Decizie nr.18/108 din 11.08.2020 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune "TVC 21", urmare a sesizării Consiliului Consultativ al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de

televiziune "TVC 21", urmare a sesizării Consiliului Consultativ

al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

nr. 18/108  din  11.08.2020

 (în vigoare 11.08.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 267-271 art. 999 din 16.10.2020

* * *

La data de 22 iulie 2020, la Consiliul Audiovizualului a parvenit sesizarea nr.267 din 20.07.2020 din partea Consiliului Consultativ al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care informează că la 7 iulie 2020, postul de televiziune "TVC 21" a difuzat emisiunea "Important", în cadrul căreia a fost pusă în discuţie activitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Consiliul Consultativ al Academicienilor susţine că este absolut firesc ca, în spiritul pluralismului de idei pe care îl presupune o societate democratică, să se expună anumite păreri despre situaţia actuală în care a ajuns Academia de Ştiinţă a Moldovei din cauza unor factori interni şi externi.

În opinia petiţionarilor, în cadrul emisiunii a lipsit o analiză obiectivă a lucrurilor, operându-se cu fapte ce nu corespund adevărului, fiind pus accentul pe o totală inactivitate a Academiei de Ştiinţe şi pe necesitatea urgentă a demisiei conducerii ei, care ar fi, în opinia prezentatoarei şi realizatoarei Margareta Răducanu, soluţia ideală a ameliorării situaţiei.

Consiliul Consultativ al Academicienilor consideră că în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, în cadrul emisiunii nu au fost respectate următoarele principii:

- Nu a fost asigurată distincţia clară între fapte şi opinii;

- Nu a fost respectată exigenţa unei informări cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informaţia să fie verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă;

- în cazul reconstituirii, nu s-a menţionat în mod clar acest lucru;

- Nu s-a asigurat imparţialitatea, echilibrul şi nu s-a favorizat libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.

Semnatarii demersului susţin că tonalitatea imperativă şi autoritară a discuţiei, modul nepermis în care intelectualităţii i se dau lecţii ce să întreprindă şi repetarea intenţionată de nenumărate ori a emisiunilor în cadrul ciclului de emisiuni "Important" în decursul ultimelor trei luni, creează impresia că ele au fost făcute la o comandă specială.

Astfel, petiţionarii consideră că asemenea procedee, care transformă un schimb de idei într-o execuţie publică a instituţiei vizate şi conducerii ei, sunt inacceptabile în mass-media, care trebuie să dea dovadă de obiectivitate în analiza faptelor.

În contextul celor expuse, Consiliul Consultativ al Academicienilor solicită Consiliului Audiovizualului examinarea tuturor circumstanţelor sesizate în cadrul emisiunii "Important", difuzată de postul de televiziune "TVC 21", prin prisma prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale.

În temeiul prevederilor art.83 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale, precum şi în scopul examinării obiective a tuturor circumstanţelor sesizate, prin scrisoarea nr.471 din 23.07.2020, Consiliul Audiovizualului a solicitat "COTIDIAN" SA, fondatoarea postului de televiziune "TVC 21", să-şi expună opinia referitor la cele invocate în sesizarea Consiliului Consultativ al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Prin scrisoarea nr.21/29-07 din 29 iulie 2020, "COTIDIAN" SA, fondatoarea postului de televiziune "TVC 21", a comunicat Consiliului Audiovizualului următoarele: "La data de 07 iulie 2020, postul de televiziune "TVC 21" a difuzat emisiunea "Important", în care invitaţii din studio şi-au exprimat opiniile personale cu privire la activitatea/inactivitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În primul rând, ne exprimăm dezacordul faţă de învinuirile aduse postului de televiziune "TVC 21" şi, implicit, moderatorului emisiunii "Important", stipulate în adresarea Consiliului Consultativ al Academicienilor, Academia de Ştiinţe a Moldovei, înaintată Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova.

Ţinem să menţionăm că postul de televiziune "TVC 21" mereu a oferit posibilitatea persoanelor interesate de a participa în emisiune şi niciodată realizatorii emisiunilor nu au avut opinii discriminatorii faţă de cineva.

În contextul sesizării depuse la Consiliul Audiovizualului, reiterăm că am acţionat în raport cu persoanele participante în cadrul emisiunii respective în strictă conformitate cu prevederile unuia din principiile comunicării audiovizuale stipulate în art.7 al Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova – libertatea de exprimare.

Toate declaraţiile, menţiunile, discuţiile, tonalitatea etc. ale persoanelor participante la emisiunea vizată au fost efectuate de către acestea, constituind opinia dumnealor şi, respectiv, fiindu-le imputabile.

Accentuăm că în cadrul primei ediţii a emisiunii "Important" din data de 30 aprilie 2020, dedicată tematicii AŞM, în care în calitate de invitat a fost dl academician Gh. Duca, am anunţat public în emisiune disponibilitatea de a oferi dreptul la replică dlui Tighineanu. Ca urmare nu a parvenit nicio reacţie din partea administraţiei AŞM. Toate informaţiile din cadrul emisiunilor sunt doar ceea ce au spus invitaţii, iar moderatoarea a respectat cu stricteţe Codul Deontologic, art.1.1 şi 1.2.

Subliniem că alegaţiile Consiliului Consultativ al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în privinţa nerespectării imparţialităţii, echilibrului şi a lipsei favorizării liberei formări a opiniilor, categoric nu poate fi reţinută. Or, aceasta se desprinde imperativ din vizualizarea înregistrării video a emisiunii, moderatorul având un comportament în strictă conformitate cu deontologia jurnalistică şi legislaţia pertinentă.

Astfel, în lumina celor expuse, considerăm că sesizarea este absolut neîntemeiată, iar persoanele semnatare sunt libere şi nestingherite să beneficieze în orice moment de dreptul la replică în cadrul emisiunii, în aceleaşi condiţii în care au fost efectuate declaraţiile obiectate de ultimii.

Deci suntem deschişi şi în continuare pentru a oferi platforma emisiunii "Important" drept sursă pentru replică persoanelor care se consideră lezate în drepturile sale.

