Decizie nr.25 din 19.02.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.268g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 8 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992 (inegalitatea de tratament între antreprenori şi funcţionarii instituţiilor publice la repararea prejudiciului cauzat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării nr. 268g/2025 privind  excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 8 alin.(2) din Legea

cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992

(inegalitatea de tratament între antreprenori şi funcţionarii

instituţiilor publice la repararea prejudiciului cauzat)

nr. 25  din  19.02.2026

 (în vigoare 19.02.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.125-128 art. 39 din 19.03.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Maria Arhir, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 22 decembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 februarie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "din buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau" şi "dacă acestea nu sunt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate fi condiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de cheltuieli al acestei organizaţii." din articolul 8 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992, ridicată de dna Olga Ghirea, în dosarul nr.3-3733/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Victor Sîrbu de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 22 decembrie 2023, dna Olga Ghirea a formulat o cerere de chemare în judecată faţă de Pretura sectorului Ciocana şi Primăria municipiului Chişinău referitoare la anularea actului defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil şi repararea prejudiciului.

4. În cadrul examinării cauzei, la 6 noiembrie 2025, doamna Olga Ghirea a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi:

- cuvântul "licitaţie" din Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006;

- sintagma "vânzarea terenului" din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308 din 25 iulie 1997;

- Legea pentru abrogarea unor acte legislative nr.83 din 29 martie 2007;

- articolele 70 alin.(3), 71, 81 alin.(2) din Constituţie;

- textele "din buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau" şi "dacă acestea nu sunt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate fi condiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de cheltuieli al acestei organizaţii." din articolul 8 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992.

5. Printr-o încheiere din 16 decembrie 2025, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate doar în partea textelor "din buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau" şi "dacă acestea nu sunt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate fi condiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de cheltuieli al acestei organizaţii." din articolul 8 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992 şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

[...]."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

7. Prevederile relevante ale Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992 sunt următoarele:

Articolul 8

Statul şi întreprinderea

"[...]

2. Guvernul, autorităţile administraţiei publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele competenţei lor, stabilite de legislaţie.

Dacă, drept urmare a emiterii de către autoritatea administraţiei publice sau de către un alt organ a unui act ce nu corespunde competenţei lui sau legislaţiei se încalcă drepturile întreprinderii, acesta este în drept să apeleze la instanţa judecătorească competentă pentru a se anula actul respectiv.

Pagubele, inclusiv profitul ratat, suportate de întreprindere ca urmare a îndeplinirii unor dispoziţii date de autorităţile administraţiei publice şi de alte organe sau de persoane cu funcţii de răspundere ale acestor organe, care au încălcat drepturile întreprinderilor, precum şi ca urmare a neîndeplinirii la nivelul cuvenit, de către aceste organe sau persoane cu funcţii de răspundere, a obligaţiilor lor faţă de întreprindere, prevăzute de legislaţia în vigoare, urmează a fi reparate din buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau din mijloacele proprii, dacă acestea nu sînt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate fi condiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de cheltuieli al acestei organizaţii.

Litigiile privind recuperarea pagubelor menţionate se soluţionează de către instanţa judecătorească competentă.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autoarea excepţiei susţine că persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător sunt discriminate în raport cu persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. În acest sens, autoarea remarcă că agenţii economici răspund personal pentru prejudiciile cauzate consumatorilor, pe baza Legii privind protecţia consumatorilor nr.105 din 13 martie 2003, iar prejudiciile cauzate prin faptele persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice urmează să fie încasate din bugetul public. Autoarea menţionează că tratamentul diferenţiat contravine articolelor 1, 2 şi 6 din Legea privind protecţia consumatorilor nr.105 din 13 martie 2003.

9. Autoarea consideră că utilizarea resurselor bugetare pentru repararea prejudiciilor, pe baza normei contestate, reduce capacitatea statului de a asigura nivelul minim de protecţie socială a altor persoane.

