Decizie nr.21 din 29.04.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.31g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 249 din Codul penal (criteriile de calificare a faptelor penale şi contravenţionale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.31g/2016 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 249 din Codul penal

(criteriile de calificare a faptelor penale

şi contravenţionale)

nr. 21  din  29.04.2016

 (în vigoare 29.04.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 134-139 art. 44 din 20.05.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 4 aprilie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 aprilie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 249 din Codul penal, ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul penal nr.1-458/15, aflat pe rolul Judecătoriei Hânceşti.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 4 aprilie 2016 de către judecătorul Ion Dadu în cadrul Judecătoriei Hânceşti, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Hânceşti se află cauza penală nr.1-458/15, intentată în privinţa inculpatului Oleg Ţurcan şi persoanei juridice SRL “Energo Petrol” privind săvârşirea infracţiunii prevăzute de articolul 249 alin.(3) din Codul penal.

4. La 21 martie 2016, avocatul inculpatului a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 249 din Codul penal, invocând incertitudinea legislativă a normei aplicate în litigiu.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal nr.985-XV din 18 aprilie 2003 (republicat în M. O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 126

Proporţii deosebit de mari, proporţii mari,

daune considerabile şi daune esenţiale

“(1) Se consideră proporţii deosebit de mari, proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvârşirii infracţiunii, depăşeşte 5000 şi, respectiv, 2500 unităţi convenţionale de amendă.

(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luându-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Articolul 249

Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale

“(1) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale.

(2) Aceeaşi acţiune săvârşită:

b) de două sau mai multe persoane

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1500 la 2000 unităţi convenţionale.

(3) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii deosebit de mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale.”

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (M.O., 2009, nr.3-6, art.15) sunt următoarele:

Articolul 287

Încălcarea regulilor vamale

“[…]

(13) Neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni al căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale

se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.

(14) Acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi

se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.

[…]. ”

9. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, amendată prin protocoalele adiţionale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997), sunt următoarele:

Articolul 7

Nici o pedeapsă fără lege

“1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, momentul în care a fost săvârşită, nu constituia o infracţiune, potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii sale, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Radu Dumneanu susţine că articolul 249 din Codul penal cuprinde componenţa de infracţiune “Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale”. În acelaşi timp, potrivit articolului 287 alin.(13) şi alin.(14) din Codul contravenţional, constituie contravenţie neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni al căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale, şi acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi.

11. Autorul excepţiei susţine că prevederile articolelor 249 din Codul penal şi 287 alin.(13) şi alin.(14) din Codul contravenţional stabilesc sancţionarea pentru comiterea aceloraşi fapte. În acest sens, în lipsa unei clarităţi a normelor, autorul susţine că fapta inculpatului a fost calificată greşit.

12. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate încalcă articolele 22 din Constituţie şi 7§1 din Convenţia europeană.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul nr.1-458/15, aflat pe rolul Judecătoriei Hânceşti, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reţine că autorul excepţiei solicită controlul constituţionalităţii articolului 249 din Codul penal prin prisma articolului 22 din Constituţie.

18. Curtea reţine că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile articolului 22 din Constituţie, care garantează neretroactivitatea legii, nu au incidenţă în prezenta cauză.

20. În acelaşi timp, autorul invocă identitatea de obiect a componentei de infracţiune cuprinsă la articolul 249 din Codul penal şi a contravenţiei de la articolul 287 alin.(13) şi alin.(14) din Codul contravenţional.

21. Astfel, Curtea observă că problemele abordate în sesizare se referă la aspecte ce ţin de calificarea şi aprecierea gradului prejudiciabil al faptei penale şi contravenţionale.

22. În acest sens, Curtea reţine că obiectul juridic specific poate fi protejat atât prin legea penală, cât şi prin legea contravenţională, legiuitorul făcând doar deosebirea cantitativă la calificarea faptelor, care redă gradul prejudiciabil al faptei săvârşite.

23. Curtea constată că distincţia dintre eschivarea de la achitarea plăţilor vamale incriminată penal şi faptele similare sancţionate în ordine contravenţională constă tocmai în gradul prejudiciabil al faptelor săvârşite.

24. În acest sens, Curtea atrage atenţia că prevederile articolului 249 din Codul penal stabilesc gradul prejudiciabil al eschivării de la achitarea plăţilor vamale, şi anume proporţii mari şi deosebit de mari.

25. Curtea subliniază că articolul 126 din Codul penal reglementează limitele proporţiilor mari şi deosebit de mari. Astfel, se consideră proporţii deosebit de mari, proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvârşirii infracţiunii, depăşeşte 5000 şi, respectiv, 2500 unităţi convenţionale de amendă.

26. În temeiul celor expuse supra, Curtea reţine că legiuitorul a instituit criterii care permit efectuarea distincţiilor la calificarea faptelor penale şi contravenţionale. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată şi nu poate fi admisă pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 249 din Codul penal, ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul penal nr.1-458/15, aflat pe rolul Judecătoriei Hânceşti.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.