Decizie nr.177 din 27.05.2022 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării programului informativ "Ştirile orei 19:00", difuzat în cadrul serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", referitor la respectarea prevederilor art.13 şi 15 din Codul serviciilor media audiovizuale, urmare a autosesizării membrei Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării programului informativ

"Ştirile orei 19:00", difuzat în cadrul serviciului media audiovizual de

televiziune "Jurnal TV", referitor la respectarea prevederilor art.13 şi

15 din Codul serviciilor media audiovizuale, urmare a autosesizării

membrei Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco

nr. 177  din  27.05.2022

 (în vigoare 27.05.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 208-216 art. 823 din 15.07.2022

* * *

În cadrul şedinţei publice din 6 mai 2022, membra Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco, a solicitat monitorizarea reportajului "Scandalul din Răzeni continuă", difuzat în cadrul programului informativ "Ştirile orei 19:00" din 2 mai 2022, la postul de televiziune "Jurnal TV". Cadrul legal propus spre monitorizare: respectarea prevederilor art.13 şi 15 din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Astfel, prin Decizia nr.158 din 6 mai 2022, Consiliul Audiovizualului a dispus monitorizarea programului informativ "Ştirile orei 19:00" din 2 mai 2022, difuzat în cadrul serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", privind respectarea prevederilor art.13 şi 15 din Codul serviciilor media audiovizuale, urmare a autosesizării membrei Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco.

Prin scrisoarea nr.605 din 11 mai 2022, Consiliul Audiovizualului a solicitat ÎCS "REFORMA ART" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", prezentarea în scris a opiniei asupra celor invocate în autosesizare.

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului a efectuat monitorizarea serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", prin prisma celor invocate de membra Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco.

Rezultatele monitorizării au atestat că la data de 2 mai 2022, serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" a difuzat, în cadrul buletinului informativ "Jurnalul orei 19:00", un subiect cu titlul: "Scandalul din Rezeni continuă" (19:30:02), în care se relatează că în comuna Rezeni, raionul Ialoveni, localnicii nu pot împărţi lăcaşul sfânt.

Astfel, în debutul subiectului, moderatoarea susţine că: "…câteva femei, un minor şi preotul au fost blocaţi în biserică, unde au stat fără hrană şi apă mai bine de două zile, s-a întâmplat în comuna Rezeni din raionul Ialoveni". De asemenea, reporterul afirmă: "O vreme conflictul din Rezeni părea să fie consumat. Biserica era deschisă, iar sătenii aveau liber să meargă la slujbă, însă nu a durat mult. Nina Cotorobai, mătuşa preotului Andrei Cotorobai, ar fi rupt lacătul vechi de la uşă şi a pus unul nou. Mai multe persoane au rămas blocate în interior... Oamenii s-au strâns la poarta lăcaşului cu gândul că vor rezolva problema şi vor reuşi să elibereze persoanele blocate în interior. Aceştia s-au arătat nemulţumiţi că accesul în ograda bisericii le este din nou interzis".

În subiect îşi expun poziţia un grup de localnici din satul Rezeni, care declară următoarele: "Am venit să ne rugăm şi e poarta încuiată şi este părintele în biserică, două femei şi un copil"; "...Este şi un copil minor, nici tu apă, nici agheasmă... Noi sperăm la Domnul Iisus Hristos şi la măiculiţa Domnului, ne rugăm, n-am venit să stăm la poarta bisericii şi pe ploaie, şi pe vânt. Stă lumea în biserică, că ea e proprietară".

În acest context, reporterul menţionează: "Cu preotul Andrei Cotorobai am vorbit la telefon, acesta ne-a spus că au rămas fără hrană şi nu ştiu cât vor mai rezista". Andrei Cotorobai, prin telefon: "Stăm, aşteptăm, ne stăruim ca să nu mâncăm şi să nu bem nimic, să ţinem post negru ca să nu avem necesitatea de a merge la baie şi tot aşa mai departe. Până ce-o fi aşteptăm, lumea se roagă la poartă. Sperăm ca totuşi justiţia să facă dreptate şi să permită acces, ca să nu ne temem, ca să venim de fiecare dată la biserică".

