Decizie nr.19 din 09.02.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.192g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 32 alin.(3) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (condiţiile de plată a pensiei pentru judecători)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.192g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 32 alin.(3)

din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire

la statutul judecătorului

(condiţiile de plată a pensiei pentru judecători)

nr. 19  din  09.02.2021

 (în vigoare 09.02.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 88-95 art. 45 din 02.04.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 30 noiembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 9 februarie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin.(3) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dl avocat Artur Airapetean, în dosarul nr.3-4822/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Galina Ciobanu, de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 24 octombrie 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale a emis decizia nr.X-01/09-6309 prin care a respins cererea depusă de dna Svetlana Şleahtiţchi referitoare la emiterea actului administrativ individual favorabil privind stabilirea şi calcularea pensiei pentru limita de vârstă.

4. În motivarea deciziei, Casa Naţională de Asigurări Sociale a reţinut că, potrivit articolului 32 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, pensia pentru vechime în muncă se calculează şi li se plăteşte doar judecătorilor care şi-au dat demisia şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

5. Pe 12 noiembrie 2019, dna Svetlana Şleahtiţchi a formulat o cerere prealabilă prin care a contestat decizia Casei Naţionale de Asigurări Sociale din 24 octombrie 2019.

6. Pe 2 decembrie 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale a emis decizia nr.S-2512/19 prin care a respins cererea prealabilă depusă de dna Svetlana Şleahtiţchi.

7. Pe 20 decembrie 2019, dl avocat Artur Airapetean a depus o cerere de chemare în judecată referitoare la anularea deciziilor emise de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind stabilirea şi calcularea pensiei pentru limita de vârstă.

8. Pe 17 noiembrie 2020, în cadrul examinării cauzei, dl avocat Artur Airapetean a ridicat, în interesele dnei Svetlana Şleahtiţchii, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin.(3) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

9. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea de ridicare a excepţiei şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

[…]".

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 32

Asigurarea cu pensie

"(1) Judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ţinând-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi judecătorilor care au activat în instanţele internaţionale, luându-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Pensia pentru vechime în muncă stabilită în condiţiile alin.(1) se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

(4) În cazul în care judecătorii demisionaţi sunt numiţi iarăşi în funcţia de judecător, plata pensiei se suspendă."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile articolului 32 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, sunt contrare articolului 16 din Constituţie. Potrivit autorului sesizării, prevederile contestate instituie o discriminare între persoanele care activează în calitate de judecători şi alte categorii de salariaţi. Astfel, judecătorii care îndeplinesc condiţiile de a obţine pensia pot activa în continuare, însă nu pot beneficia de pensie, în comparaţie cu alte categorii de salariaţi. De asemenea, autorul consideră că dispoziţiile contestate nu sunt clare, deoarece alte prevederi legale, care se referă la alte categorii de salariaţi, nu prevăd că stabilirea pensiei constituie un motiv pentru încetarea exerciţiului funcţiei. Totodată, în viziunea autorului sesizării, dispoziţiile articolului 32 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nu sunt clare, pentru că nu explică modul de plată a pensiei pentru judecătorii care activau la momentul intrării în vigoare a Legii nr.60 din 4 aprilie 2014.

13. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 7, 16, 23, 43, 47 şi 140 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi ale Legii cu privire la statutul judecătorului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către reprezentantul reclamantei (a se vedea § 1 supra). Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 32 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, care prevăd că pensia pentru vechime în muncă stabilită în condiţiile alin.(1) se calculează şi li se plăteşte doar judecătorilor care şi-au dat demisia şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

18. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată de instanţa de judecată în cauza în care a fost ridicată (a se vedea § 3-7 supra).

19. Curtea notează că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţată Decizia nr.52 din 27 iunie 2017. De principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.124 din 25 noiembrie 2019, § 17; DCC nr.25 din 2 martie 2020, § 19; DCC nr.131 din 19 noiembrie 2020, § 20). Argumentele noi ale autorului sesizării se referă la faptul că prevederile contestate ale articolului 32 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului sunt contrare articolului 16 din Constituţie, pentru că instituie o discriminare între judecători şi alte categorii de salariaţi, deoarece judecătorii nu pot să beneficieze de pensie şi să activeze în continuare, în comparaţie cu alţi salariaţi.

