Decizie nr.194 din 10.12.2013 cu privire la examinarea sesizării deputatului PCRM, Ina Şupac

CONSILIUL COORDONATOR
AL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea sesizării deputatului PCRM, Ina Şupac

nr. 194  din  10.12.2013

 (în vigoare 10.01.2014) 

Monitorul Oficial nr.4-8 art.35 din 10.01.2014

* * *

Pe data de 22.11.2013, la Consiliul Coordonator al Audiovizualului a parvenit o sesizare din partea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Ina Şupac, prin care îşi exprimă dezacordul faţă de declaraţiile făcute de invitaţii emisiunii "Fabrika", difuzată de postul de televiziune "Publika TV". Dna Ina Şupac consideră că "acţiunile invitaţilor poartă un caracter de manifestare a extremismului, iar ediţia acestei emisiuni promovează activitatea extremistă". În argumentarea sesizării sale, petiţionara invocă faptul că declaraţiile făcute în cadrul acestei emisiuni cad sub incidenţa Legii privind contracararea activităţii extremiste, a Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la asigurarea egalităţii. Reieşind din cele relatate, deputatul Ina Şupac solicită Consiliului Coordonator al Audiovizualului examinarea sesizării în şedinţă publică.

În conformitate cu prevederile art.38 alin.(7) din Codul audiovizualului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a solicitat poziţia postului de televiziune "Publika TV" referitor la cele stipulate în sesizare.

Prin scrisoarea nr.270 din 3 decembrie 2013, întreprinderea "Ştiri Media TV" SRL a comunicat CCA despre netemeinicia sesizării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Ina Şupac, considerînd că a fost depusă cu scopul şicanării instituţiei postului de televiziune "Publika TV" prin solicitarea unei ingerinţe în activitatea editorială. În fond, analizînd emisiunea "Fabrika", prezentată de Alexei Lungu, difuzată la data de 07.11.2013, devine evident că aceasta corespunde legislaţiei în vigoare şi tuturor exigenţelor profesionale, inclusiv deontologiei jurnalistice.

De asemenea, potrivit "Ştiri Media TV" SRL, conform jurisprudenţei CEDO, acolo unde o judecată de valoare se bazează pe fapte, ea nu trebuie considerată defăimătoare atîta timp cît faptele sunt rezonabil de exacte şi comunicate cu bună-credinţă, şi atîta timp cît judecata de valoare nu are intenţia de a conduce la o concluzie falsă.

Totodată, postul de televiziune "Publika TV" consideră că acuzaţiile şi pretenţiile formulate în sesizare reprezintă în mod inadmisibil un atentat asupra independenţei şi libertăţii de exprimare, "Ştiri Media TV" SRL este adeptul informării obiective şi echidistante, dar nu poate duce răspundere juridică pentru speculaţiile publicate de alte entităţi juridice.

În conformitate cu prevederile art.37 alin.(3) lit.c) din Codul audiovizualului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a monitorizat emisiunea "Fabrika" difuzată de postul de televiziune "Publika TV", pe data de 07.11.2013, la ora 21:29:41.

Astfel, emisiunea "Fabrika", transmisă în direct şi moderată de Alexei Lungu, i-a avut ca invitaţi pe dnii Anatol Ţăranu, directorul Centrului de cercetări strategice şi consultanţă politică, Veaceslav Stăvilă, istoric, Ion Terguţă, jurnalist, Ruslan Şevcenco, istoric. Unul dintre subiectele discutate a fost "Revoluţia bolşevică, între critici şi ovaţii".

Moderatorul emisiunii, Alexei Lungu, a menţionat că PCRM a amînat din nou marea revoluţie din noiembrie şi că marşul spre Chişinău ar putea avea loc pe 21 noiembrie, "asta dacă guvernarea nu va pleca de bună voie". Aşadar, "7 noiembrie, a rămas o simplă zi, în care unii au marcat aproape un secol de la revoluţia bolşevică din octombrie 1917, iar alţii au ţinut un minut de reculegere în memoria victimelor, crimelor regimului comunist".

