, întocmirea documentelor de casă, precum şi respectarea disciplinei de casă se efectuează conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25 noiembrie 1992.

Prin joc de noroc, în sensul Legii nr.291/2016 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc, se înţelege activitate desfăşurată conform regulilor stabilite, bazată pe risc, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: permite a cîştiga bani, alte bunuri sau drepturi patrimoniale, ca urmare a oferirii publice de către organizator a unui potenţial cîştig şi a acceptării ofertei de către participant, cu perceperea taxei de participare directe (mizei de joc) sau indirecte, cîştigurile fiind atribuite prin selecţia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului (cu excepţia pariurilor pentru competiţiile/evenimentele sportive), indiferent de modul de producere a acestora.

Organizatorul jocurilor de noroc (numit în continuare – plătitor de câştiguri) este obligat să ţină zilnic evidenţa încasărilor realizate în urma desfăşurării activităţii în cazul fiecărui mijloc de joc, precum şi a câştigurilor acordate, în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113/2007 (de la 1 ianuarie 2019 în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017) şi cu Codul fiscal nr.1163/1997.

În locul pentru desfăşurarea jocurilor de noroc (sala de joc, locuri pentru jocuri), special se amenajează un loc pentru casă (numit în continuare – ghişeu de plată sau ghişeu), în care se efectuează operaţii de schimb al banilor pe echivalentul lor, care se foloseşte pentru participarea la joc, şi schimbul echivalentului pe bani.

Operaţiunea economico-financiară efectuată de organizatorul jocurilor de noroc se consemnează în momentul efectuării ei într-un / printr-un document care poartă numele de document justificativ. Au calitatea de documente justificative bonurile de casă emise de ECC, documentele emise de Sistemul informatic central al organizatorului sau de automatele de joc, cartele de identificare pentru automate de joc, biletele de loterie (preţ fix, executat în mod tipografic sau preţ variabil, executat cu ajutorul tehnicii de calcul la momentul vânzării).

Participant la jocul de noroc (jucător) – persoană fizică care a încheiat un acord de participare la jocul de noroc cu organizatorul jocurilor de noroc sau cu alţi jucători prin achitarea taxei (mizei) pentru participarea la jocul de noroc. Participarea la joc presupune acceptarea necondiţionată a Regulamentului-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc (în continuare – Regulament-tip) şi a regulilor respectivului joc de noroc.

Nu se permite participarea la jocurile de noroc:

a) persoanelor declarate incapabile, cu capacitate de exerciţiu limitată, şi persoanelor despre imposibilitatea participării cărora la jocurile de noroc au fost primite informaţii de la autoritatea competentă, de la alte autorităţi ale administraţiei publice;

b) persoanelor care nu au împlinit vârsta de 21 de ani – pentru jocurile de noroc cu risc social sporit şi persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani – pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut.

Organizatorii jocurilor de noroc aplică măsuri de precauţie privind clienţii, în momentul colectării cîştigurilor, în momentul punerii unei mize ori în ambele cazuri atunci cînd efectuează tranzacţii în valoare de cel puţin 40000 de lei, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele, conform cerinţelor stabilite la art.5 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Jocurile de noroc, în funcţie de modul de accesare a jocului – modul de plată a mizelor, se clasifică în:

- jocuri de noroc accesate cu echivalente ale mijloacelor băneşti, purtătoare ale dreptului de a participa la jocul de noroc şi de a primi câştigul în cazul rezultatului favorabil al jocului (bilete, inclusiv de loterie, imprimări oficiale ale informaţiei pe hârtie sau electronice, cupoane, jetoane, impulsuri, blanchete, fise, cartele de identificare pentru automatele de joc etc.), care pot fi exprimate în formă materială sau electronică, costul cărora se achită în numerar în prealabil;

- jocuri de noroc accesate cu moneda naţională în formă de semne băneşti de hîrtie (bancnote), adică exploatarea automatelor de joc dotate cu acceptor/validator de bancnote, casetă pentru depozitarea bancnotelor şi care emit pe suport de hârtie chitanţe pentru jucători, iar pentru organizatorul jocurilor de noroc diferite rapoarte totalizatoare;

- jocuri de noroc accesate cu moneda naţională în formă de semne băneşti de metal (monede), adică exploatarea automatelor de joc dotate cu acceptor/validator de monede, contoare de evidenţă şi casetă pentru depozitarea şi eliberarea câştigurilor {în moneda de accesare}.

Fiecare plătitor de cîştiguri de la jocurile de noroc urmează să calculeze, să reţină şi să verse la buget un impozit din cîştigul impozabil în mărime de k % (notat p=k/100%), valoarea reală a căruia este stabilită în a rt.90¹ alin.(3³) din Codul fiscal nr.1163/1997.

Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi prezentarea către Serviciul Fiscal de Stat şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele, reţinute la sursa de plată se vor efectua în conformitate cu prevederile art.92 din Codul fiscal nr.1163/1997.

Impozitul reţinut se achită la buget în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost plătite câştigurile.

Modalităţile de calcul a impozitului reţinut sunt indicate la paragrafele 1 şi 2, precum urmează:

§1. Valoarea impozabilă a câştigului de la jocurile de noroc, acordat de plătitorul de câştiguri jucătorului, este valoarea câştigului net (S_net) – valoarea diferenţei pozitive dintre câştigul brut (S_brut) şi suma mizată (S_miza), confirmată prin documentul justificativ respectiv şi care rămâne în ghişeu.

Aşadar, dacă câştigul net este pozitiv, atunci câştigul real (S_real) care se plăteşte jucătorului se exprimă prin formula:

(1) S_real = (1-p) * S_net + S_miza

Plătitorul emite la ECC, iar jucătorul preia, trei bonuri de casă: de tip A (mize returnate) de suma S_miza; de tip D (cîştig spre plată) de suma (1-p) * S_net; de tip B (impozit reţinut) de suma p*S_net.

În cazul în care valoarea diferenţei dintre câştigul brut şi suma mizată este negativă sau egală cu zero şi suma mizată este confirmată prin documentul justificativ, atunci câştigul real (S_real) care se plăteşte jucătorului se exprimă prin formula:

(2) S_real = S_brut

Plătitorul emite la ECC, iar jucătorul preia, un bon de casă de tip A (mize returnate) de suma S_brut.