20. Curtea observă că autorul sesizării a pretins că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 16 [egalitatea], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii], 47 [dreptul la asistenţă şi protecţie socială] şi 140 [hotărârile Curţii Constituţionale] din Constituţie.

21. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3) şi 7 din Constituţie, Curtea a notat în jurisprudenţa sa că acestea au un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări, nu pot constitui repere individuale şi separate şi pot fi invocate, de regulă, dacă se constată aplicabilitatea lor cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 16; HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 19; HCC nr.6 din 10 martie 2020, § 25; DCC nr.76 din 2 iulie 2020, § 22).

22. Referitor la pretinsa încălcare a articolelor 16 şi 23 din Constituţie, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.15 din 28 mai 2020, § 25; HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 22).

23. Astfel, Curtea reţine că trebuie să analizeze dacă textul de lege contestat afectează articolele 43 şi 47 din Constituţie.

24. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 43 din Constituţie, Curtea observă că prevederile contestate nu restricţionează dreptul la muncă al judecătorilor, ci doar stabilesc condiţiile în care se plăteşte pensia judecătorilor pentru vechime în muncă. Astfel, pensia pentru vechime în muncă se plăteşte doar: (i) judecătorilor care şi-au dat demisia; şi (ii) judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. Per a contrario, judecătorii care întrunesc condiţiile de pensionare pentru vechime în muncă sunt în drept să-şi continue activitatea şi să primească salariul de funcţie, dacă nu şi-au dat demisia. Prin urmare, Curtea ajunge la concluzia că articolul 43 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

25. De asemenea, Curtea observă lipsa argumentelor autorului privind incidenţa articolului 47 din Constituţie. Prin adoptarea dispoziţiilor contestate, legislatorul nu a suprimat dreptul judecătorilor de a beneficia de pensie, ci a modificat doar condiţiile de plată ale acesteia, judecătorul având opţiunea legală, fie de a continua activitatea în funcţia de judecător şi de a încasa salariul, fie de a-şi da demisia şi de a solicita plata pensiei corespunzătoare.

26. Totodată, cu referire la neclaritatea prevederilor contestate invocate de autorul excepţiei în sensul limitării dreptului la pensie dobândit de judecătorii care activau la momentul intrării în vigoare a Legii nr.60 din 4 aprilie 2014 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa următoarele.

27. La determinarea temeiurilor juridice privind condiţiile de stabilire şi de plată a pensiilor şi a modalităţilor de calculare a cuantumului pensiei, legislatorul are obligaţia de a ţine cont de faptul că asigurările sociale stabilite anterior nu pot fi anulate fără a fi substituite prin măsuri echivalente. Noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor şi numai faţă de persoanele care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior (DCC nr.52 din 27 iunie 2017, § 25). Curtea a observat că, în condiţiile Art.III din Legea nr.60 din 4 aprilie 2014, judecătorii care au beneficiat de plata pensiei până la 16 mai 2014 şi continuă să activeze în funcţia de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a Legii nr.60 din 4 aprilie 2014 (ibidem, § 26).

28. Prin urmare, Curtea a notat că nu poate reţine susţinerile autorului sesizării, potrivit cărora dispoziţiile contestate afectează principiul neretroactivităţii legii, astfel limitând şi dreptul la pensie dobândit, deoarece prin textul legal contestat nu se diminuează mărimea pensiei obţinute anterior. Mai mult, Curtea a menţionat că, având în vedere prevederile articolului 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorilor care şi-au dat demisia şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă li se va recalcula pensia având în vedere mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu (ibidem, § 27).

29. Din aceste considerente, Curtea nu constată incidenţa articolului 47 din Constituţie în prezenta cauză.

30. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa articolelor 43 şi 47 din Constituţie, Curtea reţine că nu sunt incidente nici articolele 16 şi 23 din Constituţie.

31. De asemenea, Curtea observă că articolul 140 din Constituţie, care se referă la hotărârile Curţii Constituţionale, nu are o legătură directă cu problema de drept ridicată în prezenta cauză. Prin urmare, în prezenta cauză nu este incident nici articolul 140 din Constituţie.

32. În baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin.(3) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dl avocat Artur Airapetean, în dosarul nr.3-4822/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.