Decizie nr.17 din 09.02.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.137g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 222 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ al Republicii Moldova (accesul la dosar)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.137g/2020 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 222 alineatele (2) şi (3)

din Codul administrativ al Republicii Moldova

(accesul la dosar)

nr. 17  din  09.02.2021

 (în vigoare 09.02.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 74-76 art. 40 din 12.03.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 10 august 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 9 februarie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 222 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ, ridicată de dl avocat Igor Igor Hlopeţchi, în interesele dlui Igor Pavel Hlopeţchi, parte în dosarul nr.3-2660/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Marcel Gandrabur, din cadrul judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 10 aprilie 2017, dl Igor Pavel Hlopeţchi a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţă forţată de la muncă, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată.

4. În cadrul examinării cauzei, pe 22 iunie 2020, dl avocat Igor Igor Hlopeţchi a ridicat, în interesele dlui Igor Pavel Hlopeţchi, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 222 alin.(2) şi alin.(3) din Codul administrativ.

5. Prin Încheierea din 30 iulie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

7. Prevederile relevante ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 222

Accesul la dosar

"(1) Participanţii la proces pot avea acces atât la dosarele instanţei de judecată, cât şi la dosarele administrative prezentate acesteia.

(2) Instanţa de judecată refuză accesul la dosar dacă, în virtutea legii, pentru protejarea secretului de stat sau comercial ori a intereselor supreme ale statului sau ale persoanelor private, trebuie respectat caracterul secret al documentelor, al dosarelor administrative sau al informaţiilor.

(3) Dacă un participant la proces invocă caracterul secret al documentelor, al dosarelor administrative sau al informaţiilor ori dacă instanţa de judecată este de această părere, atunci, prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs, se decide în ce măsură participanţilor la proces li se va acorda accesul la dosar. Contestarea cu recurs a unei încheieri judecătoreşti prin care se acordă accesul la dosar are efect suspensive."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că restricţia privind accesul la dosar, prevăzută de alineatele (2) şi (3) din articolul 222 din Codul administrativ, comportă un caracter absolut şi încalcă accesul liber la justiţie, stabilit de articolul 20 din Constituţie, şi dreptul la apărare, garantat de prevederile constituţionale ale articolului 26.

9. Totodată, autorul excepţiei consideră că obligarea justiţiabilului de a înlocui apărătorul ales cu un avocat care deţine dreptul de acces la secretul de stat, perfectat în modul stabilit de lege, încalcă, de asemenea, dreptul la apărare.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a articolului 222 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ a fost ridicată de dl avocat Igor Igor Hlopeţchi, în interesele dlui Igor Pavel Hlopeţchi, parte în dosarul nr.3-2660/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 222 alin.(2) şi alin.(3) din Codul administrativ. Prevederile contestate stabilesc că instanţa de judecată refuză accesul la dosar dacă, în virtutea legii, pentru protejarea secretului de stat sau comercial ori a intereselor supreme ale statului sau ale persoanelor private, trebuie respectat caracterul secret al documentelor, al dosarelor administrative sau al informaţiilor. De asemenea, dacă un participant la proces invocă caracterul secret al documentelor, al dosarelor administrative sau al informaţiilor ori dacă instanţa de judecată este de această părere, atunci, prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs, se decide în ce măsură participanţilor la proces li se va acorda accesul la dosar.

14. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate de instanţa de judecată, deoarece excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect contestarea unui act administrativ şi în cadrul căreia se examinează documente cu caracter secret.

15. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Totodată, Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă din faţa instanţelor de drept comun (a se vedea DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27). Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate constituie o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 18).

17. Curtea observă că autorul susţine că dispoziţiile contestate contravin articolelor 20 [accesul liber la justiţie] şi 26 [dreptul la apărare] din Constituţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că pentru a aprecia dacă prin dispoziţiile contestate se încalcă accesul liber la justiţie stabilit de articolul 20 din Constituţie şi dreptul la apărare garantat de prevederile constituţionale ale articolului 26, trebuie analizată existenţa unor garanţii procedurale suficiente şi efective în vederea asigurării exercitării depline a acestor drepturi, în particular, prin dreptul de acces la dosarele instanţei de judecată, precum şi la dosarele administrative prezentate acesteia.

19. Curtea observă că prevederile contestate stabilesc reguli procedurale limitative de acces la dosar. Potrivit articolului 20 din Constituţie, accesul liber la justiţie nu are caracter absolut, ci unul care poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural (a se vedea HCC nr.14 din 15 noiembrie 2012, § 58; DCC nr.56 din 2 iunie 2020, § 27). Astfel, reglementarea de către legislator, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor, inclusiv celor limitative, de acces la dosar, nu constituie o suprimare sau diminuare a dreptului de liber acces la justiţie şi a dreptului la apărare, atât timp cât nu se aduce atingere existenţei acestora şi există garanţii procedurale suficiente şi efective în vederea garantării exercitării depline a acestora, în particular, prin dreptul de acces la dosarele instanţei de judecată, precum şi la dosarele administrative sau la informaţiile prezentate acesteia. De altfel, este competenţa exclusivă a legislatorului de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile articolelor 72 alin.3) lit.e) şi 115 alin.(4) din Constituţie.

20. Curtea reiterează că necesitatea protecţiei secretului de stat nu se opune dreptului persoanei de a cunoaşte rezumatul motivelor care au servit drept temei pentru emiterea actului judecătoresc, în măsura în care acest lucru este compatibil cu păstrarea caracterului secret al actelor (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.38 din 14 decembrie 2017, § 109; HCC nr.27 din 13 noiembrie 2020, § 84). De altfel, aşa cum nici drepturile procedurale ale participantului la proces de a avea acces la dosar nu au un caracter absolut, nici interesele bazate pe securitatea naţională nu sunt absolute ca pondere (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.27 din 13 noiembrie 2020, § 77).

21. În acest context, potrivit prevederilor contestate, faptul că un participant la proces invocă caracterul secret al documentelor, al dosarelor administrative sau al informaţiilor ori dacă instanţa de judecată este de această părere nu poate determina inaplicabilitatea dreptului de acces la dosar, deoarece, în fiecare caz particular, instanţa de judecată, prin încheiere, va decide în ce măsură participanţilor la proces li se va acorda accesul la dosar.

22. Astfel, atunci când este în discuţie dreptul de acces la dosar, iar, în virtutea legii, pentru protejarea secretului de stat trebuie respectat caracterul secret al documentelor, instanţei de judecată îi revine sarcina de a evalua în ce măsură participanţilor la proces li se va acorda accesul la dosar. Textele de lege criticate permit instanţei de judecată să pună în balanţă interesele privind securitatea naţională cu interesele participantului la proces de a avea acces la dosar. Mai mult, încheierea prin care se acordă/refuză accesul la dosar este susceptibilă recursului, iar contestarea cu recurs a unei încheieri judecătoreşti prin care se acordă/refuză accesul la dosar are caracter suspensiv.

23. Prin urmare, Curtea notează că prevederile contestate nu prezintă vreo problemă de ordin constituţional, de vreme ce permit efectuarea testului de proporţionalitate, potrivit articolului 54 din Constituţie, şi sunt prevăzute căi de atac (a se vedea HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 63).

24. De asemenea, Curtea menţionează că partea în proces căreia i se refuză accesul la dosar din considerentul protecţiei secretului de stat are posibilitatea de a-şi angaja un avocat care are dreptul de acces la secretul de stat (a se vedea HCC nr.27 din 13 noiembrie 2020, § 79), iar dacă are deja un avocat, atunci acesta poate solicita accesul la secretul de stat în condiţiile articolului 24 din Legea cu privire la secretul de stat nr.245 din 27 noiembrie 2008 şi ale articolului 39 lit.b¹ din Legea nr.1260 din 19 iulie 2020 cu privire la avocatură.

25. Curtea reţine că reglementarea unor reguli mai stricte privind accesul la informaţii calificate ca secret de stat, prin stabilirea unor condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informaţii, precum şi a unor proceduri de verificare, control şi coordonare a accesului la aceste informaţii, reprezintă o măsură necesară în vederea asigurării protecţiei secretului de stat, în acord cu dispoziţiile constituţionale ale articolului 54 alin.(2), ce vizează scopul legitim al apărării securităţii naţionale.

26. Astfel, Curtea nu poate reţine argumentele autorului sesizării potrivit cărora dispoziţiile legale contestate aduc atingere prevederilor articolelor 20 şi 26 din Constituţie, deoarece reglementarea strictă a accesului la dosarul care conţine informaţii calificate ca secret de stat nu are ca efect blocarea absolută a acestui drept, ci creează un cadru normativ în care două interese aflate în concurenţă – interesul particular al unui participant la proces, bazat pe dreptul de a avea acces la dosar, şi, respectiv, interesul general al societăţii, bazat pe nevoia de apărare a securităţii naţionale, inclusiv a securităţii de stat, – să se poată afla într-un echilibru care optimizează cele două interese legitime.

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 222 alin.(2) şi alin.(3) din Codul administrativ, ridicată de dl avocat Igor Igor Hlopeţchi, în interesele dlui Igor Pavel Hlopeţchi, parte în dosarul nr.3-2660/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.