În cazul în care suma mizată nu este confirmată prin documentul justificativ respectiv, atunci câştigul net se consideră egal cu câştigul brut (S_net = S_brut), iar suma mizată egală cu zero (S_miza = 0), câştigul real (S_real) care se plăteşte jucătorului se exprimă prin formula:

(3) S_real = (1-p) * S_brut

Plătitorul emite la ECC, iar jucătorul preia, două bonuri de casă: de tip D (câştig spre plată) de suma (1-p) * S_brut, de tip B (impozit reţinut) de suma p*S_brut.

Se permite organizatorului jocurilor de noroc la eliberarea câştigului emiterea unui bon de casă cu reflectarea la nivelul A – sumei mizelor returnate, la nivelul D – sumei cîştigului spre plată şi la nivelul B – sumei impozitului reţinut.

§2. Câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, atât în formă monetară, cât şi nemonetară.

Câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997, sunt sursele de venit neimpozabile cu impozitul pe venit conform prevederilor art.20 lit.p¹) din Codul fiscal nr.1163/1997.”

[Compart.I modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2020 din 11.03.2020, în vigoare 27.03.2020]

[Compart.I modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2019 din 31.05.2019, în vigoare 14.06.2019]

[Compart.I modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

[Compart.I modificat prin Decizia nr.26-11/2-22/02-2016 din 01.12.2016, în vigoare 16.12.2016]

II . Jocuri de noroc accesate cu echivalente ale mijloacelor băneşti

1. Contribuabilul, organizator al jocurilor de noroc, în schimbul dreptului de a participa la joc, percepe direct de la jucători o sumă de bani numită miză. Pentru participarea la desfăşurarea jocului de noroc sînt utilizate imprimări oficiale ale informaţiei pe hîrtie sau electronice, cupoane, jetoane, impulsuri, blanchete, fise, cartele de identificare pentru automate de joc etc., care pot fi exprimate în formă materială sau electronică.

Cumpărarea de echivalente ale mijloacelor băneşti, achitate în numerar şi/sau prin alt instrument de plată cu utilizarea ECC, pentru participarea la desfăşurarea jocurilor de noroc este o depunere de mize.

La momentul depunerii mizelor începe derularea jocului de noroc, avînd ca participanţi – organizatorul şi jucătorul.

La momentul schimbului echivalentelor mijloacelor băneşti pe bani în ghişeu, adică la eliberarea cîştigurilor în numerar cu utilizarea ECC, jocul finalizează.

Suma de bani calculată în rezultatul schimbului echivalentelor de mijloace băneşti reprezintă cîştigul brut a jucătorului (S_brut), iar cîştigul real (S_real) plătit jucătorului se calculează conform formulelor (1)-(3) din capitolul I.

1.1. Operaţiunile efectuate în ghişeu, inclusiv cu utilizarea ECC:

- operaţiunile nefiscale conform pct.4.8 – 4.9.1;

- operaţiunile de schimb al banilor pe echivalente. Se încasează mizele în numerar, se emite bonul de casă de tip C conform pct.4.2 – 4.2.1;

- operaţiunile de schimb al echivalentelor pe bani. Se eliberează cîştigul în numerar (returnarea mizelor, după caz), se emit şi se înmînează jucătorului, după caz, un bon de casă de tip A , sau două bonuri de casă de tip D şi de tip B, sau trei bonuri de casă de tip D, de tip B şi de tip A, conform cu pct.4.3 – 4.7;

- se ţine evidenţa cîştigurilor eliberate prin înregistrarea manuală sau electronică, cu excepţia loteriilor, într-un registru (sau formular ce se completează în fiecare perioadă de gestiune în parte) conform pct.5.1;

- se emite raportul zilnic de închidere (RAPORT Z);

- se înregistrează în Registrul MCC/IF informaţia totalizatoare din raportul zilnic de închidere conform pct.5.2;

- operaţiuni de verificare, după caz, conform pct.5.3 – 5.4.

2. Ţinînd cont de specificul activităţii în domeniul jocurilor de noroc se stabileşte următorul mod de înregistrare (reînregistrare) a ECC.

Contribuabilul, organizator al jocurilor de noroc, va prezenta la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în raza de deservire a căruia va desfăşura activitatea, în afară de documentele indicate în Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control, aprobat prin Ordinul SFS nr.131/2019 (în continuare – Regulament), suplimentar:

- Registrul maşinii de casă şi control/ imprimantei fiscale (Registrul MCC/IF) – registrul specializat pentru înregistrarea decontărilor în numerar din domeniul jocurilor de noroc (Anexa nr.3 la Regulament – Registrul MCC/IF completat cu foi formulare de tip 3-I-H, 3-III, 3-IV);

- Copiile Notificării privind iniţierea activităţii de comerţ şi înştiinţării de recepţionare a Notificării, eliberată de autoritatea administraţiei publice locale, legalizate cu semnătura conducătorului;

2.1. Subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat:

- verifică, pînă la fiscalizarea ECC, corectitudinea programării ECC (cu concursul specialistului centrului de asistenţă tehnică cu care contribuabilul are contract de deservire) luînd în consideraţie recomandările respective, inclusiv că la nivelul A se va înregistra suma mizelor returnate jucătorilor, la nivelul B se va înregistra suma impozitului (k%) reţinut din fiecare cîştig care urmează să fie virat la buget, la nivelul C se va înregistra suma mizelor depuse de jucători, iar la nivelul D – suma cîştigurilor spre plată jucătorilor {∑_{cîştig_spre_plată} = ∑_{cîştig_net} – ∑_{impozit_reţinut}};

- notifică faptul că ECC se va utiliza pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc {printr-o înscriere legalizată în Registrul MCC/IF despre tipul de activitate (din Cartela de înregistrare a ECC – activitate în domeniul jocurilor de noroc) şi despre fixarea cotelor T.V.A. (nivelele A, B, C, D etc.) egale cu zero}.

2.1.1. În cazul în care contribuabilul nu prezintă documentele suplimentare menţionate sau ECC nu este programat conform cerinţelor stabilite, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat refuză înregistrarea (reînregistrarea) acestui ECC.

3. Contribuabilul instalează ECC astfel înregistrat în ghişeul în care se efectuează operaţiuni de schimb al banilor pe echivalentul lor (puncte, impulsuri, jetoane, fise, cartele etc.) şi schimbul echivalentului pe bani.

3.1. Prin acest ECC se va efectua numai înregistrarea mizelor şi cîştigurilor, alte tranzacţii, legate de vînzări sau prestări de servicii, sînt interzise.