Întru respectarea prevederilor art.14 al Codului serviciilor media audiovizuale, care menţionează că: "(1) Persoana fizică sau juridică, care se consideră lezată în drepturile sale în urma difuzării unor programe audiovizuale sau în urma prezentării altor elemente ale serviciilor media audiovizuale, are dreptul la replică în conformitate cu Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare", postul de televiziune "TVC 21" din mun. Chişinău, la data de 24 iulie 2020, a făcut o invitaţie semnatarilor sesizării să participe la următoarea emisiune "Important", în cadrul căreia vor avea posibilitatea să-şi expună opiniile şi să-şi exercite dreptul la replică sau la rectificare cu referire la cele difuzate în emisiunea din 7 iulie 2020".

Printr-o scrisoare f/nr.din 11 august 2020, Consiliul Consultativ al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a comunicat Consiliului Audiovizualului că "în cadrul emisiunii "Important", difuzată la postul de televiziune "TVC 21" la 07 iulie 2020, moderatoarea Margareta Răducanu nu a ţinut cont de opinia interlocutorilor, dar a venit cu verdictul pregătit de acasă, asumându-şi rolul de procuror cu drept de sentinţă finală". Totodată, Consiliul Consultativ al Academicienilor mai susţine: "Moderatoarea manipulează opinia publică, impunându-şi punctul său de vedere ca fiind irevocabil, influenţând astfel interlocutorii asupra subiectelor pregătite din timp.

În cadrul emisiunii din 07 iulie, ea insistă pe raportarea în cadrul Adunării Generale a rezultatelor obţinute în decursul a 4 ani, deşi după cum am menţionat mai sus, la 30 iunie 2020 au fost discutate rezultatele ştiinţifice obţinute într-un singur an – 2019, în cadrul proiectelor instituţionale prelungite de MECC şi finalizate în 2019, precum şi alte tipuri de proiecte finanţate din bugetul de stat de către ANCD pentru anii 2018-2019.

Pentru informare, rezultatele celor patru ani de lucru în proiecte instituţionale (2015-2018) au fost audiate în anul 2019 şi prezentate detaliat în Raportul asupra stării ştiinţei din Republica Moldova pentru anul 2018.

După prezentarea rapoartelor în cadrul Adunării Generale, au urmat discuţii mai bine de două ore pe marginea problemelor abordate, dar luările de cuvânt ale membrilor AŞM intenţionat nu au fost văzute şi analizate de moderatoare.

Catalogând Adunarea Generală din 30 iunie 2020 ca una "dlea galociki", moderatoarea cu rea-voinţă nu a vrut să vadă propunerile AŞM cu referire la modificările Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, precum şi a unor hotărâri de Guvern, optând pentru o dezinformare şi falsificare a informaţiilor, pentru denaturarea intenţionată a faptelor".

De asemenea, în scrisoarea AŞM se menţionează că "Moderatoarea operează cu sintagme şi declaraţii bazate pe falsuri, date eronate, cu inversarea informaţiei şi atacuri la persoană.

1. Moderatoarea prezintă două grupuri de cercetători din cadrul AŞM, dintre care unul dintre grupuri este format din cercetători care "merg, bifează împreună cu preşedintele, fac ei împreună cu preşedintele Academiei "masovka" la toate întâlnirile cu politicienii".

Astfel, moderatoarea i-a etichetat pe membrii Consiliului Consultativ al Academicienilor drept "masovka", "un grup de oameni care practic nu se dau în vânt pentru a munci şi a se face ceva", catalogându-i drept oameni care "nu se dau în vânt pentru a munci şi a face ceva". Dna Margareta Răducanu le aduce o ofensă reputaţilor savanţi care continuă cu succes să dezvolte cercetarea ştiinţifică în Republica Moldova.

Din componenţa Consiliului Consultativ al Academicienilor fac parte: acad. Mihai Cimpoi, acad. Eugen Doga, acad. Mitrofan Cioban, acad. Sveatoslav Moscalenco, acad. Gheorghe Ghidirim, m.c. Constantin Gaindric ş.a., care sunt personalităţi notorii bine cunoscute şi apreciate atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare, dar care au devenit peste noapte "masovka" în imaginaţia neinspirată a jurnalistei Margareta Răducanu".

2. Moderatoarea inversează intenţionat informaţiile, discutând despre ilegalităţile comise în timpul alegerii Preşedintelui AŞM din 2014.

Astfel, este un fals afirmaţia moderatoarei că în cadrul alegerilor preşedintelui AŞM din 2014, prim-vicepreşedintele acad. I. Tighineanu a fluturat cu o "fiţuică, cu acest bileţel" primit din Parlament, precum că acad. Gh. Duca are dreptul de a participa la alegeri, fapt ce a indus în eroare membrii Asambleii. Conform secvenţei video-înregistrării de la Sesiunea a XVIII-a a Asambleii AŞM din 17 aprilie 2014, nu dl acad. Tighineanu, ci preşedintele Comisiei de alegere a Preşedintelui AŞM a informat Asambleea despre constatarea Comisiei respective, vedeţi Video 6, fără fluturarea unei oarecare "fiţuici" sau "bileţel".

În emisiunea din 7 iulie 2020, moderatoarea menţionează repetat că acad. V. Pasat şi-a retras candidatura din motive politice, în cadrul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al AŞM în 2014 şi 2019. În 2014, acad. V. Pasat şi-a retras candidatura după prezentarea programelor de către toţi pretendenţii şi după o analiză profundă a acestor programe de către membrii Asambleii AŞM. În ceea ce priveşte alegerile preşedintelui AŞM din 2019, el nu a putut să-şi retragă candidatura, dat fiind faptul că a refuzat includerea numelui său în buletinele de vot la Adunarea generală a Secţiei Ştiinţe Sociale, Economice, Umanistice şi Arte din 12 martie 2019, care avea pe agenda şedinţei înaintarea candidaturilor la funcţia de preşedinte al AŞM. Şi în acest caz se face referinţă la un fals: acad. V. Pasat nu a participat în calitate de pretendent la alegerile din 2019, astfel nu avea de unde să se retragă.

