Decizie nr.201 din 14.07.2023 cu privire la examinarea rezultatelor controlului serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", ca urmare a sesizării dlui Ion Chicu

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor controlului serviciului

 media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", ca urmare

a sesizării dlui Ion Chicu

nr. 201  din  14.07.2023

 (în vigoare 14.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 287-290 art. 757a din 03.08.2023

* * *

În data de 30.05.2023, Consiliul Audiovizualului (în continuare – CA) a recepţionat petiţia f/nr.din aceeaşi dată din partea dlui Ion Chicu, prin care susţine că, în data de 14.05.2023, serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" a difuzat programul audiovizual "Ora de Ras", în cadrul căruia a fost pusă în discuţie persoana sa şi partidul pe care îl conduce. Potrivit petiţionarului, unul dintre prezentatori, Anatol Durbală, a spus: "Se ştie că Ion Chicu este susţinut de aceleaşi forţe din afara ţării ca şi Partidul Şor, dovadă este ultima luare de atitudine a lui Chicu, în apărarea formaţiunii conduse de Ilan Şor. Partidul Şor, zice Chicu, este o formaţiune nocivă pentru Republica Moldova, dar prin modul cum este judecat astăzi la Curtea Constituţională, cu încălcarea oricăror norme constituţionale, PAS-ul Maiei Sandu este de-a dreptul un partid criminal. Domnule Chicu, zici că Partidul Şor este doar nociv, iar PAS este criminal, iar dumneata împreună cu partidul dumitale sunteţi şi nocivi şi criminali."

Ion Chicu menţionează că aceste afirmaţii au fost însoţite de imagini, printre care: o poză manipulată tehnic sau altfel spus trucată, falsă, în care se prezintă Ilan Şor şi Ion Chicu care îşi strâng mâinile amical, şi imaginea numărării unor bancnote de dolari SUA, în timp ce se afirmă despre faptul că "se ştie că Ion Chicu este susţinut de aceleaşi forte din afara ţării ca şi Partidul Şor".

În sesizarea sa, petentul subliniază că modul de redare a informaţiei care se referă la persoana sa, imaginile care însoţesc acest mesaj, precum şi concluziile personale ale autorului, nu sunt bazate pe un substrat factologic suficient sau sunt intenţionat denaturate şi expuse într-o manieră tendenţioasă, transformă această secvenţă, a unei emisiuni de satiră, într-un mesaj denigrator şi defăimător, care îi lezează onoarea şi demnitatea şi a cărui scop este formarea unei opinii negative faţă de persoana sa şi formaţiunea pe care o conduce. Totodată, autorii nu au prezentat probe care să afirme că partidul pe care-l conduce este susţinut (se insinuează că este finanţat prin plasarea imaginii cu banii) din aceleaşi surse externe ca şi Partidul Şor, manipulând abil cu o singură frază "se ştie" – frază care creează o impresie generală privind notorietatea afirmaţiilor mincinoase, astfel încât nu mai este necesar să indice care sunt dovezile pe care se bazează sau cum anume au ajuns la asemenea concluzii.

În acest sens, petiţionarul a menţionat că este inadmisibilă manipularea pozelor şi plasarea imaginii sale alături de Ilan Şor, o persoană condamnată de instanţele naţionale în dosarul fraudei bancare. Acest fapt nu poate fi catalogat drept o caricatură, ci un amestec intenţionat de fapte şi opinii, creare a unui fals şi dezinformarea cetăţenilor, în opinia petentului. Autorii şi prezentatorii nu au specificat că această poză este una falsă, creată de ei intenţionat pentru emisiune şi nici nu o marchează corespunzător. Astfel, în societate s-a creat o opinie despre faptul că s-a aflat sau se află în relaţii de amiciţie sau cel puţin de colaborare cu Ilan Şor, asta chiar dacă "niciodată nu am comunicat cu această persoană", a menţionat Ion Chicu.