În continuare sunt difuzate cîteva secvenţe video de la şedinţa Parlamentului Republicii Moldova în care deputatul PLDM, George Mocanu, a cerut deputaţilor să ţină un minut de reculegere în memoria victimelor regimului comunist. Şi deoarece comuniştii au fost vizaţi, replica nu s-a lăsat mult aşteptată, Iurie Munteanu a declarat: "Vă felicităm cu prilejul celei de-a 96-a aniversări. Ura! Ura! Ura!" (deputaţii comunişti au aplaudat).

În altă secvenţă video este prezentat liderul PCRM, Vladimir Voronin, la aniversarea a 96 de ani de la Marea Revoluţie din Octombrie, în cadrul căreia a afirmat următoarele: "Presaţi din toate părţile, din tot teritoriul Moldovei, să facem ceva mai repede şi concret ca să scăpăm lumea de această nevoie, de această rîie, care astăzi guvernează şi conduce Moldova. N-o să le ajungă lor soviste şi obraz, cum vorbeşte moldoveanul, să plece benevol de la posturile care nu le merită".

Alexei Lungu i-a îndemnat pe cei prezenţi în studio să-şi expună opinia asupra semnificaţiei zilei de 7 noiembrie. Unul dintre invitaţii emisiunii "Fabrika", dl Ion Terguţă, a declarat că pentru el este caraghios şi ridicol, şi chiar amuzant că după 100 de ani de la revoluţia bolşevică din Rusia, "oamenii mai sunt atît de nostalgici şi vin, şi depun flori la monumentul lui Vladimir Ulianov, care nu a fost altceva decît un trădător al Rusiei".

Istoricul Ruslan Şevcenco a spus că pentru cetăţenii simpli, ziua de 7 noiembrie este o zi obişnuită, lucrătoare, care nu diferă cu nimic de celelalte zile care sunt în calendar, iar pentru istorici ziua de 7 noiembrie este ziua unui cunoscut eveniment istoric care merită a fi studiat de istorici.

Veaceslav Stăvilă este de părerea că, atît comuniştii, cît şi naziştii, aveau nu numai acţiuni de clasă, dar şi intenţii criminale: "Cineva spune că există deosebire între nazism şi comunism, din ce punct de vedere? Chipurile, naziştii aveau criminale şi intenţii, şi acţiuni, şi cineva încearcă să spună că, chipurile, comuniştii aveau intenţii nobile, să facă pe toată lumea fericită. Ideea mea, de fapt, este că şi comuniştii sau regimul respectiv, ca şi naziştii, aveau nu numai acţiuni de clasă, se ştie, dar şi intenţii criminale. Din ce punct de vedere? Lucrul acesta frumos pe care ei îl promiteau omenirii trebuia să aibă loc cu preţul exterminării. Noi ştim destul de bine, cu 10 la sută a populaţiei, elitele naţionale"... De asemenea, istoricul Veaceslav Stăvilă a menţionat că în anul 1917 s-a pus punct unui război care a durat 70-80 de ani, încă în Imperiul Rus: "În a doua jumătate a secolului XIX pînă în 1917 eram unul dintre cele mai antisemite state din Europa. Aveam legi împotriva populaţiei evreieşti foarte drastice. Deci, nu puteai să faci studii superioare în Imperiul Rus dacă erai evreu. Nu puteai să locuieşti în oraşele mari dacă erai evreu etc. Discriminarea asta la nivel de etnie a dus la faptul că persoanele de origine etnică evreiască au început să organizeze structuri ilegale. Noi dacă avem, de exemplu, anii 60, erau Zasulici sau altcineva care au folosit armele împotriva funcţionarilor Imperiului Rus, ei aveau origine etnică şi nu erau ruşi. Majoritatea organizaţiilor politice subversive care erau în Imperiul Rus luptau pentru emancipare şi emanciparea se referea, în primul rînd, la populaţia evreiască, care era discriminată de Imperiul Rus. De ce spun lucru ăsta? Pentru că, după cum se ştie, Lenin a fost fratele lui Alexandru Ulianov, care a fost spînzurat. Ori Alexandru Ulianov şi Vladimir Ulianov erau copii de evrei. Lenin a fost evreu după mamă. De ce spun lucrul ăsta? Pentru că 1917 s-a întîmplat (intervine moderatorul Alexei Lungu pentru a se reveni la discuţia anterioară) emanciparea populaţiei evreieşti în Imperiul Rus. De ce spun lucrul acesta? Pentru că noi avem, pe de o parte, problema nazismului, şi, pe de altă parte, avem problema comunismului". (Moderatorul menţionează că a apărut şi problema sărăciei). În continuare, Veaceslav Stăvilă a declarat că ziua de 7 noiembrie 1917 este, de fapt, o pată sîngeroasă, este începutul unui măcel în istoria omenirii, este o zi de doliu în istoria poporului rus.

