Decizie nr.19 din 21.03.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.17a/2024 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 184 alin.(2) din Codul electoral (organizarea referendumului republican şi a alegerilor parlamentare sau prezidenţiale la aceeaşi dată)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.17a/2024 pentru

controlul constituţionalităţii unor prevederi din

articolul 184 alin.(2) din Codul electoral

(organizarea referendumului republican

şi a alegerilor parlamentare sau

prezidenţiale la aceeaşi dată)

nr. 19  din  21.03.2024

 (în vigoare 21.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.184-187 art. 59 din 25.04.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 30 ianuarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 martie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 30 ianuarie 2024, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de domnii Vladimir Voronin şi Vlad Bătrîncea şi de dna Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 184 alin.(2) din Codul electoral în redactarea Legii nr.1 din 18 ianuarie 2024.

ÎN FAPT

3. La 18 ianuarie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.1 pentru modificarea unor acte normative. Articolul I pct.19 din această Lege prevede că la articolul 184 din Codul electoral, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeaşi zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip."

4. Legea nr.1 din 18 ianuarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial la 25 ianuarie 2024, dată la care a intrat în vigoare.

A. Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 140

Hotărârile Curţii Constituţionale

"(1) Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale.

(2) Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate."

6. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.326 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 184

Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican

(1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul instituirii/declarării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgenţă, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului republican, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.

(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeaşi zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip.

[Articolul 184 alin.(2) în redactarea Legii nr.1 din 18 ianuarie 2024, în vigoare din 25 ianuarie 2024]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

7. Autorii sesizării susţin că textul "decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale" din articolul 184 alin.(2) din Codul electoral vine în contradicţie cu teza întâi din acelaşi alineat, care stabileşte că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare sau prezidenţiale. În acest context, autorii sesizării subliniază că teza întâi şi teza a doua din alin.(2) al articolului 184 din Codul electoral reglementează reguli incompatibile, adică reguli care se anulează reciproc.

8. De asemenea, autorii sesizării susţin că, în Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014, Curtea Constituţională a precizat că dacă desfăşurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după desfăşurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc, a fortiori, în ziua respectivă (§ 102 din Aviz). Mai mult, Curtea a subliniat că organizarea referendumului şi a alegerilor în aceeaşi zi poate conduce la dificultăţi în exercitarea dreptului la vot, fapt care ar putea avea ca efect restrângerea exerciţiului acestui drept (§ 104 din Aviz).

9. Totodată, autorii sesizării susţin că Codul revizuit al bunelor practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneţia la 17-18 iunie 2022, le recomandă statelor să nu organizeze alegeri şi referendumuri în aceeaşi zi, dacă referendumul se referă la instituţia vizată în alegeri.

10. În opinia autorilor sesizării, textul de lege contestat încalcă articolele 1 alin.(3), 4, 7, 23, 32, 38 şi 140 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. Articolele 25 litera g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) litera g) din Codul jurisdicţiei constituţionale le conferă deputaţilor competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a textului "decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale" din articolul 184 alin.(2) din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Autorii sesizării susţin că textul de lege contestat încalcă articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 32 (libertatea opiniei şi a exprimării), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales) şi 140 (Hotărârile Curţii Constituţionale) din Constituţie.

16. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 4 şi 7 din Constituţie, Curtea reiterează că aceste articole comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale şi separate (DCC nr.179 din 14 decembrie 2023, § 15). Pe de altă parte, referitor la articolul 23 din Constituţie, Curtea precizează că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorii sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (DCC nr.92 din 7 iulie 2022, § 23).

17. Referitor la incidenţa articolului 32 din Constituţie, Curtea precizează că autorul excepţiei nu a motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor contestate cu acest articol constituţional. Simpla trimitere la o normă constituţională nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. De altfel, dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională i-ar înlocui pe autorii lor la invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (DCC nr.166 din 4 noiembrie 2021, § 24).

18. Referitor la argumentele sesizării care susţin incidenţa articolului 38 din Constituţie, Curtea reţine că acesta nu conţine nicio restricţie privind organizarea alegerilor şi a unui referendum la aceeaşi dată.

19. Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că organizarea şi desfăşurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple în acest sens (a se vedea Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014, § 101; HCC nr.5 din 14 martie 2019, § 31). De asemenea, Curtea a menţionat că raţiunea organizării în aceeaşi zi a alegerilor parlamentare şi a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor (a se vedea Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014, § 106), iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creşterea numărului de participanţi la ambele scrutine (a se vedea HCC nr.5 din 14 martie 2019, § 32). Prin urmare, având în vedere această jurisprudenţă, Curtea respinge argumentul sesizării care afirmă existenţa unei ingerinţe în articolul 38 din Constituţie.

20. Referitor la pretinsul caracter incompatibil între partea întâi şi partea a doua a primei propoziţii din alin.(2) al articolului 184 din Codul electoral şi că acestea se anulează reciproc, Curtea precizează că, atât timp cât această pretinsă incoerenţă nu afectează vreo valoare sau vreun principiu constituţional, ea nu este competentă să se pronunţe sub acest aspect.

21. În cel de-al doilea capăt al sesizării, autorii afirmă incidenţa articolului 140 din Constituţie, având în vedere considerentele Avizului nr.1 din 22 septembrie 2014, în special considerentele de la §§ 102-104, care interzic organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidenţiale.

22. În acest sens, Curtea are în vedere că Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014 a avut ca obiect examinarea iniţiativei unor deputaţi în Parlament de modificare a Constituţiei prin referendum. Punctul 3 din dispozitivul Avizului stabileşte că iniţiativa în discuţie încalcă articolele 38 şi 143 alin.(1) din Constituţie. Soluţia Curţii are la bază concluziile sale de la §§ 70 şi 96 din Aviz, în care se precizează că organizarea referendumului nu respectă termenul de şase luni de la articolul 143 alin.(1) din Constituţie şi că textul propus spre aprobare prin referendum contravine rigorilor care rezultă din aplicarea coroborată a articolelor 2 alin.(1), 38 alin.(1) şi 75 din Constituţie.

23. La §§ 66-69 din Aviz, Curtea a verificat dacă este respectat termenul de şase luni dintre data înregistrării iniţiativei de modificare a Constituţiei şi cea a desfăşurării referendumului, iar la §§ 90-95 a stabilit că textul legislativ supus aprobării pe calea referendumului, precum şi întrebarea adresată prezintă mai multe carenţe. În Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014, ea a constatat că "data propusă pentru desfăşurarea referendumului republican coincide cu cea a alegerilor parlamentare" (§ 97), pe când articolul 145 alin.(2) din Codul electoral nr.1381 din 21 noiembrie 1997 prevedea că "referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican" (§ 98). Pornind de la această din urmă dispoziţie a Codului electoral pe care a analizat-o şi a interpretat-o (a se vedea §§ 99-106), Curtea a constatat că "pentru a evita confuzia, a fortiori referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă" ( a se vedea § 102), adică nu poate avea loc în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

24. Curtea notează că considerentele citate din Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014 reprezintă o interpretare a textului de lege pe care îl considera echivoc şi faţă de care a formulat o adresă pentru eliminarea ambiguităţilor legale privind posibilitatea comasării alegerilor şi referendumului (§ 107). În acelaşi sens, în textul Avizului nr.1 se regăsesc şi constatările Curţii potrivit cărora organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile nu este interzisă, în principiu, şi că desfăşurarea mai multor scrutine nu reprezintă o premieră în statele democratice, existând numeroase exemple în acest sens (a se vedea § 101).

25. Mai mult, în Adresa formulată ca urmare a pronunţării Avizului, Curtea îi solicită legislatorului să înlăture divergenţele legislative care au fost stabilite de Curte şi îl invită să reglementeze, inter alia, în mod exhaustiv regulile privind organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile. De asemenea, Curtea subliniază că, dacă ar fi avut în vedere, într-adevăr, aşa cum susţin autorii în sesizare, că paragrafele citate din Aviz interzic organizarea referendumului şi a alegerilor la aceeaşi dată, această Adresă ar fi fost lipsită de obiect.

26. Curtea reţine că după pronunţarea Avizului nr.1 din 22 septembrie 2014, legislatorul a stabilit în Codul electoral posibilitatea organizării referendumului şi a alegerilor la aceeaşi dată. În acest sens, prin Hotărârea nr.5 din 14 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, care s-a desfăşurat în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare. Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut, la § 30 din Hotărârea citată, că legea permitea organizarea referendumului şi a alegerilor parlamentare la aceeaşi dată.

