Decizie nr.234 din 15.07.2022 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", urmare a sesizării Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării serviciului

media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", urmare a

sesizării Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova

nr. 234  din  15.07.2022

 (în vigoare 15.07.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 264-266 art. 969 din 19.08.2022

* * *

În data de 22 iunie 2022, Consiliul Audiovizualului a recepţionat sesizarea nr.20/2229 din aceeaşi dată din partea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, prin care comunică despre încălcarea legislaţiei audiovizuale de către serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", şi anume: subminându-se eforturilor autorităţilor de a promova sănătatea, inclusiv vaccinarea.

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova susţine că la 3 iunie 2022, în cadrul buletinelor de ştiri de la orele 15:00, 17:00 şi 19:00 a fost difuzat un material jurnalistic cu lead-ul: "La vârsta de câteva luni a rămas cu sechele pentru toată viaţa din cauza unui vaccin administrat. Este povestea tristă a Oxanei Barbu din Cimişlia, o nouă eroină a proiectului "Femeile vorbesc" cu Adrian Prodan", ştire plasată şi pe pagina "Jurnaltv.md". Petiţionarul adaugă că ulterior, la data de 5 iunie curent, ora 18:00, a fost difuzată istoria integrală a intervievatei, în cadrul celei de-a 21-a ediţii a emisiunii "Femeile vorbesc", plasată şi pe pagina de Youtube a serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV".

În acest context, petiţionarul precizează că nu au fost prezentate date care ar confirma că boala protagonistei a survenit în urma administrării unui vaccin. Potrivit specialiştilor, cauzele paraliziei cerebrale sunt multiple: boala poate surveni în timpul sarcinii sau al naşterii, pot fi anomalii genetice sau cromozomiale, infecţii sau alte boli ale mamei sau fătului apărute în timpul sarcinii sau în urma complicaţiilor în timpul travaliului.

Ministerul Sănătăţii califică drept eronată informaţia prezentată, bazată pe o singură sursă – persoana intervievată. Astfel, în materialul jurnalistic nu a fost respectat pluralismul surselor de informare şi nu a fost asigurată distincţia clară între fapte şi opinii.

Totodată, nu s-a ţinut cont de prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, cu privire la verificarea faptelor, mai exact pct.2.16: "Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din cel puţin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice" şi pct.2.17: "În cazul în care verificarea informaţiei şi a surselor este imposibilă, respectiva informaţie poate fi făcută publică numai dacă nepublicarea ei poate aduce prejudicii societăţii. În asemenea situaţie trebuie indicat faptul că informaţia nu este verificată".

Astfel, instituţia de reglementare în domeniul sănătăţii precizează că această informaţie eronată şi incompletă compromite grav eforturile depuse de autorităţi pentru protejarea populaţiei ţării, în special a copiilor, de bolile prevenibile prin vaccinare. În prezent, Ministerul Sănătăţii desfăşoară o campanie de intensificare a procesului de vaccinare în zece teritorii administrative în care se înregistrează o acoperire vaccinală scăzută. Contrar misiunii mass-media de a consolida iniţiativele autorităţilor, acţionând în parteneriat pentru educarea populaţiei şi promovarea comportamentelor sănătoase, încălcările admise aduc mari prejudicii politicilor Ministerului Sănătăţii.

În asemenea circumstanţe, petiţionarul constată încălcarea prevederilor art.13 alin.(1) lit.b); alin.(2); alin.(3); alin.(4) şi alin.(5) lit.a) şi c) din Codul serviciilor media audiovizuale şi pct.2.16 şi 2.17 din Codul deontologic al jurnalistului. Potrivit art.34 din Constituţie, mijloacele de informare în masă, publice sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 din CSMA, Ministerul Sănătăţii solicită rectificarea sau dezminţirea informaţiei.

Consiliul Audiovizualului, prin scrisoarea nr.900 din 28 iunie 2022, a solicitat poziţia furnizorului de servicii media "REFORMA ART" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", cu referire la cele menţionate în sesizarea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova.