În acest sens, petiţionarul solicită examinarea sesizării şi constatarea încălcării admise de către ÎCS ,,Reforma Art" SRL, în baza dispoziţiilor art.13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 (în continuare – CSMA), precum şi ale pct.4 şi 21 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019, şi sancţionarea acesteia, conform legislaţiei.

În temeiul prevederilor art.83 alin.(2) din CSMA, precum şi în scopul examinării obiective a tuturor circumstanţelor sesizate, CA a solicitat, prin scrisoarea nr.974 din 06.06.2023, furnizorului de servicii media ÎCS ,,Reforma Art" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", prezentarea opiniei referitor la cele menţionate în sesizarea dlui Ion Chicu, cât şi a înregistrărilor video ale programului audiovizual "Ora de Ras" din 14.05.2023.

Prin scrisoarea nr.134-R/23-E din 07.06.2023, serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" a comunicat: "Subiect de examinare îl constituie câteva afirmaţii cu referire la persoana politică Ion Chicu, exponent al unui partid politic, efectuate în cadrul emisiunii de satiră politică "Ora de Ras". Petentul, deşi foloseşte în sesizarea sa cuvântul "satiră", cu referire la genul emisiunii "Ora de Ras", nu ţine cont în nici un fel de specificul acestui gen şi de trăsăturile lui. Acesta avansează obiecţii şi observaţii valabile poate pentru o emisiune de analiză şi comentariu politic, nicidecum pentru una de satiră politică, un gen care funcţionează după cu totul alte reguli decât cele ale jurnalismului clasic. Atestăm că petentul utilizează şi el în sesizare noţiunile de "satiră şi caricatură", dar, în loc să le trateze ca atare, acestea presupunând o redare îngroşată, exagerată, deformată a unor defecte ori fapte reprobabile, care şi reprezintă esenţa emisiunii "Ora de Ras", dumnealui aduce totul pe făgaşul caracteristic emisiunilor de ştiri şi analiză politică, unde nu sunt admise astfel de expuneri. Dar emisiunea "Ora de Ras" nu este o emisiune de ştiri şi nici de dezbateri politice! În sesizarea sa, domnul Chicu afirmă că abordarea şi imaginile din ediţia de la 14 mai 2023 "nu sunt bazate pe un substrat factologic suficient" şi "sunt intenţionat denaturate şi expuse într-o manieră tendenţioasă". Cu această ocazie vrem să reamintim că satira nici nu trebuie să se bazeze pe "un substrat factologic suficient", satira poate porni de la nişte presupuneri, bănuieli, supoziţii sau chiar bârfe. Iar când petentul afirmă că faptele prezentate în emisiune sunt "intenţionat denaturate şi expuse într-o manieră tendenţioasă" domnul Chicu dă, de fapt, o definiţie a satirei; că satira anume cu asta se ocupă, ea redă fapte intenţionat denaturate şi expuse într-o manieră tendenţioasă. Când, de pildă, domnia sa spune că partidul PAS este unul "criminal", nu ştim de ce, ca politician, nu se obosește deloc să aducă dovezi şi "substrat factologic suficient", iar nouă, ca autori ai unei emisiuni de satiră, ne pretinde lucrul acesta. Cât despre faptul că am trucat imagini în care domnia sa apare alături de Ilan Şor, cu care zice că nu s-a întâlnit niciodată, ne vedem obligaţi să reiterăm asupra specificului satirei, şi anume că imaginile trucate sau făcute prin intermediul programelor de prelucrare a imaginilor constituie unul din pilonii satirei. Or, chiar în debutul emisiunii "Ora de Ras" se anunţă publicul că această emisiune este un pamflet şi trebuie tratată ca atare!

În sensul art.10 din CEDO, art.32 din Constituţia RM şi art.9 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, persoanele particulare se bucură de un drept larg de a critica liderii politici, oficialităţile, guvernele şi instituţiile statale şi ele pot fi pedepsite în ordin civil sau penal în cazul în care criticile lor sunt false din punct de vedere factologic sau sunt excesiv de ofensatoare.