27. Curtea subliniază raţionamentele Hotărârii nr.5 din 14 martie 2019, potrivit cărora organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile în aceeaşi dată este posibilă (a se vedea §§ 30-32). Prin urmare nu pot fi reţinute criticile raportate la articolul 140 din Constituţie.

28. Din această perspectivă, Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneţia la 17-18 iunie 2022, nu exclude posibilitatea desfăşurării alegerilor şi a referendumului la aceeaşi dată. Totuşi, liniile directoare recomandă să nu se organizeze alegeri şi referendumuri în aceeaşi zi, dacă referendumul vizează instituţia care urmează a fi aleasă (CDL-AD(2022)015, punctul 71).

29. Aşadar, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul de constituţionalitate al textului "decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale" din articolul 184 alin.(2) din Codul electoral, depusă de domnii Vladimir Voronin şi Vlad Bătrîncea şi de dna Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea

Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67

din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.19 din 21 martie 2024 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.17a/2024 privind controlul de constituţionalitate al textului "decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale" din articolul 184 alin.(2) din Codul electoral, depusă de domnii Vladimir Voronin şi Vlad Batrîncea şi de dna Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării au afirmat incidenţa articolului 140 (hotărârile Curţii Constituţionale) din Constituţie, având în vedere Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014, în special considerentele de la §§ 102-104, care interzic organizarea concomitentă a referendumului şi a alegerilor (a se vedea DCC nr.19 din 21 martie 2024, §§ 8, 10, 21).

3. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a menţionat că nu pot fi reţinute criticile raportate la articolul 140 din Constituţie (a se vedea DCC nr.19 din 21 martie 2024, § 27).

4. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că, în orice situaţie, respectarea efectului general obligatoriu al hotărârilor Curţii Constituţionale nu înseamnă doar a da eficienţă dispozitivului acestora, ci şi, în egală măsură, considerentelor, or, hotărârea este un întreg, o unitate a considerentelor şi dispozitivului (a se vedea HCC nr.33 din 10 octombrie 2013, § 41; HCC nr.26 din 11 noiembrie 2014, § 71; HCC nr.8 din 11 martie 2024, § 25).

5. Mai mult, textul "hotărârile Curţii Constituţionale" din articolul 140 alin.(2) din Constituţie nu distinge nici în funcţie de tipurile actelor pe care Curtea le pronunţă (hotărâre, decizie, aviz), nici în funcţie de conţinutul acestora, ceea ce conduce la concluzia că toate actele Curţii pronunţate în exercitarea competenţelor sale constituţionale sunt definitive. Noţiunea de "hotărâre" este una generală şi cuprinde toate tipurile de acte ale Curţii: hotărâre, decizie, aviz. Indiferent de denumirea lor, actele respective sunt definitive şi nu pot fi atacate. Astfel, textul "hotărârile Curţii Constituţionale" din articolul 140 alin.(2) din Constituţie în accepţiunea de acte adoptate de Curte are în vedere hotărârile, deciziile şi avizele pronunţate de Curte în exercitarea competenţelor sale constituţionale (HCC nr.20 din 9 iulie 2020, § 34; HCC nr.8 din 11 martie 2024, § 25).

6. În acest context, examinând o sesizare în vederea avizării iniţiativei de revizuire a unor articole din Constituţie prin referendum republican constituţional, Curtea Constituţională a adoptat Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014. Reieşind din faptul că data propusă pentru desfăşurarea referendumului coincidea cu cea a alegerilor parlamentare, Curtea a examinat posibilitatea comasării referendumului republican constituţional cu alegerile parlamentare (§§ 97-107 din Aviz).

7. Curtea a notat că, potrivit prevederilor articolului 145 alin.(2) din Codul electoral (în vigoare la data pronunţării avizului), referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican (ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, § 98). Reţin faptul că articolul 184 alin.(2) din Codul electoral, în redactarea Legii nr.1 din 18 ianuarie 2024, care este obiectul sesizării, de asemenea interzice desfăşurarea unui referendumul republican cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, precum şi în aceeaşi zi cu un alt referendum republican sau în aceeaşi zi cu alegerile locale generale. Prin urmare, deosebirea este că norma contestată permite desfăşurarea referendumului republican în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale.