3.2. În situaţia defectării ECC contribuabilul va întrerupe activitatea pînă la repunerea în funcţiune a ECC.

4. Centrele de asistenţă tehnică (furnizorii) care deţin autorizaţia de competenţă tehnică pentru ECC de modelul respectiv, la programarea ECC vor stabili:

• asocierea articol (returnare-mize) – nivelul A (obligatoriu: codul art. – 41, denumirea – returnare-mize, preţ – 1.00, codul TVA – 1 (A), sec. – 4, gr. marfa – 4);

• asocierea articol (impozit) – nivelul B (obligatoriu: codul art. – 31, denumirea – impozit k% sau impozit k proc., preţ – 1.00, codul TVA – 2 (B), sec. – 3, gr. marfa – 3);

• asocierea articol (miza – echivalentul banilor) – nivelul C (spre exemplu: codul art. – 1, denumirea – miza-puncte, preţ – 1.00, codul TVA – 3 (C), sec. – 1, gr. marfa – 1; codul art. – 2, denumirea – miza-jeton, preţ – 1.00, codul TVA – 3 (C), sec. – 1, gr. marfa – 1; codul art. – 3, denumirea – miza-fisă, preţ – 1.00, codul TVA – 3 (C), sec. – 1, gr. marfa – 1; codul art. – 4, denumirea – miza-cartela, preţ – 1.00, codul TVA – 3 (C), sec. – 1, gr. marfa – 1 etc. {denumirea echivalentului totdeauna va conţine cuvîntul „miza – ...”});

• asocierea articol (cîştig) – nivelul D (obligatoriu: codul art. – 21, denumirea – cîştig, preţ – 1.00, codul TVA – 4 (D), sec. – 2, gr. marfa – 2).

4.1. În ECC, astfel programat, se va înregistra şi stoca în memoria fiscală valoarea totală zilnică a:

- mizelor returnate jucătorilor, la nivelul A {∑_{mize_returnate}};

- impozitului reţinut din cîştiguri, la nivelul B {∑_{impozit_reţinut}};

- mizelor depuse de jucători, la nivelul C {∑_{mize_depuse}};

- cîştigurilor spre plată jucătorilor, la nivelul D {∑_{cîştig_spre_plată}}.

4.2. La operaţiunea de schimb al banilor pe echivalent (miza), adică la momentul cînd participantul obţine dreptul de a începe jocul, se emite la ECC şi se înmînează jucătorului bonul de casă (de tip C) ce confirmă plata mizelor.

4.2.1. Bonul de casă de tip C are în conţinut ca elemente obligatorii: – denumirea „miza – ...”, valoarea totală a echivalentului, simbolul de nivel C {rîndul marcat cu semnul „=” indică suma totală a mizelor, iar rîndul „NUMERAR” – suma numerarului înmînat de jucător casierului}.

4.3. La finalizarea jocului cînd jucătorul decide să schimbe mizele pe mijloace băneşti, adică la operaţiunea de schimb al echivalentului pe bani, se emit la ECC şi se înmînează jucătorului, odată cu numerarul, după caz, un bon de casă de tip A , sau două bonuri de casă de tip D şi de tip B, sau trei bonuri de casă de tip D de tip B şi de tip A.

4.3.1. Bonul de casă de tip A (mize returnate) are în conţinut ca elemente obligatorii:

- rîndul 1 – denumirea “returnare-mize”, valoarea totală a echivalentului, simbolul de nivel A;

- rîndul 2 - semnul “=” şi suma totală a mizelor returnate;

- rîndul 3 – “RETURNARE-MIZE/CÎŞTIG” (se activează tasta CRD, se alege opţiunea 2) şi se repetă suma din rîndul 2 (suma numerarului înmînat de casier jucătorului).”.

4.3.2. Pentru ca raportul casierului (persoana gestionară) să reflecte starea de facto a sumei totale a soldului numerarului din sertar este necesar ca, imediat după emiterea bonului de casă de tip A, să fie efectuată operaţiunea nefiscală de eliberare a numerarului, adică să fie emis un bon de serviciu (de ieşire) de suma returnată şi care se va păstra la casier.

4.4. Bonul de casă de tip D (cîştig spre plată) are în conţinut ca elemente obligatorii:

- rîndul 1 – denumirea „CÎŞTIG”, valoarea cîştigului, simbolul de nivel D;

- rîndul 2 – „k.00%-”, valoarea impozitului calculat (valoarea cîştigului * k/100%) cu semnul minus {pentru a micşora suma cîştigului cu k% se va activa tasta „%-” care se foloseşte pentru indicarea sumei rabatului şi care este programată cu valoarea 1000};

- rîndul 3 – semnul „=” şi suma plătită jucătorului (suma numerarului achitat jucătorului): valoarea cîştigului minus valoarea impozitului calculat;

- rîndul 4 – „RETURNARE-MIZE/CÎŞTIG (se activează tasta CRD, se alege opţiunea 2) şi se repetă suma din rîndul 3.

4.5. Bonul de casă de tip B (impozit reţinut) are în conţinut ca elemente obligatorii:

- rîndul 1 – denumirea „IMPOZIT k%”, valoarea impozitului calculat – rîndul 2 din bonul precedent (de tip D) {cu semnul plus}, simbolul de nivel B;

- rîndul 2 – semnul „=” şi suma reţinută de la jucător ca impozit (suma din rîndul 1);

- rîndul 3 – „CEC” sau „IMPOZIT REŢINUT” (se activează tasta CRD, se alege opţiunea 1) şi se repetă suma din rîndul 2.

4.6. Pentru ca raportul casierului (persoana gestionară) să reflecte starea de facto a sumei totale a soldului numerarului din sertar este necesar ca, imediat după emiterea bonului de casă de tip D, să fie efectuată operaţiunea nefiscală de eliberare a numerarului, adică să fie emis un bon de serviciu (de ieşire) de suma cîştigului plătit şi care se va păstra la casier.

4.6¹. Se permite organizatorului jocurilor de noroc la eliberarea cîştigului emiterea unui bon de casă cu reflectarea la nivelul A – sumei mizelor returnate, la nivelul D – sumei cîştigului spre plată şi la nivelul B – sumei impozitului reţinut şi unui bon de serviciu (de ieşire) de suma returnată şi cîştigului plătit.

4.7. Se interzice emiterea bonurilor de casă combinate, altfel zis, în cadrul unui bon trebuie să fie numai operaţiuni de schimb al banilor pe echivalentul solicitat sau numai operaţiuni de schimb al echivalentului pe bani.

