Decizie nr.180 din 15.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.209g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313 din Codul contravenţional (neclaritatea noţiunii de "interes public" [3])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.209g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

din articolul 313 din Codul contravenţional

(neclaritatea noţiunii de "interes public" [3])

nr. 180  din  15.12.2022

 (în vigoare 15.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 17-20 art. 9 din 24.01.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă la 8 decembrie 2022,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicată de dl Valerii Secrieru, parte în dosarul nr.4-1528/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, se află cauza de învinuire a dlui Valerii Secrieru de comiterea contravenţiilor prevăzute la articolele 313 [excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu] şi 315 [luarea sau darea de recompensă nelegitimă sau de folos material] din Codul contravenţional.

4. Pentru calificarea faptelor pe baza articolelor 313 şi 315 din Codul contravenţional, Procuratura Anticorupţie a reţinut că dl Valerii Secrieru, ofiţer superior al Sectorului de Poliţie de Frontieră din cadrul Aeroportului Internaţional Chişinău, a examinat un proces-verbal cu privire la contravenţia prevăzută de articolul 76¹ din Codul contravenţional, a cerut şi a primit de la contravenient o sumă de bani pentru achitarea amenzii. Cu o jumătate din suma de bani a achitat amenda aplicată contravenientului, iar cealaltă şi-a însuşit-o. De asemenea, Procuratura Anticorupţie a reţinut că dl Valerii Secrieru a primit recompense de la mai multe persoane, după ce a întocmit mai multe procese-verbale cu privire la contravenţii împotriva lor.

5. În cadrul examinării cauzei, dl Valerii Secrieru a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravenţional.

6. Printr-o încheiere din 27 octombrie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici actului delictuos o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 313

Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu

"Săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an."

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul a susţinut faptul că legea nu stabileşte criterii clare şi previzibile pe baza cărora autorităţile care aplică legea ar putea stabili întinderea noţiunii "intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravenţional, normă care stabileşte răspunderea pentru excesul de putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a făcut referire la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.22 din 27 iunie 2017, prin care a fost declarat neconstituţional textul "intereselor publice sau" din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal.

10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma "intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravenţional.

15. Pentru a putea fi declanşat controlul de constituţionalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauza examinată în faţa instanţei de drept comun care a trimis sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate. Excepţia a fost ridicată într-o cauză de învinuire de comiterea contravenţiilor prevăzute la articolele 313 şi 315 din Codul contravenţional. Curtea observă că în redarea circumstanţelor litigiului principal se menţionează despre comiterea unor fapte de pretindere şi acceptare de remuneraţii ilicite. Admiţând că dispoziţiile contestate din articolul 313 din Codul contravenţional ar putea fi aplicate la examinarea cauzei contravenţionale, Curtea notează că instanţa de drept comun este competentă să analizeze circumstanţele cauzei, având posibilitatea să verifice dacă faptele calificate drept contravenţii de procurori nu întrunesc, în realitate, elementele constitutive ale unor infracţiuni. În cazul în care nu ar proceda astfel, judecătorii ar contribui la menţinerea climatului de indulgenţă sau de impunitate faţă de cei care ar trebui sancţionaţi cu pedepse efective, nu simbolice.

16. Curtea constată că prevederile care constituie obiectul prezentei cauze au constituit anterior obiectul unor sesizări, fiind invocate aceleaşi argumente (a se vedea DCC nr.100 din 3 octombrie 2019 şi DCC. nr.42 din 1 aprilie 2021). În acest context, Curtea subliniază că înainte de a trimite o excepţie de neconstituţionalitate la Curte, judecătorii trebuie să analizeze dacă în jurisprudenţa Curţii nu există deja sesizări similare soluţionate în substanţă, nu pe baza criteriilor procedurale. Mai ales, în cauzele contravenţionale, trimiterea la Curte a unor excepţii care au soluţii în jurisprudenţa ei ar contribui la tergiversarea procesului, iar uneori la intervenirea termenului de prescripţie şi, aşadar, la întreţinerea unui climat de indulgenţă şi de impunitate.