Referindu-se la semnificaţia zilei de 7 noiembrie, Ion Terguţă a adăugat că orice naţiune şi un stat are nevoie de anumite date calendaristice sau evenimente istorice pentru a da vigoare acestei naţiuni. Rusia nu are asemenea evenimente şi încearcă să construiască din 9 mai şi din 7 noiembrie două mari evenimente care să ideologizeze naţiunea rusă. Astfel, din acest punct de vedere, 9 mai şi 7 noiembrie este noua imagine a Federaţiei Ruse. ("Dînşii nu au un eveniment ca 27 august pe care îl avem noi, atunci cînd ne-am declarat independenţa. Noi ne-am declarat independenţa de Uniunea Sovietică. Rusia de cine şi-a declarat independenţa? De sine însăşi? Este o chestiune care n-o înţelege rusul, dacă vreţi, rusul simplu n-o înţelege. Din acest punct de vedere au fost nevoie de aceste date importante în istoria actuală a Rusiei".) Ion Terguţă a mai menţionat că al Doilea Război Mondial împotriva statului sovietic a fost un război continuu în Federaţia Rusă, provocat de regimul comunist, şi că Rusia şi cetăţeanul rus are nevoie "să se însănătoşească".

Anatol Ţăranu a confirmat faptul că un stat nu poate exista fără istorie şi că ruşii nu pot să renunţe la perioada dată fiindcă era perioada cea mai măreaţă în istoria Rusiei recente. De asemenea, istoricul Anatol Ţăranu a afirmat că Rusia este un popor foarte talentat şi că-i pare rău pentru faptul că nu are cu ce să se mîndrească în afară de bomba atomică: "A fost război, iar 9 mai cu adevărat este ziua de referinţă şi data de referinţă, evenimentul de referinţă, şi aici, după mine, eu aş putea să greşesc, dar, cînd nu ai autoband-uri, cînd nu ai automobile de tip Mitsubishi, Mercedes sau altceva, cînd nu ai cu ce să te mîndreşti în afară de bomba atomică, atunci îţi rămîne doar istoria şi e păcat pentru Rusia că-i un popor foarte talentat".

Referindu-se la proclamarea Republicii Moldova ca stat independent, Anatol Ţăranu a spus că evenimentele ce au avut loc la 27 august 1989 demonstrează faptul că moldovenii s-au bătut pentru această independenţă şi că Republica Moldova a devenit stat suveran şi, mai pe urmă, independent datorită faptului că s-a risipit Uniunea Sovietică.

În continuare, invitaţii emisiunii "Fabrika" s-au referit la migrarea populaţiei din spaţiul nostru peste Prut şi Nistru. Veaceslav Stăvilă este de părerea că odată cu venirea Armatei Roşii în spaţiul basarabean între Prut şi Nistru, din Moldova au fugit undeva jumătate de milion de oameni. Oameni care au simţit că vine tăvălugul roşu au fugit peste Prut. Acolo, o parte au fost găsiţi şi duşi în Siberia, iar alţii s-au "mascat în fel şi chip". Migrarea populaţiei s-a produs şi din cauză că mulţi se temeau de administraţia română, respectiv aceştia s-au refugiat peste Nistru. Anatol Ţăranu susţine că nu au fost plecaţi oamenii, dar au emigrat: "Da, nu a fost cea mai fericită parte a lumii aici, în Basarabia, pe timpul României Mari. Însă nu a fost foame, nu a fost genocid, nu a existat teroarea statului împotriva cetăţenilor de rînd, cum a fost pe timpul lui Stalin. În Transnistria mea, unde eu am obîrşia, moldovenii au trecut prin foametea din 1932-1933, iar aici, în Basarabia, nu a existat foamete. În 1940, cînd încoace a venit Armata Roşie, ofiţerii sovietici erau frapaţi de abundenţa de produse alimentare în Basarabia. Ei nu puteau să-şi închipuie că aşa pot să trăiască oamenii. Au venit din raiul socialist. Femeile ofiţerilor roşii cumpărau cămăşi de noapte şi le purtau pe stradă ca rochie de bal. Fiindcă la dînşii, cămăşile de noapte a basarabencelor, pentru dînşii, erau rochii de gală".