4.8. Operaţiunile nefiscale de vărsare (introducere) /eliberare (ieşire) de serviciu a numerarului în /din sertarul pentru bani al ECC pot fi efectuate ori de cîte ori este necesar prin apelarea funcţiilor respective ale ECC (emiterea bonului de serviciu (bon nefiscal) respectiv de suma indicată).

4.9. Perioada de gestiune se consideră perioada de la momentul emiterii la ECC a primului bon de casă efectiv pînă la momentul emiterii la ECC a raportului zilnic de închidere.

La începutul perioadei de gestiune, precum şi ori de cîte ori este necesar, fondul de cîştiguri se completează primind numerar din casieria întreprinderii (prin Ordin de plată sau alt document în conformitate cu normele în vigoare). Suma primită se înregistrează în ECC prin operaţiunea nefiscală vărsare (introducere) de serviciu a numerarului în sertarul pentru bani a ECC cu emiterea pe suport de hîrtie a bonului de serviciu (bon nefiscal). Se păstrează împreună cu documentul de primire a numerarului mai sus-menţionat. Pe bonul de serviciu se va face înscrisul ce concretizează operaţiunea efectuată, suma, data, ora, numele, prenumele, semnătura {De exemplu: Fondul de cîştiguri–... lei, data, ora, numele, prenumele, semnătura persoanei gestionare}.

4.9.1. La efectuarea operaţiuni nefiscale de eliberare (extragere) de serviciu a numerarului din sertarul pentru bani al ECC, care de asemenea poate fi efectuată ori de cîte ori este necesar, se va emite la ECC pe suport de hîrtie bonul de serviciu respectiv (suma eliberată se imprimă cu semnul minus ce semnifică eliberare, extragere).

Pe bonul de serviciu se va face înscrisul ce concretizează operaţiunea efectuată (conţinutul operaţiunii), suma, data, ora, numele, prenumele, semnătura {Exemple: Cîştig plătit–... lei, bon de casă tip D nr. ..., data, ora, numele, prenumele, semnătura persoanei gestionare, sau Predat în casierie(sau încasatorului) – ... lei, data, ora, numele, prenumele, semnătura persoanei gestionare}.

5. Prin ECC astfel programat şi prin Sistemul informatic central al organizatorului jocurilor de noroc se înregistrează toate mizele depuse, mizele returnate, cîştigurile calculate şi spre plată, impozitul k% calculat şi reţinut, asigurîndu-se păstrarea în memoria fiscală a sumelor totalizatoare ale acestor indici.

5.1. Se ţine evidenţa cîştigurilor eliberate şi prin înregistrarea manuală sau electronică, cu excepţia loteriilor, într-un registru (sau formular ce se completează în fiecare perioadă de gestiune în parte) special ţinut în acest sens, care va conţine următoarele rubrici: nr. de ordine al înregistrării, data înregistrării (ZZ.LL.AAAA), IDNP-ul jucătorului sau incognito, în cazul permis de legislaţie, cîştigul spre plată (lei), nr. bonului de casă de tip D, impozitul reţinut (lei), nr. bonului de casă de tip B, nr. şi data documentului justificativ prezentat, numele, prenumele şi semnătura persoanei gestionare, după caz.

5.2. După emiterea raportului zilnic de închidere (RAPORT Z) se efectuează înscrierea în Registrul MCC/IF a informaţiei totalizatoare din perioada de gestiune (schimb, zi etc.), astfel:

1) col.1 – nr. de ordine al înscrierii în Registrul MCC/IF;

2) col.2 – sub rîndul 1 – nr. raportului de închidere zilnică;

col.2 – sub rîndul 2 – data raportului de închidere zilnică;

3) col.3 – sub rîndul 1 – valoarea totală a rulajului înregistrat cumulat de la începutul anului gestionar (lei). Se calculează prin adunarea sumei din col.3 sub rîndul 1 din înscrierea precedentă (perioada de gestiune precedentă) cu suma din col.4 sub rîndul 1 din înscrierea curentă (perioada de gestiune curentă), notat S_t;

col.3 – sub rîndul 2 – valoarea totală a rulajului impozitului reţinut din cîştiguri cumulat de la începutul anului gestionar (lei). Se calculează prin adunarea sumei din col.3 sub rîndul 2 din înscrierea precedentă (perioada de gestiune precedentă) cu suma din col.7(B) sub rîndul 1 din înscrierea curentă (perioada de gestiune curentă), notat S_i;

4) col.4 – sub rîndul 1 – valoarea totală a rulajului (mize returnate, impozit reţinut, mize depuse, cîştiguri spre plată) din raportul de închidere zilnică – suma indicată la CIRCUL {= CIRCUL A + CIRCUL B + CIRCUL C + CIRCUL D}, notat T_z;

5) col.5 – sub rîndul 1 – fondul de cîştiguri (introdus în sertarul pentru bani al ECC), notat F_c, dacă F_c=0 nu se completează;

6) col.6(A) – sub rîndul 1 – valoarea totală a rulajului mizelor returnate din raportul de închidere zilnică – suma indicată la CIRCUL A {sau la # 4, sau la # 04}, notat T_ret;

7) col.7(B) – sub rîndul 1 – valoarea totală a rulajului impozitului reţinut din cîştiguri din raportul de închidere zilnică – suma indicată la CIRCUL B {sau la CEC, sau la  # 3, sau la  # 03}, notat T_i;

8) col.8(C) – sub rîndul 1 – valoarea totală a rulajului mizelor depuse din raportul de închidere zilnică – suma indicată la CIRCUL C {sau la # 1, sau la # 01}, notat T_m;

9) col. 9(D) – sub rîndul 1 – valoarea totală a rulajului cîştigurilor spre plată din raportul de închidere zilnică – suma indicată la CIRCUL D, notat T_c;

10) col.10 – sub rîndul 1 – flux de numerar: diferenţa dintre intrările de numerar (valoarea totală a rulajului mizelor) şi ieşirile de numerar (valoarea totală a rulajului mizelor returnate, impozitului reţinut şi cîştigurilor spre plată), notat D_mc = T_m – (T_ret + T_i + T_c );