Limitele criticii acceptabile în adresa personalităţilor publice sau a organismelor guvernamentale sunt mai largi decât ale celei în adresa persoanelor particulare şi, în general, sunt mai largi atunci când sunt criticate persoane nominalizate.

Consiliul trebuie să ţină cont de faptul că, în conformitate cu art.3 şi 4 din Declaraţia despre libertatea disputelor politice în mass-media, adoptată la 12.02.2004 la întrunirea a 872-a a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, precum şi cu regulile minime referitor la răspunderea presei, a televiziunii, radioului şi altor mijloace de informare în masă, adoptate la cea de a II-a Conferinţă a judecătorilor cu tematica "Justiţia şi mass-media", desfăşurată la Cracovia în perioada 25-26 aprilie 2005, personalităţile politice, care stăruie să-şi impună opinia politică, prin însăşi acest fapt îşi exprimă acordul de a fi supuşi aprecierilor publice şi criticii în mass-media.

Politicienii, în mod inevitabil şi conştient trebuie să accepte verificarea strictă a fiecărui cuvânt şi faptă, atât din partea jurnaliştilor, cât şi a marelui public, şi, în consecinţă, trebuie să dovedească un grad mai mare de toleranţă. Cerinţele lor de a fi protejaţi prin prisma art.10 al Convenţiei şi art.7, 10 şi 11 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, trebuie cântărite cu interesele dezbaterii libere a chestiunilor politice (cazul Lingens c. Austriei, hotărârea din 08 iulie 1986).

Limitarea în libertatea de exprimare a unui jurnalist în contextul dezbaterii unei probleme de interes public în privinţa unui politician, îndeosebi de rang înalt, constituie o încălcare a art.10 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (Hotărârea din 12.02.2008, cauza Flux nr.4 c. Moldovei).

De asemenea, Consiliul urmează să aplice şi prevederile art.7 alin.(8) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, care stabileşte clar că nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru stilul umoristic şi satiric dacă prin folosirea acestuia nu se induce în eroare publicul în privinţa faptelor!

Menţionăm că şi în jurisprudenţa CEDO s-a statuat că stilul jurnalistic constituie o parte a comunicării ca formă de expresie, fiind astfel protejat, împreună cu conţinutul expresiei, iar exprimarea jurnalistică poate fi asezonată cu percepţii personal-subiective sau cu formule nu întotdeauna adecvate, esenţial este ca, pentru a rămâne sub protecţia art.10 din Convenţie, limbajul utilizat să nu fie subordonat unicului scop de a insulta(...), nefiind permis ca satira să conducă la mesaje jignitoare, la atacuri personale şi gratuite.

Altfel spus, satira se menţine în limitele sferei licitului dacă respectă drepturile personalităţii şi, ca atare, trebuie să păstreze o anumită măsură şi, mai ales, nu trebuie să se apeleze la această formă de exprimare cu intenţia de a prejudicia."

Consiliul trebuie să pornească anume de la premisa clară a lipsei intenţiei de a-l insulta, prejudicia sau în alt mod afecta pe petent, care a acceptat să facă activitate politică, dar şi a dat dovada de un comportament ambiguu, incert, în raport cu două fapte diferite, lăsând să se înţeleagă că este afectat de faptul examinării de Curtea Constituţională a anulării înregistrării Partidului Şor pe care îl dezaprobă, dar şi că a calificat partidul de la guvernare ca fiind unul criminal, cu toate că se cunoaşte despre statutul apolitic al Curtii Constituţionale.

Tot în context, pentru autorii emisiunii este un lucru surprinzător că petentul se preface că nu înţelege regulile satirei, în situaţia în care el însuşi, în numeroase postări pe reţele de socializare şi luări de atitudine, recurge la procedee împrumutate parcă din satira politică.