Prin aceste date eronate, moderatoarea tinde să extrapoleze situaţia precum că au fost comise încălcări în timpul alegerilor Preşedintelui AŞM în anul 2019. Menţionăm că rezultatele alegerilor din 2019 nu au fost puse la îndoială şi nu au fost contestate, acad. Ion Tighineanu a fost ales Preşedinte al AŞM prin majoritatea covârşitoare de voturi (din 100 de membri AŞM prezenţi la Adunarea Generală, au votat pro 95).

Atragem atenţia asupra faptului că legalitatea mandatului prim-vicepreşedintelui a fost contestată în instanţa de judecată fără succes. Desemnarea acad. Ion Tighineanu în funcţia de preşedinte interimar până la demararea alegerilor a avut loc odată cu autodemisia de facto a ex-preşedintelui AŞM, după expirarea concediului medical al dumnealui, iar desemnarea în calitate de preşedinte interimar până la intrarea în funcţie a preşedintelui nou ales a fost realizată în conformitate cu Hotărârea Prezidiului AŞM nr.20 din 7 februarie 2019 (care a fost aprobată în temeiul prevederilor punctelor 33 şi 34 ale Statutului AŞM).

3. Postul TVC-21 transmite în reluare doar acele emisiuni în timpul cărora moderatoarea a reuşit să-şi impună definitiv opinia sa (e.g. emisiunea din 07 iulie 2020), dar emisiunea din 12 mai cu participarea ex-preşedintelui Republicii Moldova, V. Voronin, care expune un punct contrar aşteptărilor moderatoarei, este dată uitării.

De facto, în cadrul AŞM şi cu participarea AŞM au fost organizate şi continuă să se organizeze multe evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale: conferinţe ştiinţifice, simpozioane, audieri publice şi lecturi academice în cadrul platformelor ştiinţifice, lansare de acţiuni, care însă nu s-au regăsit în emisiunea "Important", fiind neglijate de moderatoare. Nu a văzut, în 14 ianuarie curent, lecţia publică "Scientific Publishing to the next level: Is Open access really free access?" susţinută de profesorul Rudolph Henrik, editorul Revistei Applied Surface Science (Elsevier). Nu a observat sau nu a dorit să observe o serie de lecţii publice prezentate de membrii AŞM şi membrii Secţiilor de Ştiinţe ale AŞM, acad. Teodor Lunascu. Moderatoarea, rău intenţionată, nu a observat nici vizitele reciproce ale conducerii AŞM şi Academiei Române, de exemplu, prelegerile acad. I. Tighineanu la Academia Română, Bucureşti, 16 octombrie 2019, la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", şi Filiala Academiei Române din Iaşi, 16 decembrie 2019.

Nu a dorit să vadă vizita la AŞM a vicepreşedintelui Academiei Române, academicianului Bogdan C. Simionescu, care la 31 ianuarie 2020 a susţinut o lecţie publică intitulată "Cercetarea în Academia Română". La fel, dr. Valeria Harabagiu, director al Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, a prezentat la AŞM un referat cu tema "Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" al Academiei Române, Iaşi – Infrastructura de cercetare şi posibilităţi de colaborare.

De asemenea, moderatoarea nu a văzut, la 11 decembrie 2019, întrevederea la AŞM a vicepreşedintelui Academiei Române, academicianului Bogdan C. Simionescu, cu preşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu, şi ministrul educaţiei, culturii şi cercetării dr. Corneliu Popovici, precum şi interviul acordat pentru AŞM de către oaspeţi. Moderatoarea trece şi peste platformele de comunicare iniţiate de AŞM în anul 2019 şi continuate în 2020, cu mai multe prelegeri şi lecţii publice axate pe problemele stringente ale societăţii. În acest context, nu a dorit să accepte faptul că rezultatele ştiinţifice obţinute de comunitatea academică, propunerile şi recomandările enunţate în cadrul prelegerilor susţinute la AŞM sunt înalt apreciate de Guvern şi specialişti în domeniu.

Nu a fost observată de către jurnalista Răducanu şi prelegerea publică din 25 februarie curent cu genericul "Ştiinţa ca misiune homosapiens în Univers", susţinută de preşedintele Fondului de Finanţare a Cercetării Fundamentale (FFCF) din Republica Belarus, acad. Serghei Gaponenko, care a discutat în timpul întrevederii cu Preşedintele AŞM posibilitatea iniţierii unui program de proiecte bilaterale de cercetări fundamentale cu Republica Belarus. Academicianul S. Gaponenko a acordat, în exclusivitate, şi un interviu. A rămas neobservată de moderatoare şi videoconferinţa cu genericul "Lupta împotriva COVID-19 din punct de vedere al managementului spitalelor", prezentată la 28 mai 2020 de doi profesori din China.

Învinuind AŞM de inactivitate, moderatoarea Răducanu încalcă Codul deontologic al jurnalistului, trecând şi peste o manifestare de rezonanţă internaţională cu participarea de Ziua AŞM, la 12 iunie, a Laureatului Premiului Nobel, Prof. Randy Schekman, care a prezentat comunicarea "Importanţa ştiinţei fundamentale în descoperirile medicale", axată pe problema coronavirusului de tip nou SARS-CoV-2 şi a pandemiei COVID-19. Probabil că trebuie să fii lipsit de bunul-simţ ca să nu observi lecţia publică prezentată de un expert de cel mai înalt rang la scară internaţională, urmată de un recital muzical al reputatului academician-compozitor Eugen Doga!

Moderatoarea nu a văzut nici cea mai recentă acţiune, din 10 iulie curent (avizul fiind plasat pe site-ul AŞM la 07.07.2020), organizată de Academia de Ştiinţe a Moldovei în cooperare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şiseşti" din România, şi anume Lecţia publică "Relaţia dintre agricultură şi gestiunea resurselor de apă", susţinută de acad., prof. Valeriu Tabără, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şiseşti". De altfel, toate evenimentele şi acţiunile AŞM sunt transmise online şi sunt disponibile la adresa https://idsi.md/tv.