11) col.11 – sub rîndul 1 / sub rîndul 2 – se completează după caz, suma numerarului predat în casieria întreprinderii /încasatorului în timpul perioadei gestionare din sertarul pentru bani a ECC prin operaţiunea nefiscală „eliberare de serviciu a banilor” din contul mizelor acumulate (se calculează prin adunarea sumelor din bonurile de serviciu respective emise cu această ocazie), notat N_i (N_i< D_mc> 0), dacă D_mc<0 atunci N_i = 0 şi nu se completează;

12) col.12 – subrîndul 1 – soldul numerarului care se află în sertarul ECC (din contul mizelor acumulate) la închiderea schimbului şi care trebuie vărsat în casieria întreprinderii, notat N_r, dacă D_mc> 0 se înscrie N_r = D_mc + T_i – N_i , dacă D_mc<0 se înscrie N_r = T_i (suma din col.7(B) sub rîndul 1);

13) col.13 – sub rîndul 1 – valoarea totală a rulajului ieşirilor cumulat de la începutul anului gestionar. Se calculează prin adunarea sumei din col.13 sub rîndul 1 din înscrierea precedentă (perioada de gestiune precedentă) cu suma din col.6(A), suma din col.7(B) şi suma din col.9(D) sub rîndul 1 din înscrierea curentă (perioada de gestiune curentă), notat S_cc = T_ret + T_i + T_c;

14) col.14 – sub rîndul 1 – numele, prenumele persoanei gestionare;

– sub rîndul 2 – semnătura persoanei gestionare;

15) col.15 – sub rîndul 1 – numele, prenumele persoanei gestionare;

– sub rîndul 2 – semnătura persoanei gestionare.

16) raportul zilnic de închidere se lipeşte în locul respectiv al Registrului MCC/IF (formularul de tip 3-III).

5.3. Suma din col.10, D_mc, reprezintă cîştigul /pierderea (±) plătitorului de cîştiguri în perioada de gestiune, iar diferenţa (S_t – 2S_cc) – cîştigul /pierderea (±) plătitorului de cîştiguri cumulat de la începutul anului gestionar.

5.4. Soldul de numerar din sertarul ECC, în orice moment, se verifică după formula:

N_s = F_c + (N_v – N_e) + (T_m + T_i) – (T_ret + T_c),

unde F_c, N_v, N_e, T_ret, T_i, T_m, T_c – valorile respective ale variabilelor la momentul verificării (N_v, N_e – semnifică total numerar vărsat /extras în /din sertar).

Notă:

Valoarea reală a soldului de numerar este egală cu suma valorilor indicatorilor „NUMERAR în SERTAR” şi „CEC” (sau CIRCUL B) din raportul zilnic de închidere (RAPORT Z) (sau RAPORT X).

[Compart.II modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2020 din 11.03.2020, în vigoare 27.03.2020]

[Compart.II modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2019 din 31.05.2019, în vigoare 14.06.2019]

[Compart.II modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

III. Jocuri de noroc accesate cu moneda naţională în formă

de semne băneşti de hîrtie (bancnote)

6. Contribuabilul, organizator al jocurilor de noroc, pune la dispoziţia jucătorilor automate de joc dotate cu acceptor /validator de bancnote, casetă încorporată pentru depozitarea bancnotelor şi care emit pe suport de hîrtie chitanţe pentru jucători, iar pentru organizatorul jocurilor de noroc diferite rapoarte totalizatoare.

Jocul de noroc derulează la efectuarea de către jucător a acţiunilor descrise în instrucţiunea de exploatare, numai după ce automatul de joc a recepţionat şi acceptat plata – miza depusă în bancnote de un anumit nominal, fără intermedierea operatorului de serviciu. Automatul de joc poate fi încărcat cu o anumită sumă de bani, iar la joc să fie folosită numai o parte din suma încărcată. Dat fiind faptul, că automatul de joc nu este dotat cu un sistem de plată a restului, suma nejucată, adică restul, se va elibera în ghişeul de plată.

Pentru a juca pe o sumă mai mică decît cea încărcată, jucătorul stopează jocul, indiferent de motiv şi fără a oferi explicaţii. Restul se eliberează de către casier din contul fondului de cîştiguri la prezentarea chitanţei emise de automatul de joc (indicator REST ... lei). Accesul neautorizat la caseta de depozitare a numerarului din automatul de joc este interzis.

Suma cîştigului brut a jucătorului (S_brut) este calculată de automatul de joc şi indicată în chitanţa emisă (indicator CÎŞTIG ... lei), iar cîştigul real plătit jucătorului se calculează conform formulelor (1) – (3) din capitolul I.

6.1. Operaţiunile efectuate în ghişeu, inclusiv cu utilizarea ECC:

- operaţiunile nefiscale conform pct.4.8 – 4.9.1, 7.1.1;

- operaţiunea de înregistrare în ECC a mizelor introduse în automatele de joc. Se emite bonul de casă de tip C conform pct.7.2 – 7.3.2;

- operaţiunile de eliberare a cîştigului în numerar (returnarea mizelor, după caz), se emit şi se înmînează jucătorului, după caz, un bon de casă de tip A, sau două bonuri de casă de tip D şi de tip B, sau trei bonuri de casă de tip D, de tip B şi de tip A, conform cu pct.4.3 – 4.7;

- se ţine evidenţa cîştigurilor eliberate prin înregistrarea manuală sau electronică, cu excepţia loteriilor,  într-un registru (sau formular ce se completează în fiecare perioadă de gestiune în parte) conform pct.5.1;

- se emite raportul zilnic de închidere (RAPORT Z);

- se înregistrează în Registrul MCC/IF informaţia totalizatoare din raportul zilnic de închidere conform pct.5.2;

- operaţiuni de verificare, după caz, conform pct.5.3 – 5.4.

7. Prevederile pct.2 – 5.4 se răsfrîng şi asupra decontărilor în numerar din domeniul jocurilor de noroc accesate cu moneda naţională în formă de semne băneşti de hîrtie – bancnota, cu unele particularităţi.

7.1. Principala particularitate constă în lipsa echivalentului mijloacelor băneşti.

Cîştigul spre plată se va calcula după indicatorul CÎŞTIG, iar suma restului (din suma introdusă în automatul de joc) după indicatorul REST care sînt imprimate în chitanţa emisă de automatul de joc. Chitanţa se prezintă casierului şi rămîne în ghişeu ca document justificativ al operaţiunilor efectuate.

7.1.1. La eliberarea restului se efectuează operaţiunea nefiscală de eliberare (extragere) de serviciu a numerarului din sertarul pentru bani al ECC şi se emite la ECC pe suport de hîrtie bonul de serviciu respectiv (suma eliberată se imprimă cu semnul minus).