17. Curtea a reţinut că există diferenţe între raţionamentele care au stat la baza Hotărârii Curţii Constituţionale nr.22 din 27 iunie 2017 prin care a fost declarat neconstituţional textul "intereselor publice sau" din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal şi critica sintagmei "intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravenţional (DCC nr.100 din 3 octombrie 2019, § 15, 16) .

18. În Hotărârea Curţii Constituţionale nr.22 din 27 iunie 2017, examinând prevederile articolului 328 alin.(1) din Codul penal, Curtea a constatat că una dintre urmările prejudiciabile ale infracţiunii de exces de putere sau de depăşire a atribuţiilor de serviciu o constituie provocarea unor daune considerabile "intereselor publice". Curtea a observat că articolul 328 alin.(1) din Codul penal prevede o infracţiune materială şi include interesul public în urmările prejudiciabile ale acesteia, însă norma de trimitere (articolul 126 alin.(2) din acelaşi Cod), pe baza căreia se evaluează la modul concret prejudiciul provocat în fiecare caz, nu stabileşte expressis verbis "interesul public" ca valoare socială care poate fi determinată. În acest sens, Curtea a reţinut că, prin caracterul general al formulării urmărilor prejudiciabile, exista riscul ca organele de drept să aplice articolul 328 alin.(1) din Codul penal nu ca pe o infracţiune materială, ci ca pe una formală, adică doar pe baza constatării acţiunilor incriminate, făcând abstracţie de evaluarea urmărilor prejudiciabile (HCC nr.22 din 27 iunie 2017, § 77, 78, 81).

19. Totuşi, spre deosebire de articolul 328 alin.(1) din Codul penal, articolul 313 din Codul contravenţional stabileşte răspunderea pentru excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu care contravine "intereselor publice" fără provocarea unor urmări prejudiciabile. Sintagma "intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravenţional descrie doar fapta, nu şi urmarea prejudiciabilă. Altfel spus, contravenţia în discuţie este una formală (DCC nr.100 din 3 octombrie 2019, § 19).

20. Astfel, Curtea a subliniat că nimic din hotărârea menţionată nu denotă faptul că raţionamentele acesteia trebuie aplicate, mutatis mutandis, cu privire la sintagma "interese publice" din alte acte normative. Raţionamentele HCC nr.22 din 27 iunie 2017 aveau în vedere o situaţie particulară, i.e. imposibilitatea determinării mărimii daunelor provocate unei entităţi imateriale generale – "interesul public" (DCC nr.100 din 3 octombrie 2019, § 20).

21. De asemenea, Curtea a subliniat că articolul 313 din Codul contravenţional sancţionează fapta de comitere a unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice. Pe de altă parte, articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017 prevede definiţia noţiunii de "interes public". Aşadar, prin "interes public" se înţelege interesul general de dezvoltare a bunăstării societăţii în ansamblu şi de realizare a intereselor private legitime, garantat prin funcţionarea entităţilor publice şi private, precum şi prin exercitarea atribuţiilor de serviciu ale agenţilor entităţilor menţionate în strictă conformitate cu prevederile legale, în mod eficient şi econom din punctul de vedere al utilizării resurselor. Prin urmare, Curtea a constatat că, printr-o interpretare rezonabilă şi sistematică, interpretul legii poate să identifice sensul noţiunii în discuţie (DCC nr.100 din 3 octombrie 2019, § 22; DCC nr.42 din 1 aprilie 2021, § 17).

22. Având în vedere că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Deciziile nr.100 din 3 octombrie 2019 şi 42 din 1 aprilie 2021 sunt valabile şi în prezenta cauză.

23. Prin urmare, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicată de dl Valerii Secrieru, parte în dosarul nr.4-1528/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.