Moderatoarea nu a văzut scrisorile de susţinere a AŞM din partea Academiei Române, Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe şi a Academiei Naţionale de Ştiinţe din Belarus. Nu a dorit să vadă jurnalista-procuror acţiunile membrilor AŞM şi ale Prezidiului AŞM pentru soluţionarea problemelor din domeniul cercetării.

În concluzie, Consiliul Consultativ al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei au accentuat următoarele: "În concluzie, accentuăm că moderatoarea Margareta Răducanu nu a dorit să observe şi să examineze acţiunile şi evenimentele desfăşurate după luna aprilie 2019, când a fost ales noul preşedinte al AŞM, acad. Ion Tighineanu, turnând apă la moara unor persoane orgolioase şi frustrate din cadrul AŞM, manipulând astfel opinia publică cu fapte false sau trunchiate din context, pătând onoarea şi imaginea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

În emisiune, moderatoarea afirmă că "Academia este o formă fără conţinut", deoarece a văzut la Giurgiuleşti "40 şi ceva de autobuze de moldoveni care plecau, iarăşi plecau peste hotare". Astfel, în opinia "analistei", "când cel mai înalt for ştiinţific a ajuns în situaţia în care a ajuns, cum să nu plece moldovenii, domnilor?!". Evident că asistăm la o manipulare şi un fals dezastruos, AŞM fiind învinuită de plecarea moldovenilor din ţară, or, problemele migraţiei, cauzele şi consecinţele acestui fenomen cu care se confruntă nu doar Republica Moldova, dar practic toate ţările aflate în tranziţie, sunt studiate de cercetători, ceea ce ar trebui să cunoască "un jurnalist bine documentat".

În contextul celor expuse, Consiliul Consultativ al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei declară următoarele:

1. "Pe parcursul emisiunilor dna Margareta Răducanu a operat cu mai multe informaţii false, în rezultat nu a fost asigurată distincţia clară între fapte şi opinii, nu a fost respectată exigenţa unei informări cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informaţia să fie verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă; nu s-a asigurat imparţialitatea, echilibrul şi nu s-a favorizat libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.

2. Tonalitatea imperativă, autoritară a "discuţiei", modul nepermis în care intelectualităţii i se dau lecţii ce să întreprindă şi repetarea intenţionată de nenumărate ori a emisiunilor în cadrul ciclului de emisiuni "Important" în decursul ultimelor trei luni, creează impresia că ele au fost făcute la o comandă specială.

3. Dna Margareta Răducanu şi-a permis să ofenseze personalităţi notorii – membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei".

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului a efectuat monitorizarea postului de televiziune "TVC 21" prin prisma celor invocate în sesizare.

Rezultatele monitorizării au atestat că la data de 7 iulie 2020, postul de televiziune "TVC 21" a difuzat emisiunea "Important", moderată de către Margareta Răducanu, invitaţii căreia au fost Ion Dron, avocatul şi preşedintele Asociaţiei Obşteşti Centru de Iniţiative şi Monitorizare Autorităţi Publice, şi Andrei Ţurcanu, poet, critic şi istoric literar în domeniul de cercetare literatură contemporană la Institutul de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Haşdeu", dr. hab. în filologie din 1996, conferenţiar universitar din 1995 şi semnatarul Declaraţiei de independenţă.

Subiectul care a stat la baza realizării emisiunii a ţinut de Sesiunea a V-a a Adunării Generale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a inclus în agenda sesiunii două subiecte, primul fiind cu privire la Raportul asupra stării ştiinţei în Republica Moldova şi al doilea – Raportul de activitate a Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2019.

Pe parcursul emisiunii, invitaţii în platou şi-au arătat nemulţumirea vizavi de conducerea şi activitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Astfel, în opinia dr. hab. Andrei Ţurcanu: "Academia de Ştiinţă nu mai este Academia de Ştiinţă, este un fel de frumoasă adormită, conducerea academiei sunt nişte prinţi somnambuli care cred că sunt într-o nuntă de basm, dar, de fapt, ei sunt la o înmormântare. Asta este Academia acum şi nu avem ce aştepta de la această formă fără fond până nu se revine la structura iniţială, Academia cu institutele de cercetare. Sigur că în Academie era nevoie de o reformă, pentru că fostul preşedinte Duca a tot monopolizat, a adunat sub el, crezând că va fi veşnic preşedinte şi până la urmă a păţit exact ca baba din povestea cea cu peştişorul de aur... asta este albia cea stricată la care acum ne-am trezit cu toţii, inclusiv domnul fostul preşedinte Duca (08:05)".

În cadrul emisiunii, dl. Andrei Turcanu, mai declară: "...Academia consumă cele 22 000 000 de lei pe care le are din buget nu se ştie pentru ce, adică pentru funcţionarii care sunt acolo... şi fac hârtii la jumătate de an, la un an şi vin cu referate şi calificativul satisfăcător şi mergem mai departe, rumegăm cu capul în traistă..." (12:00).

La rândul său, avocatul Ion Dron şi-a expus opinia pe marginea activităţii AŞM şi a întrebat: "De ce este redusă la tăcere astăzi Academia de Ştiinţă? Nu oare din cauza că conducătorii care au fost nu au curajul sau au frica de a fi o voce în societate, fiindcă societatea noastră are nevoie de o voce a intelectualilor. Nu a oamenilor deştepţi, deştepţi avem mulţi, intelectuali sunt puţini. Şi această pătură a intelectualilor la aceste vremuri grele ar trebui să fie o voce" (14:11). "Intelectualul este redus astăzi la tăcere şi, în opinia mea, din simplul motiv că aceşti intelectuali nu au nişte capi care să-i poată duce înainte, da conducerea, fiindcă spunea cineva că şi o turmă de oi conduşi de un leu pot câştiga o bătălie, dar o turmă de lei conduşi de o oaie nu pot câştiga o bătălie" (17:25).

Totodată, fiind întrebat de către moderatoare dacă emisiunile sale "Tu şi Legea", realizate pe o reţea de socializare cu privire la Academia de Ştiinţă a Moldovei, au avut un impact? Ion Dron a declarat: "Am dedicat acestui subiect trei sesiuni... şi chiar compătimeam Academia de Ştiinţă că nu s-a implicat în proces, nu am auzit vocea, o atitudine, pentru că acolo a fost până, la urma urmei, distribuit un miliard de lei undeva la plesneală, era nevoie de o voce..." (18:00). "Care este cauza că Academia tace? Există o conducere pe care se pare că o aranjează felul cum merg lucrurile, poate îi aranjează pe dânşii, dar nu mă aranjează pe mine ca şi plătitor de impozite" (19:35).