Prin scrisoarea nr.117-R/22-E din 30 iunie 2022, "REFORMA ART" SRL a comunicat Consiliului Audiovizualului următoarele: "Potrivit afirmaţiilor personale ale protagonistei emisiunii, ea a comunicat că i-a fost administrat un vaccin cu circa 33 de ani în urmă, în perioada Uniunii Sovietice, de către un medic care i-a aplicat o doză mărită de vaccin, de la care au apărut acele complicaţii şi a rămas cu sechele pe viaţă. Nu a fost vizat Ministerul Sănătăţii şi nu aveam cum să-i solicităm opinia acestui minister, atâta timp cât el nici nu exista în perioada administrării vaccinului. Cum putea comenta acest minister o situaţie ce a avut loc până la apariţia sa şi de ce s-ar considera acest minister vizat de o informaţie care nu se referă la el?!

Pe de altă parte, informaţiile reproduse în sesizarea prezentată constituie nişte enunţuri cu privire la fapte expuse nemijlocit de persoane în privinţa căreia ele s-au întâmplat şi care a avut de suferit de pe urma acelui fapt nefericit, constituind nişte adevăruri vociferate de o persoană fizică identificată. Acestea nu au necesitat şi nici nu necesită o altă verificare! Încercarea autorităţii semnatare de a obţine sancţionarea postului pentru expunerea acelor adevăruri trebuie să fie apreciată ca o tentativă de limitare a libertăţii de exprimare a persoanei şi a postului nostru.

Concretizăm, noi nu am discreditat ideea vaccinării, pe care am susţinut-o şi promovat-o constant în cadrul campaniei de mediatizare a combaterii maladiei COVID-19, ci doar am reprodus declaraţiile unei persoane ce a avut de suferit de pe urma administrării unei doze necorespunzătoare de vaccin, fapt ce s-a produs cu peste 33 de ani în urmă!

Calificarea acestor pretinse acţiuni prin prisma art.13 din Codul serviciilor media audiovizuale nu are raţionament juridic atât timp cât nu poate fi vorba despre existenţa unei abateri în sensul legii date.

În aceste împrejurări şi circumstanţe reiterăm asupra văditei netemeinicii a acuzaţiilor aduse şi solicităm respingerea sesizării ca vădit neîntemeiată".

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului a monitorizat serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" prin prisma celor invocate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.

Rezultatele monitorizării au atestat că la data de 3 iunie 2022, serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" a difuzat, în cadrul buletinelor informative de la orele 15:00, 17:00 şi 19:00, un material jurnalistic cu titlul: "Bătută de soartă şi de soţ – Din cauza unui vaccin administrat, Oxana Barbu a rămas cu sechele pentru toată viaţa şi a trăit cu un soţ care o bătea". Subiectul dat este, de fapt, promo pentru emisiunea "Femeile vorbesc" din 5 iunie 2022, difuzată la "Jurnal TV": "...este povestea tristă a Oxanei Barbu din Cimişlia, o nouă eroină a proiectului "Femeile vorbesc" cu Adrian Prodan. Întreagă istorie o aflaţi duminică, cu începere de la ora 18:00".

Prin urmare, Consiliul Audiovizualului a efectuat monitorizarea programului audiovizual "Femeile vorbesc", difuzat la data de 5 iunie, ora 18:00 (durata: 52 min. 46 sec.). În debutul programului, prezentatorul menţionează: "Vorbim despre Oxana Barbu, care este o adevărată luptătoare. La o vârstă de câteva luni a rămas cu sechele din cauza unui vaccin administrat, a fost bătută de către soţ, iar acum creşte de una singură un copil". Pe parcursul programului, eroina vorbeşte atât despre boala cu care se confruntă, urmare a unui vaccin administrat la o vârstă foarte fragedă – paralizie cerebrală infantilă, cât şi despre viaţa de familie, perioada de studii şi relaţia cu cei din jur, prin prisma problemelor de sănătate pe care le are.