Pe bonul de serviciu se va face înscrisul ce concretizează operaţiunea efectuată, suma, data, ora, numele, prenumele, semnătura {Exemplu: Rest–... lei, data, ora, numele, prenumele, semnătura persoanei gestionare}.

7.1.2. La operaţiunea de plată a cîştigului în numerar, se emit şi se înmînează jucătorului, după caz, un bon de casă de tip  , sau două bonuri de casă de tip D şi de tip B, sau trei bonuri de casă de tip D, de tip B şi de tip A, conform cu pct.4.3 – 4.7;

7.2. De asemenea, dat fiind faptul că plata pentru joc (primirea mizelor) are loc direct în automatul de joc fără intermediari, nu se efectuează la fiecare accesare a jocului înregistrarea mizelor în ECC.

7.3.1. Înainte de închiderea perioadei de gestiune la ECC, adică pînă la emiterea raportului zilnic de închidere, se va calcula şi se va înregistra în ECC, suma totală a mizelor depuse de jucători.

7.3.2. Mizele depuse de jucători în automatele de joc se calculează manual după indicaţiile contoarelor automatelor de joc.

Indicaţiile contoarelor se imprimă pe suport de hîrtie la emiterea raportului periodic de către automatul de joc.

Aceste valori se înregistrează manual în registrul (sau formularul ce se completează în fiecare perioadă de gestiune în parte) de evidenţă a încasărilor de numerar din automatele de joc (AJ), special ţinut în acest sens, care conţine rubricile: nr. de ordine, nr. AJ, indicaţia precedentă a contorului (I_{precedent AJ}), indicaţia curentă a contorului (I_curentAJ), total mize – unităţi (S_mizeAJ = I_curentAJ – I_precedentAJ), preţul unitar (V_unit, lei), costul mizelor V_mizeAJ = V_unit × S_mizeAJ (lei).

Pentru valoarea totală a mizelor efective V_{mize_efectiv} = V_mizeTOTAL – ∑_RestAJ, V_mizeTOTAL = V_unit × ∑_SmizeAJ, se emite bonul de casă de tip C, care rămîne la casier, pe care sînt imprimate în conţinut, ca elemente obligatorii: – cantitatea (V_{mize_efectiv} / V_unit), preţul unitar (V_unit), denumirea „miza – puncte”, valoarea totală V_{mize_efectiv}, simbolul de nivel C {rîndul marcat cu semnul „=” indică suma totală a mizelor efective, iar rîndul „NUMERAR” – suma numerarului din casetele de bani ale AJ micşorată cu suma restului eliberat jucătorilor din fondul de cîştiguri (∑_RestAJ)}.

Totodată, se completează fondul de cîştiguri cu suma ∑_RestAJ prin operaţiunea ne-fiscală vărsare (introducere) de serviciu a numerarului în sertarul pentru bani a ECC cu emiterea pe suport de hîrtie a bonului de serviciu (bon nefiscal). Pe bonul de serviciu se va face înscrisul ce concretizează operaţiunea efectuată, suma, data, ora, numele, prenumele, semnătura {De exemplu: Restituirea sumei eliberate ca rest–... lei, data, ora, numele, prenumele, semnătura persoanei gestionare}.

[Compart.III completat prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

IV. Jocuri de noroc accesate cu moneda naţională

în formă de semne băneşti de metal (monede)

8. Contribuabilul, organizator al jocurilor de noroc, pune la dispoziţia jucătorilor automate de joc dotate cu acceptor /validator de monede, contoare de evidenţă şi casetă pentru depozitarea şi eliberarea cîştigurilor (în moneda de accesare).

Jocul de noroc derulează la efectuarea de către jucător a acţiunilor descrise în instrucţiunea de exploatare, numai după ce automatul de joc a recepţionat şi acceptat plata (miza) – moneda de un anumit nominal, fără intermedierea operatorului de serviciu.

Suma cîştigului brut (S_brut), acordat jucătorului, este calculată de automatul de joc şi se eliberează imediat la finalizarea jocului (în moneda de accesare).

8.1. Operaţiunile efectuate în ghişeu, inclusiv cu utilizarea ECC:

- operaţiunile de înregistrare în ECC a mizelor introduse în fiecare automat de joc în parte. Se emit bonurile de casă de tip C conform pct.12.1.1;

- operaţiunile de înregistrare în ECC a cîştigurilor eliberate la fiecare automat de joc în parte. Se emit bonuri de casă de tip D conform pct.12.1.2;

- operaţiunile de înregistrare în ECC a impozitului care trebuia reţinut la fiecare automat de joc în parte. Se emit bonuri de casă de tip B conform pct.12.1.3;

- se emite raportul zilnic de închidere (RAPORT Z);

- se înregistrează în Registrul MCC/IF informaţia totalizatoare din raportul zilnic de închidere conform pct.5.2;

- operaţiuni de verificare, după caz, conform pct.5.3 – 5.4.

8.1.1. În cazul în care unele cîştiguri se eliberează în ghişeu, se va ţine evidenţa acestora şi prin înregistrarea manuală sau electronică, cu excepţia loteriilor, într-un registru (sau formular ce se completează în fiecare perioadă de gestiune în parte) special ţinut în acest sens, care va conţine următoarele rubrici: nr. de ordine al înregistrării, data înregistrării (ZZ.LL.AAAA), IDNP-ul jucătorului sau incognito, în cazul permis de legislaţie, cîştigul spre plată (lei), nr. bonului de casă de tip D (un bon de casă de tip D de felul celui indicat la pct.12.1.2), impozitul reţinut (lei), nr. bonului de casă de tip B (un bon de casă de tip B de felul celui indicat la pct.12.1.3), nr. şi data documentului justificativ, numele, prenumele, semnătura persoanei gestionare, după caz.

Notă:

Cu suma de cîştiguri eliberată în ghişeu se va micşora valoarea respectivă a indicelui S_{cîştig_achitAJ}.

9. Întrucît documentarea pe suport de hîrtie a operaţiilor de primire a mizelor cît şi de plată a cîştigurilor la automatele de joc nominalizate lipseşte, documentarea se va efectua nemijlocit la terminarea tuturor operaţiilor menţionate la automatul de joc la data curentă (dar nu mai rar de o dată pe zi) în baza indicaţiilor contoarelor electronice şi mecanice ale automatului de joc.