În cadrul emisiunii, moderatoarea menţionează că mai sunt unii academicieni pe care nu îi satisface actuala situaţie creată în jurul Academiei, şi face trimitere la un discurs al acad. Valeriu Pasat, care a afirmat următoarele: "Academia de Ştiinţă a Moldovei, ca urmare a politizării excesive, dar mai ales a corupţiei fără precedent, şi-a dat obştescul sfârşit, iar ceea ce a rămas din Academie nu este decât un cuib de interese, mai drept zis o societate pe acţiuni, un grup mic de membri ai Academiei din actuala conducere. Teza nr.2, demnitatea mea de om de ştiinţă nu-mi permite să renunţ la semnătura mea aplicată pe declaraţia celor 20 de academicieni în care se cerea demisia preşedintelui interimar şi excluderea posibilităţii de a participa la concursuri pentru alegerea preşedintelui pe motivul că nu dispune nici de dreptul moral nici de cel deontologic de a pretinde la funcţia de preşedinte al Academiei de Ştiinţă" (20:50).

Urmare a acestui discurs, invitatul emisiunii, Ion Dron a menţionat că vrea să audă vocea Academiei de Ştiinţă, dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă: "...Poate într-o manieră mai puţin vocală, dar eu vreau să aud această voce, nu neapărat a preşedintelui din cadrul Academiei. Cum vine o voce din Academie este despre corupţie şi acesta este lucrul cel mai regretabil. Regretabil este că nici nu reacţionează nimeni nici pe interior. Eu refuz să cred acest lucru, nu cred că întreg corpul de academicieni nu au vocaţie de tămăduire, de a scoate din această zonă, să-i spunem a furturilor, din această zonă a imaginii proaste Academia de Ştiinţă. Academia de Ştiinţă are nevoie să iasă din această zonă a conflictelor, din această zonă a percepţiei că acolo se întâmplă numai corupţie" (26:00).

În contextul celor expuse, academicianul Andrei Ţurcanu susţine că: "Conducerea Academiei, care ar trebui să ţină o politică naţională, o politică a demnităţii naţionale, de fapt este supusă politicului, că-i cel de azi sau cel de ieri, de acum de 10-15 ani este totalmente supusă politicului şi aşteaptă indicaţii sau face ce gândeşte că place partidului sau şefului sau nu ştiu cui. În loc de o politică naţională, o politică a demnităţii asistăm la o politică a preşului, ne aşternem sub şeful de azi. Vă dau un exemplu extraordinar, vine la Academie... Ivan Ceban... Vanea Gramofon, vorba fostului lui şef Voronin, la care a avut loc o discuţie cu preşedintele Academiei. Preşedintele Academiei a rugat primarul să facă reparaţie la subterana ceea de la Academie. Adică, cât de tare a decăzut prestigiul preşedintelui Academiei?! Academia, care trebuie să fie o instituţie naţională! Care să fie o voce..." (30:00).

În a doua parte a emisiunii s-a pus în discuţie activitatea a doi preşedinţi ai Academiei de Ştiinţă din Moldova, Gheorghe Duca şi Ion Tighineanu, unde moderatoarea a solicitat invitaţilor în platou să se expună cu privire la cele trei mandate de preşedinte a AŞM ale dlui G. Duca: "...Să începem cu dl Duca, în Statut scrie clar că dumnealui are dreptul să participe de două ori, mandatul să fie de două ori la AŞM, şi după aceea a urmat un al treilea mandat, care prin minune a fost acceptat după ce un deputat... deputat simplu, cum era Apolschi, a semnat o scrisorică, un bileţel, aşa... că nu ştiu cum să-i zic, seriozitatea acestuia nu mă face să-i dau o denumire juridic mai corectă, şi în baza acestui bileţel, semnat de un deputat, subliniez, nu în cadrul comisiilor, nu discutate în cadrul Parlamentului, şi aici îmi spuneţi dvs. dacă am dreptate, a venit dl Tighineanu la şedinţa când s-a întâmplat această alegere în al treilea mandat şi a fluturat cu această fiţuică, acest bileţel important şi a fost ales dl Duca în al treilea mandat, cum e posibil aşa ceva?"(34:13).

În acest sens, dl Andrei Ţurcanu a venit cu următorul răspuns: "Păi suntem în ţara minunilor. Hârtiuţa ceea, care nu însemna absolut nimic, nu avea nicio valoare, pentru că este Statutul Academiei, este legea despre ştiinţă, era clar stipulat două termene şi atât. Ori cu hârtia ceea care a fluturat-o dl Tighineanu, care era adjunctul dlui Duca, şi a zis că dl Duca are dreptul, s-a făcut alegerea, hai să zic numirea, pentru al treilea mandat de preşedinte. Este o încălcare foarte gravă, pe de altă parte s-a întâmplat că între timp apar nişte interese faţă de Academie a unor cercuri politice pe care se vede că Duca nu le-a satisfăcut până la capăt. Eu mă gândesc că ştiţi dvs. unde e Academia, în centru. În centru este Hotelul Naţional, privatizat de cineva, este Hotelul Chişinău, privatizat de cineva de mai mulţi ani, şi stau aşa, în aşteptare, să fie privatizată şi clădirea Academiei. Vă imaginaţi... un centru de afaceri, un complex extraordinar s-ar putea face acolo. Şi nu cred eu că lucrurile cu Academia nu au în adânc şi acest interes pe care se vede că Duca nu l-a satisfăcut până la capăt şi a trebuit să plece..." (35:20).