Este de specificat că prin geamul bisericii se vede faţa unui minor, a preotului şi a celor două femei.

În reportaj îşi expune poziţia şi ofiţerul de presă al Inspectoratului de Poliţie Ialoveni, Mariana Didenco, care precizează că: "…proprietara bisericii a permis accesul poliţiştilor în biserică, stabilindu-se că preotul are acces prin intrările de rezervă în biserică de la care deţine chei. La fel, enoriaşii aduc acestora mâncare, însă, până la moment, în biserică se află un preot şi două femei, care desfăşoară slujbele pascale, solicitând să nu fie încălcat dreptul la religie. Astfel, continuă să se opună categoric de a părăsi biserica".

La finalul subiectului, reporterul susţine: "Scandalul a început în urmă cu doi ani. După moartea preotului Ion Cotorobai, la biserică a venit un alt preot, feciorul celui decedat, fapt demonstrat prin decizia Mitropoliei. Ulterior s-a stabilit că până la deces, Ion Cotorobai a lăsat un testament prin care a semnat ca unic moştenitor pentru toată averea sa pe sora lui, o femeie de 54 de ani. De atunci, femeia deschide biserica doar când doreşte. Enoriaşii spun că Nina Cotorobai vrea să vândă biserica. Noi vom reveni la acest subiect".

Totodată, în reportaj se menţionează că a fost solicitată şi poziţia Ninei Cotorobai, aceasta însă nu a răspuns la telefon.

În cadrul dezbaterilor publice, membra Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco, a menţionat că în conformitate cu prevederile art.11 alin.(3) din Codul serviciilor media audiovizuale, "furnizorii de servicii media sunt obligaţi să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată", astfel, legiuitorul a prevăzut separat articolul 15 din Cod, potrivit căruia, copiii au dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale private. Tatiana Crestenco a mai remarcat faptul că un copil, fiind parte a societăţii mediatice, poate fi parte a unor raporturi în care sunt implicate şi sursele media, ordine în care prima necesită o protecţie mai deosebită, în contextul asigurării dintre dreptul de informare, libertatea de exprimare şi dreptul la protecţia vieţii private, chiar şi în locurile publice, cum ar fi instituţii de învăţământ, lăcaşe culturale etc. Membra Consiliului Audiovizualului a accentuat că legiuitorul naţional a identificat reguli clare pentru toţi furnizorii de servicii media audiovizuali, în contextul în care ultimii evidenţiază în activitatea sa personalitatea copilului.

La rândul său, membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi, a declarat că în reportaj nu vede o încălcare, deoarece sunt cazuri când interesul public faţă de subiect poate prevala asupra riscurilor în raport cu minorul, iar aici riscul este mai mare din partea adulţilor, care sunt în jurul acestui copil, decât din partea jurnaliştilor sau mass-mediei. Ruslan Mihalevschi a mai precizat că vede o diferenţă esenţială, dacă comparăm situaţia în care se află acest copil cu cazul precedent – copilul refugiat din Ucraina, unde atenţia reportajului a fost axată anume pe personalitatea copilului.

Vicepreşedinta Consiliului Audiovizualului, Ana Gonţa, a menţionat că legislaţia cu privire la minori este dură, dar comparativ cu alte situaţii, în acest caz este suficientă o atenţionare. Pe această cale, Ana Gonţa a sugerat tuturor serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova să fie atente atunci când prezintă minori în cadrul programelor audiovizuale, mai ales când este vorba de conotaţii care pot fi văzute ca negative.

În temeiul prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A lua act de rezultatele monitorizării serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" şi de autosesizarea membrei Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco (PRO (5) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA şi R. MIHALEVSCHI.

2. Prezenta decizie poate fi contestată cu o cerere prealabilă la Consiliul Audiovizualului în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei. În ordine de contencios administrativ, decizia poate fi contestată la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării răspunsului cu privire la cererea prealabilă sau din data expirării termenului prevăzut pentru soluţionarea acesteia.

3. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia monitorizare TV.

4. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.