Astfel, în discuţia cu prezentatorul, protagonista a dezvăluit mai multe detalii privind cauza afecţiunilor pe care le are:

- "Oxana, am văzut că ai probleme de deplasare. Ce s-a întâmplat cu tine?

- Noi, fiind un frate şi o soră, la vârsta de trei luni ni s-a administrat o doză de vaccin şi aşa cum noi am fost doi trebuia să ni se administreze o doză la doi, dar nouă ni s-a administrat câte o doză. Medicii au spus că eu, fiind fetiţă, am fost mai puternică decât fratele meu. El nu a rezistat.

- El a murit?

- Da, după trei luni.

- Dar tu ai rămas cu sechele. Ce s-a întâmplat cu corpul tău?

- Este un pic deformat.

- Dar medical, ce probleme ai?

- Medical, e paralizie cerebrală infantilă, ceea ce eu nu prea simt, dar mă rog, certificatul medical îşi spune amprenta.

- Dar ce fel de vaccin ţi s-a făcut?

- Sinceră să fiu acum nu îmi mai amintesc.

- Mama ţi-a povestit când deja tu erai mare, cum medicii v-au ajutat atunci pe tine şi fratele tău, au intervenit prompt?

- Da. Pe ambii ne-au adus la spitalul raional.

- Au făcut tot posibilul?

- Da. Au făcut tot posibilul.

- Dar nu a fost posibil ca fratele tău să fie salvat?

- Nu, pentru că doza a fost prea puternică pentru el.

- Cum crezi tu, sau poate mama ţi-a zis, cine este de vină pentru ceea ce s-a întâmplat?

- Medicul de familie.

- El mai activează şi acum?

- Da.

- Dar mama s-a adresat la poliţie?

- Bineînţeles, dar nu a fost întreprinsă nicio măsură.

- E doamnă?

- Da.

- Ea continuă să activeze?

- Exact.

- Oamenii din sat cunosc?

- Sigur că da, pentru că nu doar eu am suferit de pe urmele aşa-zisului medic.

- Au mai fost persoane?

- Exact, sunt unii cu probleme mai grave decât mine.

- Dar poate preparatul vaccinului era problema, nu medicul?

- Nu.

- (...)Medicii au dat diagnoza încă atunci când erai micuţă?

- Da.

- Mama a acceptat sau mereu a luptat?

- A luptat ca să-mi fie bine.

- Din cauza acestor probleme de sănătate, ce îţi este cel mai greu să faci?

- Dacă sincer, nimic. Totul îmi pare uşor. (...) dificultăţi, dacă sincer, nu întâlnesc.

- (...) Copilăria ta a fost afectată de problemele de sănătate pe care le ai?

- Nu, pentru că eu toate acestea le vedeam ca pe o lecţie. Mă vedeam aşa cum sunt eu.

- Ai frecventat grădiniţa?

- Nu, pentru că începusem să citesc şi singură. (...) nu am mers pentru că iarăşi, era un stereotip.

- (...) Părinţii nu te-au dus la grădiniţă sau cei de la grădiniţă nu au vrut să te primească?

- De la grădiniţă nu au vrut să mă primească (...).

- Dar tu erai acelaşi copil, doar că aveai probleme de sănătate.

- Exact, doar că eu mă deplasam un pic mai greu.

- Şi părinţii deja au acceptat situaţia şi te-au ţinut acasă?

- Exact.

- Dar tu, fiind copil, cât de greu îţi era văzând că alţi copii de vârsta ta merg la grădiniţă?

- (...) De la început a fost greu, până când am acceptat că asta este. Am înţeles că nu sunt eu prima şi ultima. Şi înţelegeam că este ceva firesc ca oamenii să nu te înţeleagă.

- Dar copiii din mahala se jucau cu tine? Nu te marginalizau?