În contextul celor declarate de către acad. Andrei Ţurcanu, moderatoarea vine cu întrebarea către avocatul Ion Dron: "...Tot ce s-a întâmplat cu fostul preşedinte al Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, şi jocul cu scrisorelele venite din Parlament este o încălcare? Noi putem să vorbim despre nişte lucruri care se întâmplă şi dacă deja este clătinată credibilitatea din punct de vedere juridic se putea întâmpla ceva pe aceste acţiuni? Şi îmi pare mie sau trece aşa ca un fir roşu, începe să treacă Partidul Democrat pe acolo, prin Academie?" (39:50).

Urmare a întrebării adresate de către moderatoare, Ion Dron a declarat că: "Nu este vorba de o încălcare, este vorba de o ilegalitate, până la urmă... mandatul unui preşedinte de Academie este de doi ani. Prin urmare, nimic surprinzător pentru mine ce s-a întâmplat... aceleaşi scrisori au fost furnizate şi pentru alte sectoare din domeniul public când trebuia de numit un şef sau trebuia de interpretat ceea ce i-ar conveni puterii... şi mandatul pentru ani de zile se dorea cu orice preţ. Partidul Democrat era atunci la putere, ei tăiau şi spânzurau tot ce mişca în această ţară, dacă nu greşesc ei au reuşit să obţină acest mandat" (39:40). "Aici avem pe faţă un compromis al unui intelectual. Atunci când el obţine un al treilea mandat vine lucrul cel mai grav cu impactul cel mai urât, compromisul pe care îl face un intelectual cu puterea. Or, un intelectual prin definiţie trebuie să fie în opoziţie cu puterea, dacă vrea să fie un intelectual. Al treilea mandat obţinut de Duca a generat faptul că Academia de Ştiinţă a fost exclusă din circuitul tot ce înseamnă în această ţară ştiinţă şi renovare, asta este plata mandatului al treilea. De ce acest corp al academicienilor nu încearcă să facă un efort pentru a reabilita imaginea acestei instituţii, pentru a încerca să estompeze puţin din compromisul care l-a făcut Duca cu puterea" (41:53).

În contextul celor declarate de avocatul Ion Dron, moderatoarea emisiunii a intervenit cu următoarea întrebare: "Şi atunci mă interesează de ce nu reacţionează socialiştii la toate astea ce se întâmplă? Pentru că sunt în alianţă cu democraţii şi acum presupun o chestie, dacă ar fi fost în locul dlui Filip Maia Sandu şi s-ar fi întâmplat aşa ca dânsa să vină să zică te rog frumos semnează şi schimbă-l. Vă daţi seama ce avea să se întâmple în societatea noastră? Dar acum, dacă ei sunt se înţeleg cu fir roşu aşa alianţa cu PD nu este reacţie?" (49:40).

Ion Dron, în calitate de răspuns la aceste întrebări, menţionează: "...Eu am ajuns la Academia de Ştiinţă pornind de la o speţă de judecată... şi în 2016, Partidul Socialiştilor au făcut atâta zgomot, doreau formarea unei comisii speciale pentru a investiga felul cum a obţinut Duca al treilea mandat?... Astăzi e o linişte totală şi acest partid aflat la guvernământ nu întreprinde nimic pentru a aduce lucrurile la normalitate. Întrebarea este de ce? Eu am şi răspunsul, haideţi să ne punem întrebarea de ce au fost scoase din jurisdicţia Academiei de Ştiinţă aceste 19 instituţii şi au fost transmise în subordinea unui minister. Miniştri sunt numiţi pe criterii politice, pe criterii politice se pot da ordine ministrului. În Academia de Ştiinţă chiar şi dacă numeşti un Preşedinte loial din punct de vedere politic, deciziile nu le poate lua o singură persoană, pot trezi nemulţumire, marea majoritate a corpului intelectual acolo nu sunt subordonaţi politic şi apar probleme. Cum să privatizezi aceste terenuri? Cum să desfiinţezi aceste clădiri? Să mai ridici nişte oficii? Să mai ridici nişte blocuri de locuit aiurea, aceste urâţenii, fiindcă băieţii noştri deştepţi şi ţara Republica Moldova astăzi este un offshore, este o spălătorie a tuturor banilor murdari veniţi de peste hotare. Unde poţi spăla aceşti bani decât investind în proiecte imobiliare?... Şi apropo veţi realiza că multe firme de construcţii sunt venite aici să construiască, dar au înregistrarea în străinătate şi vin aici pe post de investitor străin, dar banii sunt negri. Pentru a spăla aceşti bani, în Republica Moldova se lucrează cu cash, în străinătate cu cash nu poţi lucra şi unde să-i bagi? Îi bagi în imobiliare şi nu o să construieşti în Copăceni sau Fundureni, că nu o să cumpere nimeni acolo, şi construiţi în Chişinău, nu ai terenuri şi atunci ce faci? Scoţi de sub Academia de Ştiinţă 19 terenuri, 9 clădiri, care pot fi demolate de către un minister prin ordinul politic şi ai banii pentru investiţii, iată mafia imobiliară, şi de ce Igor Dodon ar strica toată această afacere? De ce ar strica el interesele şi schemele? El gestionează aceste proiecte şi apropo, atunci când a spus că declară luptă mafiei şi va desfiinţa toate schemele ce ţin de contrabanda cu ţigări, tutun, nu a spus şi despre mafia imobiliară, care ne-a adus până la…, că nu au fost validate alegerile primarului Năstase, mafia imobiliară care l-au împins şi cu acordul lui Plahotniuc au făcut ca aceste alegeri, fiindcă un alt primar putea să spargă multe proiecte mafiote imobiliare, iar acum lui Dodon ori că-i sunt scurte mâinile, fiindcă aceiaşi mafioţi au trecut în spatele lui Dodon, ori nu-l mai interesează Academia de Ştiinţă? Până la urmă, eu consider că nimeni nu-şi doreşte astăzi ca aceste instituţii să revină în subordinea Academiei, nu-şi doreşte acest lucru nici Academia, pentru că nu au o voce, nimeni nu poate ieşi astăzi în faţă să-i facă un afront lui Dodon... până la urmă, eu cred că mafia imobiliară este cea care îi leagă mâinile lui Dodon, dar dacă nu este aşa să ne demonstreze" (49:50).