Autorii emisiunii declară că uneori chiar se inspiră din stilul şi abordarea domniei sale pentru emisiunea "Ora de Ras". Alteori, însă, manipulările şi etichetările la care recurge lon Chicu sunt atât de grosolane, iar acuzele atât de vulgare şi obscene, încât nici măcar o emisiune ca "Ora de Ras" nu şi le poate permite.

În aceste circumstante atestăm lipsa vreunei încălcări a cadrului legal în vigoare, inclusiv a celui reprodus de petent, dar şi că activitatea realizată în cadrul emisiunii de satiră politică "Ora de Ras" este protejată de norme legale naţionale şi internaţionale clare, ce fac imposibilă atragerea la vreo răspundere juridică a postului, fiind evidentă deosebirea dintre emisiunile de ştiri si dezbateri cu emisiunile de satiră politică, motive din care solicităm respingerea sesizările depuse de Chicu lon."

Prin Decizia nr.182 din 23.06.2023 cu privire la prelungirea termenului de examinare a sesizării dlui Ion Chicu, a fost prelungit termenul de efectuare a controlului sesizării dlui Ion Chicu cu cel mult 15 zile lucrătoare, în scopul unei examinări obiective a tuturor circumstanţelor de fapt.

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.c) din CSMA, CA a efectuat controlul programului audiovizual "Ora de Ras", prin prisma celor invocate de Ion Chicu.

Programul audiovizual "Ora de Ras" se încadrează în categoria "pamflet" şi ridiculizează, în mici scenete bazate pe evenimente importante pe parcursul unei săptămâni, politiceni şi persoane notorii din Republica Moldova, expunându-le în mod ironic acţiunile, declaraţiile, deciziile sau greşelile gramaticale pe care le fac la TV. Potrivit dicţionarului, pamfletul este o specie literară (în versuri sau în proză) cu caracter satiric, în care scriitorul înfierează anumite stări morale, concepţii politice, aspecte negative ale realităţii sociale, trăsături de caracter ale unei persoane etc.

Programul conţine rubrica "Ştiri ca Durbală" care, pornind de la ştiri bazate pe fapte reale, dezvoltă subiectul sub formă de satiră/pamflet.

Rezultatele controlului au atestat că, pe 14.05.2023 serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", a difuzat un subiect în care prezentatorii, Anatol Durbală şi Constantin Cheianu, au vorbit despre amânarea de Curtea Constituţională pentru a doua oară a demersului privind scoaterea în afara legii a Partidului "Şor". În mici secvenţe video, s-a făcut referire la cererea de demisie a lui Boris Gălcă (şeful direcţiei generale asistenţă medicală şi socială din Primăria Chişinău), manifestaţia de 9 mai (unde mai multe persoane au încălcat legislaţia purtând panglica "Sf. Gheorghe"), un mesaj postat de Ion Chicu pe o reţea de socializare şi la faptul că Marina Tauber stă în arest la domiciliu.

În secvenţa video (durata: 45 sec.) în care s-au făcut referiri la un mesaj postat de Ion Chicu pe o reţea de socializare, prezentatorul a redat conţinutul în felul următor: "Se ştie că Ion Chicu este susţinut de aceleaşi forţe din afara ţării ca şi Partidul Şor, dovadă este ultima luare de atitudine a lui Chicu, în apărarea formaţiunii conduse de Ilan Şor. Partidul Şor, zice Chicu, este o formaţiune nocivă pentru Republica Moldova, dar prin modul cum este judecat astăzi la Curtea Constituţională, cu încălcarea oricăror norme constituţionale, PAS-ul Maiei Sandu este de-a dreptul un partid criminal. Domnule Chicu, zici că Partidul Şor este doar nociv, iar PAS este criminal, iar dumneata împreună cu partidul dumitale, sunteţi şi nocivi şi criminali."

