Decizie nr.27 din 14.03.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.187g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi interpretarea articolului 123 din Constituţie

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.187g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 7 din Legea nr.947

din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior

al Magistraturii, precum şi interpretarea

articolului 123 din Constituţie

nr. 27  din  14.03.2023

 (în vigoare 14.03.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 92 art. 54 din 21.03.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 martie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi interpretarea articolului 123 din Constituţie, ridicată de dl Mihail Cojocaru, reclamant în dosarul nr.3-330/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Curţii de Apel Chişinău format din domnul Anatolie Minciună şi doamnele Ecaterina Palanciuc şi Veronica Negru, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 6 iulie 2022, dl judecător Mihail Cojocaru s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat constatarea ilegalităţii hotărârii Colegiului disciplinar din 22 aprilie 2022 şi anularea acestei hotărâri, precum şi constatarea persecutării, a discriminării pe criteriu de dizabilitate, a hărţuirii, a intimidării şi a răfuielii de către organele de autoadministrare judecătorească.

4. În cadrul procesului, la 10 octombrie 2022, dl Mihail Cojocaru a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, în sesizare, autorul a solicitat şi interpretarea articolului 123 din Constituţie.

5. Printr-o încheiere din 27 octombrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi de interpretare a articolului 123 din Constituţie şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 123

Atribuţiile [Consiliului Superior al Magistraturii]

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită atribuţiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate.

(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică."

[Articolul 123 alin.(1) a fost modificat prin Legea nr.120 din 23 septembrie 2021, în vigoare din 1 aprilie 2022]

7. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 7

Organele specializate

"(1) Organele specializate sunt:

a) colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor;

b) colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor;

c) colegiul disciplinar;

d) inspecţia judiciară.

(2) Competenţa, modul de organizare şi de funcţionare a colegiilor sunt stabilite prin legi şi prin regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor sunt următoarele:

Articolul 8

Statutul şi competenţa colegiului disciplinar

"(1) Colegiul disciplinar este un organ independent, care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi, pentru faptele comise în timpul exercitării funcţiei de judecător, şi aplică sancţiuni disciplinare.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei precizează că în Hotărârea nr.9 din 7 aprilie 2022, Curtea a stabilit că actuala componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate să exercite atribuţiile prevăzute de articolele 123 şi 136 din Constituţie. Pe baza acestui fapt, autorul excepţiei îi solicită Curţii Constituţionale să aplice soluţia din Hotărârea în discuţie şi în privinţa Colegiului disciplinar al judecătorilor, care este un organ specializat subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. În acest capăt al sesizării autorul arată că Colegiul disciplinar examinează cauze disciplinare şi aplică sancţiuni faţă de judecători, competenţe reglementate la articolul 123 din Constituţie.

10. Pe de altă parte, autorul excepţiei îi solicită Curţii să interpreteze articolele 123 din Constituţie şi 7 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi să explice modul în care se aplică Hotărârea nr.9 din 7 aprilie 2022 faţă de Colegiul disciplinar al judecătorilor.

11. În esenţă, autorul excepţiei susţine neconsti-tuţionalitatea articolului 7 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, invocând, în principal, încălcarea articolului 123 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) literele a) şi b) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, şi interpretarea Constituţiei ţin de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia îi este conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 7 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care enumeră organele specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii. Curtea reţine că prevederile contestate sub aspectul invocat de autorul sesizării nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. O altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016). Norma contestată trebuie să fie aplicabilă în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată (DCC nr.18 din 9 februarie 2021, § 22).

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea apelului formulat împotriva unei hotărâri care a verificat legalitatea unei hotărâri a Colegiului disciplinar al judecătorilor. Astfel, dispoziţiile contestate în prezenta cauză ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. În sesizare, autorul a susţinut incidenţa articolului 123 [Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii] din Constituţie.

19. Autorul excepţiei a susţinut că, având în vedere Hotărârea nr.9 din 7 aprilie 2022, Colegiul disciplinar nu are competenţa de a examina cauze disciplinare şi de a aplica sancţiuni disciplinare faţă de judecători din data de 7 aprilie 2022. Curtea menţionează că acest argument a fost analizat în Hotărârea sa nr.4 din 9 februarie 2023. La § 22 din Hotărârea citată, Curtea a reţinut că Colegiul disciplinar este un organ specializat care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor, pentru faptele comise în timpul exercitării funcţiei de judecător, şi aplică sancţiuni disciplinare. În acest sens, nu poate opera prezumţia lipsei de competenţă a Colegiului disciplinar de a aplica sancţiuni pentru că, în prezent, Consiliul Superior al Magistraturii nu le poate confirma sau infirma. Dacă ar proceda de maniera sugerată de autorul sesizării, Curtea ar comite un non sequitur. Colegiului disciplinar nu i se pot reproşa carenţele pe care le prezintă, actualmente, organizarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aşadar, Curtea respinge ca nefondat acest capăt al sesizării.

20. În sesizare, autorul excepţiei a solicitat interpretarea articolului 7 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea legii în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate (DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 31). Această competinţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.89 din 15 iunie 2021, § 27; DCC nr.27 din 24 februarie 2022, § 28).

21. Autorul excepţiei a solicitat interpretarea articolului 123 din Constituţie. Curtea reaminteşte că scopul oricărei interpretări a normelor constituţionale este să asigure unitatea şi perceperea corectă a conţinutului şi sensului lor. Interpretarea este necesară în cazurile în care incertitudinea nu poate fi soluţionată printr-o altă procedură jurisdicţională. Necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin caracterul neuniform al dispoziţiilor constituţionale. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările din această categorie cu o exigenţă deosebită (a se vedea DCC nr.144 din 17 decembrie 2020, § 11; DCC nr.16 din 2 februarie 2021, § 9). În acelaşi timp, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate prezintă o structură cu trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituţională) şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (DCC nr.39 din 30 martie 2021, § 20; DCC nr.99 din 12 iulie 2022, § 14).

22. Aşadar, având în vedere că solicitarea privind interpretarea Constituţiei i-a fost adresată pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea nu poate da curs acestui capăt al sesizării. În jurisprudenţa sa, Curtea a respins ca inadmisibile mai multe excepţii de neconstituţionalitate prin care se solicita interpretarea unor dispoziţii constituţionale (a se vedea, spre exemplu, DCC nr.95 din 19 decembrie 2016, § 28; DCC nr.113 din 15 decembrie 2017, § 23).

23. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi interpretarea articolului 123 din Constituţie, ridicată de dl Mihail Cojocaru, reclamant în dosarul nr.3-330/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.