Spre finalul ediţiei, moderatoarea face trimitere la o altă secvenţă video a acad. Valeriu Pasat, decupată din cadrul unei şedinţe a Academiei de Ştiinţă a Moldovei, unde vine cu următoarele declaraţii: "Nimeni din actuala conducere a Academiei nu s-a opus aducând probe concludente când a demarat campania de lichidare a Academiei de Ştiinţă. Vreau să vă aduc aminte că la iniţiativa unui bun organizator, academicianul Furdui, şi al doilea organizator a fost academicianul Cimpoi, ne-au adunat la sfârşitul anul 2017 în această sală să discutăm, care este tactica de mai departe a noastră, cum ne apărăm instituţia în care lumea a muncit peste 60 de ani. Tot Guvernul Academiei, cum l-a numit academicianul Eşanu, stăteau în birouri, nu au dorit să vină nimeni în această sală să fie alături de noi. Atunci s-a produs ruptura, nu vrem să recunoaştem şi mai este altceva, noi nu avem în Academie o personalitate care să dea dovadă de verticalitate şi de curaj, de un curaj de care a dat dovadă academicianul Artiom Lazarev, un mare patriot care în 1977 la insistenţa, presiunea şi racolarea care a fost făcută din partea Partidului Comunist al Moldovei pentru ca preşedinte al Academiei să devină Alexandru Jucenco, cel care în aprilie 1976 a devenit deodată academician şi cineva a decis că el poate fi şi preşedinte al Academiei. Şi iată acest patriot al neamului nostru Artiom Lazarev a scris o scrisoare la Moscova, pe care am găsit-o acum câţiva ani în politica din Kremlin. El i-a întrebat pe cei de la Moscova: Cât timp conducerea PCRM va insista ca preşedinte al academiei să fie un om care nu ne cunoaşte limba şi nu ne respectă cultura? Nu s-a dat curs acestei scrisori. Artiom Lazarev, în semn de protest, şi-a dat demisia din funcţia de vicepreşedinte al Academiei. Această scrisoare o voi publica în cel mai apropiat timp, după ce finalizăm ceea ce se întâmplă astăzi la noi, în Academie. Acest academician a demisionat aşa, pentru ca să cunoască lumea, de două ori în viaţă, în 1977, în semn de protest, că a venit în fruntea Academiei unul care nu avea nimic cu Academia şi doi, în decembrie 1994, când Parlamentul Republicii Moldova a primit statutul juridic special al Găgăuziei. Fiind deputat pe lista Partidului Socialiştilor şi în semn de protest a plecat şi atunci" (01:20:05).

Urmare a acestui discurs, moderatoarea îi adresează acad. Andrei Ţurcanu următoarea întrebare: "Dle Ţurcanu, citind articolul plasat de către dl Pasat chiar ieri, pe reţelele de socializare, am rămas profund impresionată de cât a făcut el pentru Republica Moldova şi a avut atunci aşa o verticalitate şi o putere ca să-şi dea demisia în situaţii cam similare cu ceea ce s-a întâmplat acum. De ce domnul Tighineanu nu are această inteligenţă? (1:23:10). Intervievatul a răspuns că: "Domnul Lazarev, era totuşi un caracter..., dar ştiţi Dvs. ce înseamnă cuvântul "stil" la grecii antici? "Stil" era un băţ ascuţit cu care împungeau ţăranii greci boii la plug. Deci este nevoie de un stil care să împungă boii Academiei, pentru că mişcarea în ambele sensuri de care este nevoie de la Academie către Guvern sau către alte instituţii ale statului şi invers, trebuie să fie în ambele sensuri..." (1:23:30).

În încheiere, moderatoarea a adresat repetat întrebarea sa şi avocatului Ion Dron: "Va avea curajul dl Tighineanu să-şi dea demisia? Cel din urmă a răspuns: "...Curaj mai este, caracter nu mai este, or, caracterul îl face distinct pe un om de alt om. Iată caractere nu avem, iar pe vremea Uniunii Sovietice erau mai multe caractere... Sovieticii înţelegeau că este justiţie, este stat, şi asta trebuie cultivată cetăţeanului şi al doilea moment, nu se făceau compromisuri atât de grave care se fac astăzi între intelectual şi stat. Pe vremea Uniunii Sovietice nu că nu au fost cozi de topor, au fost mai multe caractere în mediul academic decât avem astăzi. Fiindcă un compromis făcut de către Duca a generat în aşa măsură încât astăzi Academia de Ştiinţe practic nu mai există, un compromis făcut de către un intelectual..." (1:24:31).

Astfel, rezultatele monitorizării au atestat devieri de la cadrul legal prevăzut de art.13 alin.(6) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, potrivit căruia: "În cadrul programelor de informare în probleme de interes public – politice, economice, sociale, culturale etc., trebuie să fie respectate următoarele cerinţe: a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică".

În cadrul şedinţei publice au intervenit Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, academicienii Mihai Cimpoi şi Mitrofan Ciobanu şi membrul corespondent Constantin Gaimer, care au reiterat că în cadrul emisiunii "Important", difuzată de postul de televiziune "TVC 21", la data de 07 iulie 2020, nu a fost asigurată distincţia clară între fapte şi opinii. În acest sens, reprezentanţii AŞM şi-au expus nemulţumirea vizavi de moderatoarea emisiunii Margareta Răducan, care, în opinia lor, a operat cu sintagme şi declaraţii bazate pe falsuri, date eronate, cu inversarea informaţiei şi atacuri la persoane, încercând să manipuleze opinia publică, impunându-şi punctul său de vedere ca fiind irevocabil.

Unii membri ai Consiliului Consultativ al Academicienilor au mai specificat că ar dori să participe în calitate de invitaţi la emisiunea "Important" de la "TVC 21" pentru a-şi expune propria poziţie cu privire la activitatea şi conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doar cu condiţia că emisiunea va avea un alt moderator.