9.1. Astfel, în scopul asigurării executării actelor normative în vigoare, se stabileşte următoarea modalitate de evidenţă a rezultatelor jocurilor de noroc petrecute pe calea exploatării automatelor de joc cu cîştiguri în bani, care se pun în funcţiune cu ajutorul monedei naţionale în formă de semne băneşti de metal – moneda, şi de înregistrare a acestora prin intermediul ECC:

a) pentru fiecare automat de joc se ţine un registru special, numit Registru de evidenţă a rezultatelor jocurilor de noroc la automatul de joc (în continuare – Registru, modelul Registrului se anexează), cu pagini numerotate, şnuruit, autentificat cu ştampila şi semnăturile conducătorului şi contabilului-şef al întreprinderii, care se păstrează la locul de amplasare a automatului de joc;

b) la începutul exploatării automatului de joc, precum şi la orice intervenţie tehnică, indicaţiile contoarelor se transcriu în Registru din procesul-verbal sau actul, întocmit în acest sens, de către organul care a efectuat certificarea şi Agenţia Servicii Publice cu referire la acestea (organul, documentul, nr., data);

c) la începutul zilei de lucru curente (data, ora) indicaţiile contoarelor automatului de joc se înscriu în coloanele respective (C1...C6) ale rîndului N din Registru, iar la sfîrşitul zilei – în rîndul K (Notă: indicaţiile contoarelor de la sfîrşitul zilei curente devin indicaţii ale contoarelor la începutul zilei următoare). Se calculează diferenţele indicaţiilor contoarelor (rîndul K – rîndul N) şi se înscriu în rîndul R. Diferenţele indicaţiilor contoarelor băneşti, ce reprezintă suma mizelor depuse de jucători (S_{miz_depuseAJ}) şi suma cîştigurilor achitate jucătorilor (S_cîştigAJ), se înscriu, respectiv, şi în col.3 (S_{miz_depuseAJ}) şi col.4 (S_cîştigAJ);

d) informaţia reflectată în col.3 şi col.4 se transmite în contabilitatea întreprinderii, care după verificare, dispune înregistrarea sumelor date prin intermediul ECC în modul stabilit, adică emiterea a cîte trei bonuri de casă de tip C, de tip D, de tip B pentru fiecare automat de joc.

10. Contribuabilul înregistrează ECC la Serviciul Fiscal de Stat conform cu pct.2 – 2.1.1.

[Pct.10.1 şi 10.1.1 abrogate  prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

11. Contribuabilul instalează ECC, astfel înregistrat, în casieria întreprinderii sau în ghişeul de plată. Prin intermediul acestui ECC se efectuează numai înregistrarea mizelor şi cîştigurilor de la fiecare automat de joc şi emiterea bonului de casă respectiv, care se transmite persoanei responsabile de prezentarea acestor date, de aceea, alte tranzacţii, legate de vînzări sau prestări de servicii, sînt interzise.

12. La programarea ECC se va stabili:

• asocierea articol (impozit) – nivelul B (obligatoriu: codul art. – 31, denumirea – impozit k% sau impozit k proc., preţ – 1.00, codul TVA – 2 (B), sec. – 3, gr. mărf. – 3);

• asocierea articol (mize) – nivelul C (spre exemplu: codul art. – 10, denumirea – mize-AJ0000001, preţ – 1.00, codul TVA – 3 (C), sec. – 1, gr. mărf. – 1; codul art. – 12, denumirea – mize-AJ0000002, preţ – 1.00, codul TVA – 3 (C), sec. – 1, gr. mărf. – 1; codul art. – 14, denumirea – mize-AJ0000003, preţ – 1.00, codul TVA – 3 (C), sec. – 1, gr. mărf. – 1 etc. {denumirea articolelor de nivel C totdeauna va conţine cuvîntul „mize-AJ...” şi numărul de fabricaţie al automatului de joc});

• asocierea articol (cîştig) – nivelul D (spre exemplu: codul art. – 11, denumirea – cîştig-AJ0000001, preţ – 1.00, codul TVA – 4 (D), sec. – 2, gr. mărf. – 2; codul art. – 13, denumirea – cîştig-AJ0000002, preţ – 1.00, codul TVA – 4 (D), sec. – 2, gr. mărf. – 2; codul art. – 15, denumirea – cîştig-AJ0000003, preţ – 1.00, codul TVA – 4 (D), sec. – 2, gr. mărf. – 2 etc. {denumirea articolelor de nivel D totdeauna va conţine cuvîntul „cîştig-AJ...” şi numărul de fabricaţie al automatului de joc}).

12.1. În ECC, astfel programat, se va înregistra şi stoca în memoria fiscală valoarea totală zilnică a:

- impozitului reţinut din cîştiguri, la nivelul B (S_{imp_reţinut}= ∑S_{imp_reţinutAJ}), S_{imp_reţinutAJ} = S_cîştigAJ * k/100%;

- mizelor depuse de jucători, la nivelul C (S_{miz_depuse} = ∑S_{miz_depuseAJ});

- cîştigurilor spre plată jucătorilor, la nivelul D (S_{cîştig_achitat} = ∑S_cîştigAJ – ∑S_{imp_reţinutAJ}).

12.1.1. Bonul de casă de tip C are în conţinut ca elemente obligatorii:

– denumirea „mize-AJ...”, valoarea totală S_{miz_depuseAJ}, simbolul de nivel C {rîndul marcat cu semnul „=” indică suma totală a mizelor, iar rîndul „NUMERAR” – suma numerarului introdus de jucători în automatul de joc respectiv}.

12.1.2. Bonul de casă de tip D (cîştig spre plată) are în conţinut ca elemente obligatorii:

- rîndul 1 – denumirea „cîştig-AJ...”, valoarea cîştigului S_{cîştig_achitAJ}, simbolul de nivel D;

- rîndul 2 – „k.00%-”, valoarea impozitului calculat (valoarea cîştigului /10) cu semnul minus {pentru a micşora suma cîştigului cu k% se va activa tasta „%-” care se foloseşte pentru indicarea sumei rabatului şi care este programată cu valoarea 1000};

- rîndul 3 – semnul „=” şi suma plătită jucătorilor (S_{cîştig_achitatAJ}, suma numerarului achitat jucătorilor): valoarea cîştigului minus valoarea impozitului calculat;

- rîndul 4 – „RETURNARE-MIZE/CÎŞTIG” (se activează tasta CRD, se alege opţiunea 2) şi se repetă suma din rîndul 3.