8. Pronunţându-se asupra posibilităţii comasării referendumului republican constituţional cu alegerile parlamentare, în Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014 Curtea a reţinut că diverse reguli de stabilire a intervalelor servesc unor raţiuni de asigurare a formării opiniei libere şi a evitării confuziei în mintea electoratului. Având în vedere excluderea prin prevederile Codului electoral a desfăşurării concomitente a două referendumuri republicane, Curtea a considerat că această interdicţie a fost dictată de necesitatea evitării confuziei în cazul derulării a două exerciţii democratice de natură diferită. Curtea a constatat, totodată, că această comasare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, dacă desfăşurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte şi 60 de zile după desfăşurarea alegerilor, pentru a evita confuzia, a fortiori referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă (a se vedea ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, §§ 102, 104, 107). Prin urmare, prin Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014, Curtea Constituţională a constatat imposibilitatea comasării referendumului republican constituţional cu alegerile parlamentare pentru a evita confuzii în cazul derulării a două exerciţii democratice de natură diferită (a se vedea în acest sens şi alineatul 5 din Adresa emisă în contextul adoptării Avizului).

9. În acelaşi timp, în urma examinării unei sesizări referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ, Curtea Constituţională a adoptat Hotărârea nr.5 din 14 martie 2019. Curtea a menţionat că produc efecte juridice obligatorii doar referendumurile constituţionale şi cele legislative, nu şi cele care au un caracter consultativ. Ca urmare a organizării referendumului consultativ, autorităţile pot lua cunoştinţă de opinia poporului cu privire la o problemă de interes naţional în care a fost consultat, fără a avea însă vreo obligaţie juridică. Curtea a constatat că prevederile articolului 156 alin.(2) din Codul electoral (în vigoare la data adoptării Hotărârii) permit desfăşurarea referendumului republican în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare. Drept urmare, Curtea Constituţională a confirmat rezultatele referendumului republican consultativ, admiţând posibilitatea desfăşurării acestuia într-o zi cu alegerile parlamentare (a se vedea HCC nr.5 din 14 martie 2019, §§ 29, 30, 38). Reţin faptul că în această hotărâre Curtea nu a făcut referire la constatările din Avizul nr.1 din 22 septembrie 2014 citate mai sus. Cu atât mai mult, nu a revizuit acest aviz şi nu a reconsiderat raţionamentele de la paragrafele 102, 104 şi 107 din Aviz.

10. Prin urmare, suntem în prezenţa unui aviz al Curţii Constituţionale prin care s-a constatat imposibilitatea comasării referendumului republican constituţional cu alegerile parlamentare şi a unei hotărâri a Curţii prin care a fost admisă posibilitatea desfăşurării referendumului republican consultativ într-o zi cu alegerile parlamentare.

11. În prezenta cauză, observ faptul că norma contestată permite în mod absolut desfăşurarea referendumului republican în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale, fără a face vreo diferenţă în funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului (referendum republican constituţional, legislativ sau consultativ) şi în funcţie de conţinutul concret al subiectelor supuse referendumului (existenţa sau lipsa unei legături între tipul alegerilor şi subiectul supus referendumului).

12. În acest context, Comisia de la Veneţia a reţinut că ar trebui evitată confuzia între problemele aflate în joc în cadrul unor alegeri şi al unui referendum. În unele cazuri, diferenţele dintre dreptul de vot în alegeri şi referendum pot crea confuzie. Spre exemplu, Comisia recomandă să nu se organizeze alegeri şi referendumuri în aceeaşi zi, dacă referendumul vizează instituţia care urmează a fi aleasă (a se vedea Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit la 17-18 iunie 2022, CDL-AD(2022)015, § 71)

13. Prin urmare, constat incidenţa articolului 140 din Constituţie în prezenta cauză.

14. Aşadar, în opinia mea, Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea admisibilă, pentru a o examina în fond şi pentru a verifica dacă la adoptarea textului "decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale" din articolul 184 alin.(2) din Codul electoral Parlamentul a respectat prevederile articolului 140 din Constituţie.