Afirmaţia prezentatorului: "Se ştie că Ion Chicu este susţinut de aceleaşi forţe din afara ţării ca şi Partidul Şor, dovadă este ultima luare de atitudine a lui Chicu", deduce o concluzie generală a faptului că autorul mesajului are parte de susţinere externă din aceleaşi surse ca şi Partidul Şor, deoarece a fost inserată o imagine cu numărarea unor bancnote de dolari SUA. De asemenea, sintagma "se ştie", utilizată de prezentator, nu constituie un argument sau un fapt, deoarece nu este însoţită de probe care să demonstreze că partidul condus de Ion Chicu este finanţat din aceleaşi surse ca şi Partidul Şor. Prin menţiunea "dovadă este ultima luare de atitudine a lui Chicu", autorii susţin că anume această postare reprezintă dovada despre provenienţa surselor financiare ale formaţiunii politice conduse de petiţionar.

Secvenţa invocată în petiţie a fost însoţită de alte imagini. În una dintre ele apare petiţionarul şi Ilan Şor, unde cei doi îşi strâng mâinile amical, într-o poza ce a fost modificată tehnic în baza unei fotografii de la o întâlnire dintre Ilan Şor şi Preşedintele Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, Jan Zahradil, care a avut loc pe 23.10.2018, cu intenţia de a arăta o apropiere dintre Ion Chicu şi Ilan Şor.

Pe ecran a mai fost difuzat mesajul postat pe o reţea de socializare de petiţionar, în care acesta a menţionat că Partidul Şor este o formaţiune nocivă, iar prin modul în care este judecat la Curtea Constituţională, cu încălcarea unor norme constituţionale, PAS-ul Maiei Sandu este de-a dreptul un partid criminal.

În context, urmează de precizat că legislaţia Republicii Moldova protejează satira, pamfletul şi caricatura prin art.7 din Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, care, în alin.(8), stipulează că: "Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru stilul umoristic şi satiric dacă prin folosirea acestuia nu se induce în eroare publicul în privinţa faptelor."

În şedinţa publică din 14 iulie 2023, membrii CA şi-au expus opiniile referitor la constatările din raportul de control, după cum urmează:

Membra CA, Larisa Turea, a menţionat că reclamantul este o persoană publică şi nu are protecţie, iar emisiunea nu este de ştiri, este o emisiune de satiră şi umor, care se conduce de alte legi decât cele ale unei emisiuni de ştiri. Autorul unei emisiuni de satiră poate porni chiar de la o bârfă, aceste lucruri sunt expuse şi în legislaţia despre informaţie. Totodată, nu este afectată imaginea personală a reclamantului, căci e vorba de partide, este scris că partidele sunt finanţate.

Membra CA a propus respingerea reclamaţiei, mai ales că reclamantul însuşi zice că este o părere personală a prezentatorului.

Membra CA, Tatiana Crestenco, a remarcat că art.13 alin.(1) din CSMA nu precizează că prevederile sale se referă la emisiuni de ştiri sau la talk-show-uri. Sunt exigenţe generale de care trebuie să se conducă furnizorii de servicii media, indiferent dacă emisiunea este de satiră sau este un buletin de ştiri. În opinia sa, "Jurnal TV" ar fi trebuit să respecte prevederile alin.(1) al art.13, iar postarea petentului de pe Facebook nu ţine de competenţa CA-ului.

Totodată, membra CA a declarat că nu susţine opinia petentului precum că au fost încălcate prevederile pct.4 şi pct.21 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, deoarece acesta a avut posibilitatea să solicite prezentarea punctului său de vedere în emisiune, şi nu consideră relevantă aplicarea sancţiunii pe aceste două puncte.