12.1.3. Bonul de casă de tip B (impozit reţinut) are în conţinut ca elemente obligatorii:

- rîndul 1 – denumirea „IMPOZIT k%”, valoarea impozitului calculat – rîndul 2 din bonul precedent (de tip D) {cu semnul plus}, simbolul de nivel B;

- rîndul 2 – semnul „=” şi suma (S_{imp_reţinutAJ}) care trebuia reţinută de la jucători ca impozit (suma din rîndul 1);

- rîndul 3 – „CEC” sau „IMPOZIT REŢINUT” (se activează tasta CRD, se alege opţiunea 1) şi se repetă suma din rîndul 2.

[Compart.IV modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2020 din 11.03.2020, în vigoare 27.03.2020]

[Compart.IV modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2019 din 31.05.2019, în vigoare 14.06.2019]

[Compart.IV modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

IV¹. Loteria

[Compart.IV¹ (pct.12¹-12⁴) introdus prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]1

12¹. Conform prevederilor 4 din Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control anexa la Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.141/2019) comercializarea biletelor de loterie este permisă fără aplicarea ECC.

12². Realizarea biletelor de loterie momentană, cât şi plata cîştigurilor, de către organizatorul jocurilor de noroc şi de către alţi agenţi economici (distribuitori/subdistribuitori) în baza contractului de distribuire/colaborare poate fi efectuată de către acestea cu utilizarea ECC.

12³. Operaţiunile efectuate cu utilizarea ECC la vânzarea biletului de loterie.

Vânzarea biletelor de loterie momentane cu achitarea în numerar şi/sau prin alt instrument de plată se înregistrează ECC ca vânzare a produsului denumit “BILET DE LOTERIE”, ataşat la nivelul T.V.A. conform art.103 al Codului fiscal nr.1163/1997. La primirea numerarului se emite şi se înmînează jucătorului bonul de casă de regulă de tip C sau de alt tip ataşat la nivelul TVA liber. Bonul de casă are în conţinut ca elemente obligatorii: – denumirea “BILET DE LOTERIE”, valoarea totală a echivalentului, simbolul de nivel respectiv {rîndul marcat cu semnul “=” indică suma totală a biletelor de loterie, iar rîndul “NUMERAR” – suma numerarului înmînat de jucător casierului}.

12⁴. Operaţiunile efectuate cu utilizarea ECC la eliberarea cîştigului în numerar.

La efectuarea operaţiunii de plată a cîştigului în numerar, suma spre plată se înregistrează în ECC prin operaţiunea nefiscală de eliberare (extragere) de serviciu a numerarului din sertarul pentru bani al ECC, care de asemenea poate fi efectuată ori de cîte ori este necesar, se va emite la ECC pe suport de hîrtie bonul de serviciu respectiv (suma eliberată se imprimă cu semnul minus ce semnifică eliberare, extragere).

Pe bonul de serviciu se va face înscrisul ce concretizează operaţiunea efectuată (conţinutul operaţiunii), semnătura persoanei gestionare {De exemplu: Cîştig, semnătura persoanei gestionare}.

La sfârşitul perioadei de gestiune (zi de lucru, schimb) documentele justificative prezentate (biletele de loterie cîştigătoare) se vor transmit în contabilitatea respectivă.

[Compart.IV¹ modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2019 din 31.05.2019, în vigoare 14.06.2019]

[Compart.IV¹ introdus prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]1

V. Exemplificări

13. Exemple de documente emise de ECC (Anexa A):

14. Model – Registru de evidenţă a rezultatelor jocurilor de noroc la automatul de joc, formularul de tip 3-I-H din Registrul MCC/IF, exemple de completare a formularului de tip 3-I-H (Anexa B).

15. Exemple:

a) jucătorul se adresează pentru confirmarea şi primirea cîştigului de la automatul de joc (puncte), dar nu prezintă documentul justificativ.

Operatorul confirmă cîştigul brut, eliberează jucătorului cîştigul real, reţinînd impozitul de k% şi emite la ECC două bonuri de casă care le preia jucătorul (bon de casă nr.0101 (1956), 0102 (1957) /0103 (1959), 0104 (1960)) şi emite bonul de serviciu de suma eliberată pe care-l păstrează (bon de serviciu nr.1958 /1961);

b) jucătorul se adresează pentru a primi cîştigul în schimbul jetoanelor, prezentînd documentul justificativ.

Operatorul confirmă cîştigul brut (S_brut = 30.000 × 50.00 = 1500.00) şi cîştigul net, ca diferenţa S_net = S_brut – S_miza = 1500.00 – 1000.00 = 500.00 > 0. Din suma S_net = 500.00 reţine impozit 12% (60 lei) şi achită jucătorului 1440 lei, emiţînd la ECC pentru jucător bonurile de casă respective (440 lei, 60 lei, 1000 lei – bon de casă nr.0109 (1972), 0110 (1973), 0111 (1975)) şi bonurile nefiscale respective pe care le păstrează (bon de serviciu nr.1974, 1976);

c) jucătorul se adresează pentru confirmarea şi primirea cîştigului de la automatul de joc, prezentînd documentul justificativ (S_miza = 900,00).

Operatorul calculează cîştigul brut (S_brut = 1050.000 × 0.10 = 105.00) şi cîştigul net, ca diferenţa S_net = S_brut – S_miza = 105.00 – 900.00 = –795.00 < 0. Se emite la ECC bonul de casă pentru jucător (105 lei – bon de casă nr.0112 (1978)), se achită 105 lei, se emite şi se păstrează bonul nefiscal – extras din sertar – bon de serviciu nr.1979.

[Compart.V modificat prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

[Anexa A în redacţia Deciziei nr.26-11/1-19/01-2020 din 11.03.2020, în vigoare 27.03.2020]

[Anexa A în redacţia Deciziei nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

 Exemple de completare a RMCC 3-I-H

[Anexa B modificată prin Decizia nr.26-11/1-19/01-2020 din 11.03.2020, în vigoare 27.03.2020]

[Anexa B modificată prin Decizia nr.26-11/1-19/04-2018 din 13.12.2018, în vigoare 22.01.2019]

[Anexa nr.4 completată prin Decizia nr.26-11/3-22/01-2010 din 14.04.2010, în vigoare 30.04.2010]

[Anexa nr.4 completată prin Decizia nr.17-6/3-22/04-2009 din 19.11.2009, în vigoare 01.12.2009]