În cadrul şedinţei publice a intervenit şi Margareta Răducanu, moderatoarea emisiunii "Important" de la postul de televiziune "TVC 21", care a declarat că în calitatea sa de moderatoare a unei emisiuni de dezbateri mereu a încercat să fie echidistantă şi să informeze telespectatorii corect cu privire la un eveniment. Margareta Răducanu a specificat că atât ea, cât şi postul de televiziune "TVC 21" a oferit posibilitate tuturor persoanelor să participe în cadrul emisiunilor sale şi nu a lezat dreptul nimănui de a-şi exprima libera opinia, evitând orice formă de discriminare şi ghidându-se întotdeauna de prevederile Codului serviciilor media audiovizuale şi ale Codului deontologic al jurnalistului.

Totodată, Margareta Răducan a menţionat că în una din ediţiile emisiunii "Important" (30 aprilie 2020) a venit cu o invitaţie publică către preşedintele AŞM, Ion Tighineanu, cu privire la exercitarea dreptului la replică, însă cel din urmă nu a dat curs solicitării. Astfel, în cadrul şedinţei publice, Margareta Răducanu l-a invitat repetat pe dl Ion Tighineanu să participe la emisiunea "Important", pentru a-şi prezenta punctul de vedere asupra activităţii Academiei de Ştiinţe.

În timpul dezbaterilor publice, membra Consiliului Audiovizualului, Ala Ursu-Antoci, a precizat că există organe de drept competente de a monitoriza şi evalua activitatea unei instituţii, cum ar fi Academia de Ştiinţe a Moldovei, însă, atunci când în cadrul unei emisiuni de autor sunt aduse acuzaţii, ar fi corect ca furnizorul de servicii media să expedieze o scrisoare în formă scrisă cu solicitarea dreptului la replică celor lezaţi în cadrul subiectului pus în dezbatere. În opinia membrei CA, dreptul la replică este unul fundamental şi trebuie să fie respectat de către toţi furnizorii de servicii media, iar unele posturi de televiziune trebuie disciplinate la acest capitol ca atunci când aduc acuzaţii la adresa unor instituţii ale statului sau a persoanelor este necesar să respecte prevederile legislaţiei audiovizuale şi să solicite, în scris, poziţia celor vizaţi sau lezaţi în cadrul emisiunilor.

La rândul său, membra Consiliului Audiovizualului, Lidia Viziru, a specificat că în cazul emisiunilor de dezbateri, moderatorii ar trebui să solicite prin intermediul unui apel telefonic, în direct, poziţia persoanelor vizate în discuţie sau cărora le-au fost aduse acuzaţii nefondate, astfel fiind asigurată respectarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie. Totodată, membra CA a îndemnat academicienii din cadrul AŞM să participe la emisiunea dnei Margareta Răducanu, pentru a-şi exercita dreptul la replică şi de a comunica societăţii viziunea personală vizavi de activitatea Academiei, deoarece refuzul declarat de către unii membri ai Consiliului Consultativ al Academicienilor împiedică astfel postul de televiziune sesizat – "TVC 21", să asigure imparţialitatea şi echilibrul emisiunii.

Membrul Consiliului Audiovizualului, Artur Cozma, a făcut un apel către jurnalişti, şi anume moderatorii emisiunilor cu drept de autor, să fie mai precauţi vizavi de declaraţiile sau acuzaţiile nefondate aduse de către invitaţii în platou în adresa unor persoane.

Iulian Roşca, membrul Consiliului Audiovizualului, a reiterat că în conformitate cu legislaţia în vigoare, Consiliul Audiovizualului nu dispune de dreptul juridic de a interveni cu unele aranjamente sau propuneri către un furnizor de servicii media cu privire la realizarea unui serviciu de programe, însă jurnaliştii sau moderatorii emisiunilor sunt obligaţi să se ghideze şi să respecte prevederile legislaţiei audiovizuale, şi anume art.13 din Codul serviciilor media audiovizuale, care prevede expres că furnizorul de servicii media va asigura prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie.

În temeiul prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.174 din 08.11.2018, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A lua act de rezultatele monitorizării postului de televiziune "TVC 21" (PRO – (8) UNANIM – D. VICOL, T. BURAGA, A. COZMA, L. MANOLE, I. ROBU, Iu. ROŞCA, A. URSU-ANTOCI şi L. VIZIRU).

2. A admite sesizarea nr.267 din 20.07.2020 din partea Consiliului Consultativ al Academicienilor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (PRO – (8) UNANIM – D. VICOL, T. BURAGA, A. COZMA, L. MANOLE, I. ROBU, Iu. ROŞCA, A. URSU-ANTOCI şi L. VIZIRU).

3. A sancţiona cu avertizare publică "COTIDIAN" SA, fondatoarea postului de televiziune "TVC 21", pentru nerespectarea art.13 alin.(6) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu art.84 alin.(3) lit.a) din Cod (PRO – (7) – D. VICOL, T. BURAGA, L. MANOLE, I. ROBU, Iu. ROŞCA, A. URSU-ANTOCI şi L. VIZIRU; CONTRA – (1) – A. COZMA).

4. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(11) şi (12) din Codul serviciilor media audiovizuale, "COTIDIAN" SA este obligată să difuzeze textul sancţiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancţiunii, sonor şi/sau vizual, de cel puţin 3 ori, în orele de maximă audienţă, din care o dată în principalul program audiovizual de ştiri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste şi/sau de ştiri.

"Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu avertizare publică postul de televiziune "TVC 21", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(6) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, care prevede: "În cadrul programelor audiovizuale de ştiri şi de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie respectate următoarele cerinţe: a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică".

4.1 "COTIDIAN" SA va prezenta, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoştinţă a prezentei decizii, un raport despre executarea prevederilor art.84 alin.(11) şi (12) din Codul serviciilor media audiovizuale, care va include data şi ora difuzării textului sancţiunii.

5. Motivaţiile privind rezultatele votării sunt înscrise în Procesul-verbal al şedinţei CA din 11 august 2020, parte integrantă a prezentei decizii.

6. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(15) din Codul serviciilor media audiovizuale, prezenta decizie devine executorie de la data publicării şi poate fi atacată în instanţa de judecată (Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, adresa: mun. Chişinău, str. Kiev nr.3) de către furnizorul de servicii media sancţionat, în termen de 30 de zile din momentul aducerii la cunoştinţă a prezentei decizii.

7. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia monitorizare TV.

8. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.