Decizie nr.25 din 25.02.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.31g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264/1 alineatul (3) din Codul penal

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.31g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate  a articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal

nr. 25  din  25.02.2019

 (în vigoare 25.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 178-184 art. 107 din 31.05.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 18 februarie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 februarie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic în dosarul nr.1r-23/2018, pendinte la Curtea de Apel Comrat.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 18 februarie 2019 de către un complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Comrat (domnii Grigori Colev, Ştefan Starciuc şi Afanasi Curdov), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Comrat se află, în procedura recursului, cauza penală de învinuire a dlui Constantin Cîrboba privind comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 264¹ alineatul (3) [Refuzul sau sustragerea conducătorului mijlocului de transport de a se supune testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei] din Codul penal. Prin sentinţa Judecătoriei Comrat din 6 iunie 2018 a fost stabilită vinovăţia domnului Constantin Cîrboba de comiterea infracţiunii menţionate.

4. Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, dl Constantin Cîrboba a declarat recurs la Curtea de Apel Comrat. În cadrul procedurii recursului, dl avocat Dorin Podlisnic, care apără interesele acuzatului, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal.

5. Prin încheierea din 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Comrat a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 264¹

Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică

 cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe

“[…]

(3) Refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere sunt următoarele:

“1. Regulamentul circulaţiei rutiere (în continuare – Regulamentul) cuprinde normele ce determină circulaţia vehiculelor şi pietonilor pe drumurile publice ale Republicii Moldova, precum şi pe teritoriile adiacente acestora. Respectarea prezentului Regulament va garanta securitatea tuturor participanţilor la trafic, protecţia mediului, ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi apărarea proprietăţii acestora.

[…]

7. În sensul prezentului Regulament următoarele noţiuni şi termeni semnifică:

[…]

conducător – persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul, un grup organizat de oameni, însoţeşte animale izolate, de povară, de călărie sau turme, cirezi etc., precum şi persoana care efectuează instruirea în conducerea autovehiculului;

[…]“

11. Conducătorul de vehicul este obligat:

După oprirea vehiculului la semnalul agentului de circulaţie sau al altui reprezentant al organului de control, conducătorul este obligat să rămână în vehicul ţinând braţele pe volan până la apropierea persoanei care a impus oprirea şi ulterior să îndeplinească necondiţionat dispoziţiile legale ale acestei persoane, prevenind şi pasagerii să nu părăsească vehiculul în timpul controlului, decât cu permisiunea sau la dispoziţia reprezentantului organului de control. În cazul în care oprirea se efectuează pe timp de noapte, conducătorul este obligat să conecteze lumina în salonul (cabina) vehiculului;

[…]

j) să se supună, la solicitarea poliţistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare;

[…]

12. 1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat:

[…]

h) să nu consume băuturi alcoolice sau droguri, precum şi să nu administreze medicamente preparate în baza acestora până nu va fi supus testării alcoolscopice sau, după caz, examinării medicale şi recoltării probelor biologice.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că articolul 264¹ alin. (3) din Codul penal, care incriminează refuzul, eschivarea sau împotrivirea conducătorului mijlocului de transport de a se supune testării aerului expirat în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei, ar permite condamnarea persoanei indiferent de momentul la care aceasta a consumat băuturi alcoolice, având relevanţă în acest sens doar simplul fapt al refuzului. Mai mult, autorul excepţiei menţionează că norma contestată ar cuprinde în câmpul său de aplicare şi ipoteza refuzului unei persoane care nu este conducător al unui mijloc de transport. În fundamentarea acestei opinii, autorul excepţiei face trimitere la circumstanţele litigiului principal şi invocă faptul că prin sentinţa primei instanţe a fost găsit vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 264¹ alineatul (3) din Codul penal, deşi la momentul refuzului testării aerului expirat nu conducea vreun mijloc de transport.

10. În finalul opiniei sale, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal sunt contrare articolelor 23 şi 26 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic, în dosarul nr.1r-23/2018, pendinte la Curtea de Apel Comrat. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 264¹ alin.(3) din Codul penal, normă care incriminează refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei.

15. Curtea constată că autorul excepţiei susţine neconstituţionalitatea articolului 264¹ alin.(3) din Codul penal, invocând, în principal, încălcarea articolelor 23 şi 26 din Constituţie, care garantează posibilitatea fiecărei persoane de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, precum şi dreptul la apărare. Totuşi, deşi sunt invocate toate aceste prevederi constituţionale, Curtea consideră că argumentele autorului excepţiei vizează, mai curând, o posibilă ingerinţă în articolul 22 din Constituţie, care garantează regula legalităţii incriminării şi a pedepselor.

16. În jurisprudenţa sa referitoare la articolul 22 din Constituţie, Curtea a precizat că regula legalităţii incriminării şi a pedepselor interzice interpretarea extensivă şi aplicarea prin analogie a legii penale, în defavoarea acuzatului. În special, Curtea a precizat că acest articol interzice extinderea câmpului de aplicare al infracţiunilor existente asupra unor fapte care nu constituiau infracţiuni la momentul comiterii lor (a se vedea, în acest sens, HCC nr.22 din 1 octombrie 2018). De asemenea, Curtea a precizat că regula legalităţii incriminării, stabilită la articolul 22 din Constituţie, presupune ca legea să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele pentru acestea (nullum crimen, nulla poena sine lege certa). Curtea a menţionat că această condiţie este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, pornind de la textul dispoziţiei pertinente şi, dacă este necesar, cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanţe, care sunt acţiunile şi omisiunile care angajează răspunderea sa penală (a se vedea, spre exemplu, DCC nr.90 din 24 iulie 2018).

17. Aşadar, având în vedere aceste orientări jurisprudenţiale, Curtea trebuie să analizeze, în continuare, modul în care ele sunt respectate în cazul articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal, care incriminează fapta de refuz, de eschivare sau de împotrivire a conducătorului mijlocului de transport de a se supune testării aerului expirat sau prelevării de probe biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei.

18. În acest context, Curtea reţine că nimic din textul articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal nu permite concluzia încălcării exigenţelor clarităţii şi previzibilităţii legii. Curtea face trimitere, în acest sens, la prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere, care reglementează atât noţiunea de conducător al mijlocului de transport, cât şi procedura testării aerului expirat sau, după caz, al examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare (a se vedea punctele 7 şi 11 j) din Regulament). Astfel, din textul acestor dispoziţii, Curtea constată că interpretul legii are la dispoziţia sa suficiente repere pentru a clarifica câmpul de aplicare al normei contestate şi a înlătura incertitudinile apărute în procesul aplicării normei.

19. În acest sens, Curtea observă că pct.11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere stabileşte în mod clar că conducătorul de vehicul este obligat să se supună, după oprirea vehiculului la semnalul agentului de circulaţie sau al altui reprezentant al organului de control, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare.

20. Aşadar, pentru că criticile autorului excepţiei nu implică existenţa unei ingerinţe în articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264¹ alineatul (3) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic în dosarul nr.1r-23/2018, pendinte la Curtea de Apel Comrat.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.