10. În acest sens, autoarea propune ca pagubele suportate de întreprinderi ca urmare a îndeplinirii unor dispoziţii date de autorităţile administraţiei publice şi de alte organe sau de persoane cu funcţii de răspundere ale acestor organe, care au încălcat drepturile întreprinderilor, precum şi ca urmare a neîndeplinirii la nivelul cuvenit de către aceste organe sau persoane cu funcţii de răspundere a obligaţiilor lor faţă de întreprindere, prevăzute de legislaţia în vigoare, să fie suportate de persoanele care au comis faptele care au cauzat prejudiciul invocat în fiecare litigiu individual.

11. Autoarea excepţiei afirmă că prevederile contestate încalcă articolele 16 şi 47 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Curtea observă că, prin sesizarea formulată, autoarea a invocat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308 din 25 iulie 1997, Legea pentru abrogarea unor acte legislative nr.83 din 29 martie 2007 şi Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992 (a se vedea § 4 supra). Prin Încheierea din 16 decembrie 2025, judecătorul a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate doar în partea textelor "din buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau" şi "dacă acestea nu sunt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate fi condiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de cheltuieli al acestei organizaţii." din articolul 8 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992.

16. Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele legale aşa cum au fost reţinute în încheierea instanţei de judecată. Acestea nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect anularea actului defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil şi repararea prejudiciului. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.149 din 21 noiembrie 2024, § 20; DCC nr.153 din 14 noiembrie 2023, § 17).

19. Autoarea excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 16 (egalitatea) şi 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială) din Constituţie.

20. Curtea observă că autoarea a invocat neconstituţionalitatea prevederilor contestate prin prisma pretinsei discriminări între persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice în materia răspunderii pentru prejudiciul cauzat.

21. Curtea notează că articolul 16 din Constituţie nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental. Principiul nediscriminării nu constituie o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr.94 din 1 august 2023, § 18).

22. Deşi autoarea sesizării susţine că tratamentul diferenţiat admis contravine articolelor 1, 2 şi 6 din Legea privind protecţia consumatorilor nr.105 din 13 martie 2003, Curtea reiterează că o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu constituie o problemă de constituţionalitate (DCC nr.45 din 27 aprilie 2023, § 27).

23. Referitor la incidenţa articolului 47 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că alineatul (1) din acest articol stabileşte obligaţia pozitivă a statului de a întreprinde măsuri care să asigure un nivel de trai decent al cetăţenilor săi. Componentele traiului decent au fost interpretate de Curtea Constituţional în Hotărârea nr.12 din 16 iunie 2022, § 48-49. Articolul 47 alin.(2) din Constituţie prevede că cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

24. Astfel, Curtea reţine că articolul 47 din Constituţie stabileşte un obiectiv social care trebuie realizat de autorităţi (HCC nr.12 din 16 iunie 2022, § 49) şi n-are nicio legătură cu subiectul care trebuie să repare prejudiciul în situaţia reglementată de normele contestate. Curtea observă că autoarea nu invocă încălcarea dreptului său la asistenţă şi protecţie socială, dar pledează în interesele persoanelor care au venituri mai mici decât coşul minim de consum.

25. Curtea reiterează că poate exercita controlul constituţionalităţii unei legi dacă soluţia i-ar fi favorabilă situaţiei autoarei excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument devine actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (DCC nr.142 din 7 noiembrie 2024, § 19).

26. Astfel, Curtea constată că autoarea sesizării nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci mai curând o propunere de lege ferenda, cu privire la care Curtea nu se poate pronunţa, neavând competenţa de a modifica dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate. Competenţa de a modifica legislaţia îi revine Parlamentului.

27. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "din buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau" şi "dacă acestea nu sunt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate fi condiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de cheltuieli al acestei organizaţii." din articolul 8 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992, ridicată de dna Olga Ghirea, în dosarul nr.3-3733/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.