Tema discuţiilor a fost încheiată cu întrebarea moderatorului emisiunii "Fabrika", Alexei Lungu: "Ce trebuie să ştie tînăra generaţie din Republica Moldova despre 7 noiembrie"? La care Ruslan Şevcenco a menţionat că ziua de 7 noiembrie trebuie să aibă o însemnătate pur istorică.

Este de precizat că în timpul emisiunii "Fabrika", prezentatorul Alexei Lungu nu a făcut nici o referire directă la tematica emisiunii: "Revoluţia bolşevică, între critici şi ovaţii", ci doar a adresat întrebări. Reieşind din cele relatate mai sus, în conţinutul textual şi video a emisiunii "Fabrika" difuzată de către postul de televiziune "Publika TV" nu s-au atestat derogări de la legislaţia audiovizuală.

Totodată, este de menţionat faptul că "independenţa editorială a radiodifuzorilor este recunoscută şi garantată prin lege", în conformitate cu art.8 alin.(3) din Codul audiovizualului.

Conform prevederilor art.16 din Codul audiovizualului: (1) "Orice persoană fizică sau juridică care se consideră lezată în drepturile sale legitime şi, în special, în reputaţia sa prin prezentare în emisiune a unor fapte incorecte are dreptul la replică, rectificare sau dreptul de a cere remedii echivalente în conformitate cu prevederile Codului civil"; (3) "Despre cererea de exercitare a dreptului la replică, radiodifuzorul este sesizat în scris în termen de 20 de zile de la transmiterea emisiunii la care se referă cererea. Radiodifuzorul difuzează răspunsul în aceeaşi emisiune, în acelaşi interval de timp şi cu aceeaşi durată, în termen de 15 zile de la data examinării cererii prealabile, iar dacă emisiunea care a difuzat această informaţie apare mai rar decît o dată la 15 zile, răspunsul este transmis în următoarea emisiune" şi (6) "Difuzarea rectificării sau acordarea dreptului la replică nu exclude dreptul persoanei lezate de a se adresa în instanţa de judecată".

Prin scrisoarea nr.38-02 din 28.11.2013, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a explicat petiţionarului despre posibilitatea solicitării de la postul de televiziune "Publika TV" a dreptului la replică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Analizînd cu mare atenţie fiecare enunţ din emisiune, membrii CCA nu au constatat nici o replică sau afirmaţie care să confirme sau să fie pasibilă de a sugera acuzaţiile formulate în sesizare. În acelaşi timp, s-a constatat că în emisiune a fost respectat principiul pluralismului de opinii şi de idei în toate elementele structurale: titlul, cei patru invitaţi, prestaţia moderatorului. Evenimentele istorice au fost comentate din perspective polare diferite, au fost evidenţiate atît momentele pozitive, cît şi cele negative, discuţia desfăşurîndu-se într-o atmosferă calmă, manifestînd respect faţă de opiniile oponenţilor, moderatorul favorizînd exprimarea opiniilor divergente.

Reieşind din cele expuse, în urma monitorizării secvenţelor serviciului de programe menţionate în sesizarea dnei Ina Şupac, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ca urmare a dezbaterilor publice, în baza prevederilor Codului audiovizualului nr.260-XVI din 27.07.2006, Statutului CCA, Consiliul Coordonator al Audiovizualului

DECIDE:

Art.1. A respinge sesizarea dnei Ina Şupac, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu nr.IS 335 din 21.12.2013, ca fiind nefondată.

Art.2. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia monitorizare TV.

Art.3. Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Coordonator al Audiovizualului.