- Exact, chiar cu unii dintre ei suntem prieteni până în ziua de astăzi.

- Au fost dintre cei care te-au numit într-un fel sau altul?

- În mahala, nu.

- Dar în sat?

- În sat mă vorbeau pe la spate, dar mă făceam că nu-i aud.

- La şcoală ai mers? De ce la Hânceşti şi nu în satul de baştină?

- Pentru că erau odată şcolile astea specializate (...).

- La şcoala din sat nu ai mers, la fel că nu te-au primit cei de acolo?

- Nu că nu m-au primit, dar eram marginalizată de unii din ei.

- Şi părinţii au vrut cumva să te protejeze şi te-au dus la o şcoală specializată?

- Exact.

În continuare, eroina programului Oxana Barbu vorbeşte despre relaţia sa cu cele trei surori, cu fostul soţ şi familia acestuia, despre dorinţele şi viziunile sale pentru viitor şi modul în care încearcă să se încadreze în societate, în condiţiile afecţiunii de sănătate pe care le are.

Tot aici, protagonista a enumerat atât eşecurile şi regretele trecutului, cât şi planurile optimiste pentru viitorul frumos pe care îl vede alături de copilul său. Eroina s-a arătat mândră de faptul că scrie proză şi are două cărţi deja publicate.

Urmare a rezultatelor monitorizării este de menţionat că Legea nr.64 din 23.04.2010 Cu privire la libertatea de exprimare, şi anume art.3 alin.(1), statuează: "Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a comunica fapte şi idei" şi alin.(2): "Libertatea de exprimare protejează atât conţinutul, cât şi forma informaţiei exprimate, inclusiv a informaţiei care ofensează, şochează sau deranjează".

De asemenea, art.13 alin.(1) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, invocat de petiţionar, prevede: "În virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigenţe: b) să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informaţia să fie verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă".

Aşadar, protagonista emisiunii a menţionat că această diagnoză i-a fost stabilită la o vârstă foarte fragedă, de doar câteva luni, urmare a administrării unui vaccin. Femeia a vorbit despre evenimentele din viaţa sa aşa cum le consideră şi percepe personal. Astfel, lipsa imparţialităţii şi a bunei-credinţe, în acest caz, nu poate fi constatată.

Este de specificat că în conţinutul programului audiovizual "Femeile vorbesc" nu au fost difuzate date cu caracter personal sau informaţii care ar putea identifica unele persoane sau instituţii vizate în acest caz, a căror poziţie furnizorul de servicii media ar urma să o prezinte.

În cadrul dezbaterilor publice, preşedinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Viţu-Eşanu, a declarat că nu vede cum s-ar fi adus un prejudiciu Ministerului Sănătăţii, dat fiind faptul că este vorba despre un vaccin administrat în perioada sovietică, odată ce însăşi protagonista susţine că urmările sunt din vina medicului şi nu a vaccinului administrat.

În acest context, vicepreşedinta Consiliului Audiovizualului, Ana Gonţa, a precizat că, atâta timp cât în cadrul programului nu au fost prezentate date cu caracter personal care ar putea identifica medicul implicat în soarta protagonistei programului, nu vede devieri comise de furnizorul dat.

La rândul său, membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi, a declarat că tematica acestui program audiovizual nu este despre vaccinare, ci despre soarta unei doamne, mai mult, protagonista a precizat că vina o poartă, în totalitate, medicul.

În temeiul celor constatate şi în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova

DECIDE:

1. A lua act de rezultatele monitorizării serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" (PRO (7) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).

2. A respinge sesizarea nr.20/2229 din 22 iunie 2022 din partea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (PRO (7) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).

3. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(15) din Codul serviciilor media audiovizuale, prezenta decizie poate fi contestată în ordine de contencios administrativ la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării acesteia, fără a fi necesară depunerea unei cereri prealabile.

4. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia monitorizare TV.

5. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.