Membrul CA, Orest Dabija, a menţionat că subiectul este unul foarte complicat şi important. Adevărat că Ion Chicu este o persoană publică, dar şi persoanele publice se bucură în aceeaşi măsură de protecţia drepturilor fundamentale – dreptul la imagine şi la viaţa privată. În special, dacă este vorba de un subiect de interes public, legat de modul în care persoana publică şi-a exercitat atribuţiile. Într-adevăr, emisiunile de satiră pot şi trebuie să abordeze astfel de subiecte, genul umoristic şi satiric este protejat prin art.10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului cu privire la libertatea de exprimare şi, evident, se permite un grad mai ridicat de exagerare şi chiar provocare. Dar, o remarcă esenţială ar fi: "se permite atât timp, cât nu este de natură să prejudicieze inutil dreptul persoanei la imagine ori viaţă privată sau nu induce publicul în eroare în privinţa faptelor prezentate". Anume aspectul acesta de inducere în eroare a publicului este problema acestui reportaj scurt. Durata scurtă a reportajului ar fi un argument, dar sintagma "se ştie" şi imaginea foto modificată pot induce în eroare publicul, mai ales publicul mai puţin avizat.

Ca urmare a celor expuse, membrul CA, Orest Dabija, s-a pronunţat pentru admiterea petiţiei, remarcând totodată existenţa unui vid legislativ, căci nu este clar cum s-ar putea aplica prevederile art.13 în acest caz. În opinia sa, atât timp cât satira denaturează şi poate afecta imaginea publică, şi poate induce în eroare publicul, mai ales într-un caz de ordin politic, legiuitorul ar trebui să introducă în cod şi aspecte ce vizează emisiunile de satiră şi umor.

Vicepreşedinta CA, Ana Gonţa, a menţionat că nu are dovezi nici că denaturează, nici că nu denaturează realitatea sau adevărul, nici că induce şi nici că nu induce publicul în eroare. Şi asta nu pentru că autorii au avut rea-credinţă sau rea-intenţie, cu scopul de a denatura sau a induce în eroare, ci pentru că nu neapărat publicul, consumator de astfel de programe, ştie să interpreteze corect acest mesaj.

În opinia vicepreşedintei CA, încadratura juridică în acest caz nu este foarte exactă, de aceea nu va vota pentru o sancţiune.

Preşedinta CA, Liliana Viţu-Eşanu, a remarcat că satira este protejată ca formă de libertate de opinie şi de exprimare şi dacă s-ar încerca acum să se reglementeze satira, la nivel legislativ, s-ar putea să fie acuzat statul, mai ales ca suntem un stat candidat la integrarea europeană, că introduce restricţii pe o formă care este protejată de Legea cu privire la libertatea de exprimare. Pe de altă parte, satira a fost folosită mereu, de-a lungul secolelor, pentru a critica anume persoanele politice sau procesele politice. Satira face uz şi de umor, şi de ironie, de exagerare, de ridiculizare, uneori având chiar şi un conţinut cu caracter violent – pentru a ataca, pentru a expune, pentru a lua în derâdere vanitatea, viciile, lipsa de corectitudine sau lipsa de caracter al unei persoane, în special al unei persoane politice. Este un prim caz de acest fel şi este un subiect foarte complex.

Preşedinta CA a concluzionat că nu îi este clar cum s-ar putea aplica unei satire art.13 din CSMA şi cum reglementările pentru satiră ar corobora cu legislaţia privind libertatea de exprimare.

Ca urmare a deliberărilor membrilor CA, în cadrul procedurii de vot, nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru a lua o decizie în privinţa admiterii sau neadmiterii petiţiei dlui Ion Chicu. În acest context, sunt relevante prevederile art.80 alin.(3) din CSMA, potrivit căruia CA adoptă decizii cu votul a cel puţin 4 membri.

În temeiul celor constatate şi în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova

DECIDE:

1. Se ia act de rezultatele controlului serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV".

2. Prezenta decizie poate fi contestată în ordine de contencios administrativ la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării acesteia, fără a fi necesară depunerea unei cereri prealabile.

3. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în sarcina Direcţiei control servicii media audiovizuale.

4. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului.