Decizie nr.270 din 12.08.2022 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a domeniului audiovizual pentru anii 2023-2027

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a

domeniului audiovizual pentru anii 2023-2027

nr. 270  din  12.08.2022

 (în vigoare 23.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 291-296 art.1090 din 23.09.2022

* * *

În temeiul art.75 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.462-466, art.766), Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova

DECIDE:

1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a domeniului audiovizual pentru anii 2023-2027, conform anexei (PRO (6) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, E. RÎBCA şi L. TUREA).

2. Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Decizia Consiliului Audiovizualului

al Republicii Moldova

nr.270 din 12 august 2022

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI AUDIOVIZUALULUI

pentru anii 2023 – 2027

INTRODUCERE

Consiliul Audiovizualului (CA) este garant al interesului public şi unică autoritate publică autonomă, cu statut de persoană juridică de drept public, care reglementează domeniul comunicării audiovizuale. Misiunea CA este de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale, asigurând un climat bazat pe libera exprimare şi responsabilitatea faţă de public în domeniul de referinţă. Întru executarea acestei misiuni, Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) instituie prerogativa CA de a aproba şi de a pune în aplicare strategii de dezvoltare a serviciilor media audiovizuale pe termen mediu şi lung.

Strategia de dezvoltare a domeniului audiovizualului pentru anii 2023-2027 (în continuare – "Strategia") reprezintă un document de politici ale CA pe termen mediu adoptat în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) al CSMA. Prezentul document identifică câteva direcţii strategice pentru care sunt definite acţiuni şi activităţi a căror implementare este prioritară în următoarea perioadă, motiv pentru care sunt stabiliţi indicatori de monitorizare, responsabili şi termene de implementare.

Priorităţile CA schiţate în Strategie derivă, în principal, din necesitatea de a asigura continuitatea procesului de reformare demarat prin Concepţia naţională de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova, aprobată prin LP nr.67 din 26.07.2018¹. Totodată, prezenta Strategie reprezintă o aliniere a acţiunilor planificate la prevederile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, Titlul IV, Capitolul 25 (Cooperarea în domeniul culturii, al politicii audiovizuale şi al mass-media), conform standardelor europene şi celor mai bune practici internaţionale. În aceeaşi ordine de idei, direcţiile strategice de activitate sunt formulate şi în baza carenţelor din practicile administrative ale CA şi necesităţile instituţionale ale autorităţii, scoase în evidenţă de analiza situaţiei actuale a domeniului audiovizualului.

Strategia are drept scop asigurarea unui pluralism audiovizual real, caracteristic prin întrunirea cumulativă a următoarelor particularităţi: (1) diversitate de furnizori de servicii media, de servicii media audiovizuale şi de programe audiovizuale în cadrul aceluiaşi serviciu media audiovizual; (2) prezenţa opiniilor publicului larg în serviciile media audiovizuale, în special a celor liniare; (3) prezenţa furnizorilor de servicii media liberi, autonomi, independenţi economic şi editorial; (4) accesul publicului larg la gama de opinii prezente în serviciile media audiovizuale.

În afară de Introducere, structura Strategiei cuprinde (1) o analiză a situaţiei actuale a domeniului audiovizualului; (2) obiectivele generale care reies din analiză şi acţiunile necesare pentru atingerea obiectivelor; (3) modul de evaluare şi raportare a acţiunilor; dispoziţii finale. Parte integrantă a documentului de politici este Planul de acţiuni, realizarea căruia să conducă la atingerea scopului Strategiei.

___________________________

¹ Legea nr.67 din 26.07.2018 privind aprobarea Concepţiei naţionale de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova;

CAPITOLUL 1.

SITUAŢIA ACTUALĂ A DOMENIULUI AUDIOVIZUALULUI

Prezentul capitol îşi propune analiza situaţiei din domeniul audiovizualului, examinând suficienţa şi eficienţa cadrului de reglementare relevant, numărul şi distribuirea geografică a furnizorilor şi distribuitorilor de servicii media audiovizuale, tipologia serviciilor media audiovizuale, regimul juridic al proprietăţii şi criteriile de clasificare a furnizorilor de servicii media audiovizuale, precum şi capacităţile instituţionale şi operaţionale ale CA. În termeni temporali, examinarea aspectelor enunţate are loc prin raportare la perioada anilor 2019-2022, pe parcursul cărora activitatea CA a fost marcată de două componenţe contrastante.

Pe data de 11 noiembrie 2021, în urma examinării în şedinţă plenară a Raportului de activitate al Consiliului Audiovizualului pentru anul 2020, Parlamentul Republicii Moldova a demis de drept membrii Consiliului Audiovizualului, iar pe 3 decembrie 2021, prin Hotărârea nr.196, a votat noua componenţă a Consiliului Audiovizualului.

1.1. Suficienţa şi eficienţa cadrului de reglementare a domeniului audiovizualului

a) Legislaţia primară. Legi organice şi ordinare.

Codul serviciilor media audiovizuale nr.174 din 08.11.2018² reprezintă unul dintre principalele acte normative de care trebuie să se ghideze subiecţii de drept încadraţi generic în cinci categorii: (1) furnizori de servicii media; (2) distribuitori de servicii media; (3) autoritatea de reglementare – CA; (4) organele de supraveghere a activităţii furnizorilor publici şi (5) furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video.

___________________________

² https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130823&lang=ro

Domeniul audiovizualului are tangenţe cu o multitudine de domenii conexe, care sunt reglementate printr-o serie de acte normative cu caracter general (Codul administrativ) şi special (Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea cu privire la publicitate, Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe etc.), precum şi tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Claritatea, accesibilitatea şi previzibilitatea prevederilor acestor acte normative reprezintă unii dintre factorii care condiţionează eficienţa cadrului legal de reglementare a domeniului audiovizualului. Este important ca acesta să fie înţeles corect şi uniform de către toţi subiecţii de drept, însă un rol deosebit în această conjunctură îl are autoritatea de reglementare a domeniului – CA.

Codul administrativ nr.116 din 19.07.2018³ reprezintă legea-cadru prin care se asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia. Toată activitatea administrativă ce vizează organizarea aplicării legislaţiei media audiovizuale şi aplicarea nemijlocită a acesteia, în regim de putere publică, de către CA trebuie să satisfacă condiţiile şi cerinţele instituite de Codul administrativ.

___________________________

³ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129135&lang=ro

Din momentul iniţierii procedurii administrative şi până la finalizarea acesteia, CA trebuie să asigure respectarea drepturilor şi garanţiilor deferite prin lege tuturor participanţilor implicaţi: persoana fizică şi/sau juridică care a solicitat iniţierea procedurii sau în privinţa căreia procedura a fost iniţiată, precum şi orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă. Nerespectarea formalităţilor procedurale pentru emiterea actelor administrative individuale duce la anularea acestora în urma desfăşurării controlului de legalitate.

Motivarea incompletă a deciziilor reprezintă unul dintre aspectele problematice ale practicilor administrative ale CA. Prevederile CSMA, de rând cu cele ale Codului administrativ, instituie obligativitatea motivării actelor administrative individuale. Partea motivantă a deciziilor CA trebuie să conţină motivarea în fapt, în drept şi, în cazul actelor administrative defavorabile (decizii de sancţionare), o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual şi condiţionează legalitatea acestuia. Potrivit practicilor de până la finele anului 2021, partea motivantă a deciziilor de sancţionare emise de către CA nu în toate cazurile corespundea întocmai exigenţelor instituite de prevederile Codului administrativ, fapt care a rezultat în anularea unor decizii de către instanţele de judecată. De regulă, practica arată că autoritatea de reglementare substituie partea motivantă cu argumentele evocate de către membrii CA atunci când îşi justifică votul. În acest context, este necesar de a se sublinia că CSMA într-adevăr instituie obligaţia ca votul exprimat de fiecare membru al CA să fie însoţit de argumentare. Prin aceste opinii însă se expun considerentele care justifică modul în care membrul organului colegial şi-a exercitat dreptul de vot şi nu reprezintă, în toate cazurile, în sensul prevederilor Codului administrativ, partea motivantă a deciziei. În cazul actelor administrative defavorabile, adoptate cu votul majorităţii membrilor organului colegial, motivarea completă trebuie să se bazeze pe aceleaşi temeiuri legale susţinute de majoritate şi pe aceleaşi raţionamente care să justifice oportunitatea emiterii actului administrativ. Opiniile minoritare ale membrilor CA se consemnează separat în procesul verbal al şedinţei.

Individualizarea pedepsei. La determinarea sancţiunii aplicabile subiecţilor care cad sub incidenţa prevederilor CSMA trebuie respectat principiul individualizării sancţiunii – principiu fundamental aplicabil regimului răspunderii administrative. Esenţa acestuia constă în faptul că aplicarea sancţiunii pentru încălcarea prevederilor legislaţiei media audiovizuale trebuie să se bazeze pe o apreciere obiectivă şi realistă, care să asigure atât rolul preventiv-educativ al sancţiunii, cât şi pe cel reparator. CSMA enumeră trei criterii pe care trebuie să le examineze CA în procesul individualizării sancţiunii: (1) gravitatea încălcării: (2) efectele încălcării, (3) frecvenţa încălcărilor comise în ultimele 12 luni. Argumentarea raţionamentelor care au stat la baza cuantificării sancţiunii este un element obligatoriu al părţii motivante a actului administrativ individual. Totodată, în cazul persoanelor aflate în situaţii similare (doi furnizori au comis aceleaşi încălcări), CA are obligaţia de a-i trata în mod egal, acţionând în cadrul procedurii administrative cu respectarea principiului egalităţii şi nediscriminării. În caz contrar, riscul anulabilităţii actului administrativ sancţionator creşte. Conform jurisprudenţei create în urma contestării deciziilor de sancţionare emise de CA, practicile autorităţii în contextul individualizării sancţiunii şi motivării actelor administrative necesită a fi îmbunătăţite.

Termene procedurale. CSMA instituie termenul general de 15 zile lucrătoare din data depunerii sesizării ori petiţiei, pentru a efectua un control privind circumstanţele de fapt semnalate de către o altă autoritate publică sau de către o persoană fizică sau juridică petiţionară. În acelaşi timp, în cel mult 5 zile lucrătoare după efectuarea controlului, CA trebuie să examineze sesizarea sau petiţia în şedinţă publică şi să finalizeze procedura administrativă prin emiterea unui act administrativ individual. În contextul precarităţii procedurilor operaţionale (determinată de resursele umane modeste, precum şi capacităţile tehnice şi tehnologice insuficiente), durata acestor termene este insuficientă pentru a asigura în toate cazurile buna desfăşurare a procedurii administrative.

Legea cu privire la libertatea de exprimare nr.64 din 23.04.2010⁴ are o importanţă practică dublă pentru reglementarea domeniului serviciilor media audiovizuale. Pe de o parte, CA acţionează drept garant al asigurării libertăţii de exprimare, şi, de cealaltă parte, ori de câte ori există riscul ca sancţiunile punitive ale CA să echivaleze cu o ingerinţă nejustificată în dreptul la libera exprimare, autoritatea trebuie să practice exerciţiul de punere în balanţă a drepturilor concurente recurgând la standardele CtEDO inserate jurisprudenţial în "triplul test".

___________________________

⁴ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=126675&lang=ro

Potrivit CSMA, CA trebuie să acţioneze, din oficiu şi la sesizare, în vederea asigurării libertăţii de exprimare, avându-se în vedere asigurarea, la cerere, a dreptului la replică sau la rectificare. Deşi prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare instituie replica drept un mijloc valabil doar în cazul răspândirii judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient, în practica administrativă a CA de până la schimbarea componenţei în decembrie 2021 au existat cazuri când autoritatea a întreprins măsuri punitive în raport cu furnizorii de servicii media care au răspândit relatări cu privire la fapte.

În timp ce Legea cu privire la libertatea de exprimare instituie că cenzura de orice tip asupra serviciilor media audiovizuale este interzisă, CSMA deleagă CA prerogativa de a examina, la cerere sau în baza autosesizării, cazurile de natură să împiedice ori să restrângă în mod efectiv libera exercitare a activităţii furnizorilor de servicii media (FSM). La momentul actual, autoritatea nu deţine un suport metodologic de monitorizare şi examinare a cazurilor de acest fel, cel puţin, în privinţa furnizorilor publici de servicii media audiovizuale.

Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe nr.139 din 02.07.2010⁵, în şedinţa Parlamentului Republicii Moldova din 28.07.2022 a fost aprobată în a doua lectură o nouă Lege privind dreptul de autor şi drepturile conexe (nr.230 din 28.07.2022). CA examinează şi soluţionează petiţiile privind activitatea FSM şi a distribuitorilor de servicii media (DSM), inclusiv privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Autoritatea are prerogativa de a verifica prezenţa contractelor cu deţinătorii drepturilor de autor/retransmisie şi valabilitatea lor, utilizând următoarele două metode: (1) adresarea unei solicitări privind prezentarea actelor confirmative şi (2) efectuarea controalelor în teritoriu. CSMA instituie sancţiuni (de la 15 000 de lei la 20 000 de lei) pentru "difuzarea unor opere cinematografice în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii dreptului de autor şi ai drepturilor conexe sau fără a obţine o licenţă valabilă prin care se acordă dreptul de a le difuza". În acelaşi timp, Codul prevede sancţiuni (de la 5 000 de lei la 10 000 de lei) pentru "omiterea prezentării, la solicitarea CA, a contractelor încheiate cu deţinătorii dreptului de autor şi a drepturilor conexe" sau pentru refuzul de a fi supus controlului. În mod obiectiv, FSM şi DSM care au încălcat legislaţia privind dreptul de autor şi drepturile conexe şi acţionează cu rea-credinţă preferă să refuze prezentarea actelor confirmative sau efectuarea controlului, sancţiunea pentru această faptă fiind mult mai avantajoasă pentru ei.

___________________________

⁵ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=95282&lang=ro#

Potrivit CSMA, CA cooperează cu autoritatea pentru protecţia obiectelor de proprietate intelectuală, precum şi cu organizaţiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale în scopul asigurării protecţiei dreptului de autor şi a drepturilor conexe în domeniul audiovizualului.

Legea cu privire la publicitate nr.62 din 17.03.2022⁶. Începând cu anul 2023, relaţiile ce apar între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii şi consumatorii de publicitate vor fi reglementate printr-o nouă lege, care vine să substituie un act normativ⁷ adoptat în 1997, care de multă vreme nu mai satisfăcea deplin necesităţile de reglementare a domeniului. Noul act normativ enumeră CA printre autorităţile investite cu prerogativa de a asigura, în limita atribuţiilor prevăzute de CSMA, respectarea legislaţiei cu privire la publicitate. În afară de multiplele îmbunătăţiri ale reglementărilor pe anumite segmente ale domeniului publicităţii, Legea vine să instituie şi anumite prevederi cu totul noi şi necesare pentru serviciile media audiovizuale, cum ar fi, de exemplu, cele vizând publicitatea politică sau mesajele de interes public. Drept consecinţă, CA urmează să-şi ajusteze actele administrative normative (legislaţia secundară) la prevederile noii Legi cu privire la publicitate.

___________________________

⁶ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130742&lang=ro

⁷ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=87452&lang=ro#

Codul electoral nr.1381 din 21.11.1997⁸ instituie o serie de atribuţii pe care CA le exercită pe durata perioadei electorale în privinţa asigurării respectării principiilor generale şi particularităţilor reflectării alegerilor în mass-media. Conform practicilor administrative ale CA de până acum, precum şi a jurisprudenţei naţionale, create ca urmare a contestării deciziilor autorităţii, există mai multe probleme de ordin practic atunci când vorbim despre sancţionarea furnizorilor pentru încălcarea prevederilor Codului electoral şi/sau ale Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă. Este vorba despre sancţionarea FSM pentru nerespectarea art.69 alin.(1) al Codului electoral ("Radiodifuzorii şi mijloacele de informare în masă scrise fondate de autorităţi publice au obligaţia de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor"). Pentru că art.84 al CSMA nu prevede alin.(1) al art.69 din Codul electoral drept faptă sancţionabilă, CA emitea deciziile de sancţionare prin prisma încălcării prevederilor Condiţiilor la licenţa de emisie. Prin urmare, în urma desfăşurării controlului de legalitate de către instanţele de judecată, actul administrativ individual al CA a fost anulat⁹.

___________________________

⁸ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130981&lang=ro

⁹ http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=59214

Legea cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei nr.30 din 07.03.2013¹⁰, de rând cu prevederile CSMA, deleagă CA vaste atribuţii în domeniul supravegherii respectării şi punerii în aplicare a prevederilor legale îndreptate spre asigurarea interesului superior al minorului în domeniul serviciilor media audiovizuale. Prin prisma legislaţiei secundare adoptate, CA a instituit reglementări detaliate referitoare la clasificarea programelor audiovizuale şi alte măsuri îndreptate spre protecţia minorilor.

___________________________

¹⁰ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=106343&lang=ro

Legea cu privire la asigurarea egalităţii nr.121 din 25.05.2012¹¹ şi Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi nr.5 din 09.02.2006¹² sunt alte două acte normative cu caracter special, care au drept scop prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor în diverse sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar. CSMA, la rândul său, instituie principiul egalităţii între femei şi bărbaţi, precum şi interdicţii în raport cu discursul discriminatoriu. Spre deosebire de reglementările din legislaţia secundară privind protecţia minorilor, cele ce vizează asigurarea egalităţii sunt modeste.

___________________________

¹¹ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=106454&lang=ro

¹² https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=107179&lang=ro

Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr.60 din 30.03.2012¹³ reglementează drepturile persoanelor cu dizabilităţi în vederea incluziunii sociale a acestora, garantării posibilităţii participării lor în toate domeniile vieţii fără discriminare, la un nivel identic cu ceilalţi membri ai societăţii, având ca bază respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. CSMA, la rândul său, instituie reglementări privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi, iar prin prisma legislaţiei secundare CA aprobă reglementări în vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale a persoanelor cu dizabilităţi de văz sau auz.

___________________________

¹³ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=132240&lang=ro#

Modificarea şi completarea cadrului de reglementare. Din anul 2019, atunci când intrase în vigoare CSMA, şi până în prezent, legislaţia media audiovizuală a devenit ţinta mai multor amendamente care nu au rezultat de fiecare dată în modificări benefice domeniului. Spre exemplu, în anul 2020, Parlamentul a exclus prevederile numite informal "legea anti propagandă"¹⁴. Astfel, au fost admise riscuri de insecuritate informaţională a spaţiului audiovizual naţional, generate de produse media originare din state care nu au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. În toamna anului 2021 au urmat alte amendamente la prevederile CSMA care au instituit noi temeiuri de revocare a membrilor CA, precum şi mecanisme ce presupun implicarea directă a Parlamentului în numirea şi revocarea (în baza unor temeiuri lipsite de claritate) organelor de conducere şi supraveghere ale furnizorului public de servicii media. Potrivit unor ONG-uri locale de profil, Uniunii Europene de Radiodifuziune (EBU/UER), precum şi constatărilor unui studiu elaborat de către expertul OSCE, Dr. Joan Barata Mir, aceste amendamente îndepărtează legislaţia naţională de standardele comunitare. În luna iunie a anului 2022, Parlamentul a legiferat o serie de amendamente¹⁵, care presupun completarea CSMA cu noţiunea de dezinformare, precum şi instituirea interdicţiei de difuzare şi retransmitere a programelor cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic care au fost produse în alte state decât cele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada şi ţările care au ratificat Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră. În urma adoptării modificărilor, autoritatea s-a ales cu o nouă pârghie de contracarare a dezinformării. În vederea asigurării aplicabilităţii acestei pârghii, în conformitate cu principiile şi standardele CtEDO, dezvoltate în materia libertăţii de exprimare, elaborarea unui ghid metodolog pentru CA reprezintă o măsură recomandabilă.

___________________________

¹⁴ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124554&lang=ro

¹⁵ https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5941/language/en-US/Default.aspx

Rolul CA în procesul de îmbunătăţire a legislaţiei. CSMA prevede că, la etapa avizării proiectelor de acte normative prin care se reglementează activităţi din domeniul audiovizualului şi din domeniile conexe, Parlamentul trebuie să ceară consultaţia CA. De regulă, pentru eficientizarea procesului de avizare şi îmbunătăţire a calităţii expertizării proiectelor de acte administrative, subiecţii investiţi cu drept de avizare recurg la metodologii şi regulamente menite să clarifice procesul de până la livrarea avizelor, precum şi standardele de calitate ale livrabilelor.

b) Legislaţia secundară. Actele administrative normative ale CA.

Întru exercitarea misiunii sale generice ("de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale"), CA emite acte administrative individuale şi normative¹⁶, încheie contracte administrative, execută acte reale şi realizează operaţiuni administrative, toate având drept scop organizarea aplicării legii şi aplicarea nemijlocită a acesteia.

___________________________

¹⁶ Art.75 alin.(6) al CSMA: "În vederea exercitării atribuţiilor, Consiliul Audiovizualului emite acte normative, precum şi reguli de conduită profesională cu caracter de recomandare".

Deciziile cu caracter normativ emise de CA reprezintă acte juridice subordonate legii, care stabilesc reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situaţii identice. Conform rapoartelor de activitate ale CA, în perioada anilor 2019-2021, autoritatea a adoptat 39 de acte administrative normative (22 de decizii – în 2019, 10 – în 2020 şi 7 – în 2021). Acest rezultat numeric însă nu echivalează de fapt cu 39 de acte cu caracter normativ care ar institui prevederi detaliate în vederea asigurării implementării prevederilor CSMA.

O bună parte din aceste decizii normative reprezintă modificări la deciziile anterioare, care şi după intervenţiile operate nu au devenit substanţial mai bune. Bunăoară, decizia cu referire la clasificarea FSM, modificată repetat, n-a adăugat certitudine în problema dată. În luna martie a anului 2022 a fost făcută o nouă tentativă de clasificare, mult mai adecvată, dar, cu siguranţă, nu este ultima.

Totodată, unele decizii, calificate şi atribuite la categoria "normative", nu sunt normative. De exemplu, Decizia CA nr.11/66 din 19 martie 2021 Cu privire la recomandările de mediatizare a pandemiei de COVID-19 sau Decizia CA nr.19/135 din 27 mai 2021 Cu privire la recomandările de mediatizare a acţiunilor de sensibilizare a publicului privind gravitatea situaţiei cauzate de infecţia COVID-19, nu pot avea caracter imperativ, asemenea unui act normativ.

Printre principalele acte administrative cu caracter normativ emise de CA se numără:

Decizia nr.15/97 din 04.07.2017 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie digitale şi a autorizaţiilor de retransmisie digitale pentru utilizarea multiplexurilor;

Decizia nr.17/59 din 09.04.2019 privind aprobarea modelului Condiţiilor la licenţa de emisie;

Decizia nr.17/58 din 09.04.2019 privind aprobarea modelelor de formulare aferente procedurii de eliberare, prelungire şi modificare a licenţei de emisie;

Decizia nr.18/60 din 25.04.2019 privind aprobarea modelului Condiţiilor la autorizaţia de retransmisiune;

Decizia nr.54/182 din 31.10.2019 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de numire şi demitere a preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Audiovizualului;

Decizia nr.57/193 din 08.11. 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de numire şi demitere a preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Audiovizualului;

Decizia nr.61/219 din 30.12.2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind conţinuturile audiovizuale;

Decizia nr.61/220 din 30.12.2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de notificare şi de eliberare a avizului de furnizare a serviciilor media audiovizuale neliniare;

Decizia nr.6/35 din 04.03.2020 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind mediatizarea campaniilor sociale.

Un raport analitic al Consiliului Europei, intitulat "Compatibilitatea actelor normative juridice adoptate de Consiliul audiovizualului în perioada ianuarie 2019 – iulie 2020 cu legislaţia naţională şi cu standardele europene în domeniu", constată că o parte din actele normative analizate necesită a fi îmbunătăţite. Raportul recomanda CA ca actele normative analizate să fie actualizate, completate şi ajustate la legislaţia naţională şi la standardele europene; în procesul de elaborare a noi acte normative să fie analizată experienţa internaţională relevantă în scopul preluării bunelor practici valabile şi pentru domeniul audiovizualului din RM, iar în elaborarea şi adoptarea actelor normative să fie respectate regulile de tehnică legislativă. Deşi raportul analitic a fost făcut la mijlocul anului 2020, concluziile lui, în cea mai mare parte, rămân valabile.

Actele normative ale CA raportate la atribuţiile CA pe această dimensiune, dictate de CSMA, indică o insuficienţă clară a legislaţiei secundare. În prezent nu există acte normative care ar viza: comunicările comerciale audiovizuale, conţinuturile serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, regimul juridic al proprietăţii, asigurarea egalităţii de gen şi protejarea spaţiului audiovizual naţional.

Nu sunt elaborate metodologii de monitorizare a conţinuturilor serviciilor de platformă de partajare a materialelor video sau de monitorizare a pluralismului audiovizual şi a respectării normelor privind remedierea situaţiilor referitoare la situaţia dominantă în formarea opiniei publice. Există un act normativ cu referire la serviciile media neliniare, dar care, deocamdată, nu este pus în aplicare. Cadrul normativ existent, în cea mai mare parte, necesită actualizat şi îmbunătăţit, pentru a răspunde legislaţiei, bunelor practici internaţionale, dar şi riscurilor majore pe care le generează, de rând cu beneficiile incontestabile, progresul tehnologiilor informaţionale.

În fond, noua componenţă a CA a demarat îmbunătăţirea legislaţiei secundare existente şi completarea ei cu noi acte normative. Noua componenţă, desemnată în altă formulă legală la finele lui 2021, şi-a început, practic, activitatea în forţă, în 2022. Pentru a contura o imagine a modului în care a funcţionat noul CA în primele luni, facem apel la nişte date statistice comparate şi comparabile, disponibile pe pagina web a regulatorului pentru anii 2019-2022, perioade de referinţă (a se vedea tabelele alăturate).

Acţiuni şi abordări de remarcat ale CA în anul 2022:

• Iniţierea şi încetăţenirea practicii de consultare publică a proiectelor de acte normative sau a altor documente importante, până a fi aprobate în şedinţe publice. Este, de exemplu, cazul Planului de activitate al CA pentru anul 2022, discutat, aprobat şi făcut public, fapt ce conferă oricărei instituţii organizare, mobilizare, predictibilitate în acţiuni, precum şi un mecanism de control public asupra activităţii instituţiei. Este, la fel, cazul iniţierii elaborării unei Strategii de dezvoltare a domeniului pe termen mediu.

• Lărgirea ariei de preocupări, dictate de lege, dar ignorate sau ocolite, pe măsură să asaneze situaţia din domeniu. În cazul concret, scoatem în evidenţă primele măsuri în vederea elucidării situaţiei vizând regimul juridic de proprietate şi transparenţa proprietăţii în audiovizual, temă/problemă adusă pe agenda şedinţelor publice.

Activitatea noii componenţe a CA în primele luni de mandat poate fi analizată în continuare pe multe paliere, dar contează mai mult ca respectiva activitate să fie urmărită şi judecată în timp. Cert este că startul în forţă trebuie să continue în forţă, pentru remedierea şi depăşirea marilor deficienţe ale domeniului, acumulate în timp, prezente şi persistente, deficienţe reliefate şi de succinta analiză ce urmează.

1.2. Peisajul mediatic audiovizual

În Republica Moldova, potrivit datelor accesibile, numărul FSM de radiodifuziune sonoră a oscilat între 55, în 2019, şi 60, în 2022. Registrul furnizorilor de servicii media de televiziune, actualizat pe 01 aprilie 2022, include:

• 13 servicii de programe difuzate prin canalele terestre – din care 3 difuzate doar prin canalele terestre, 7 difuzat şi prin reţelele de cablu, 2 difuzate şi prin satelit.

• 68 servicii de programe difuzate prin reţelele de cablu – din care 54 difuzate doar prin reţelele de cablu, 7 difuzate şi prin canale terestre, 4 difuzate şi prin satelit;

• 7 servicii de programe difuzate prin satelit – din care 1 difuzate doar prin satelit, 2 difuzate şi prin canalele terestre, 4 difuzate şi prin reţelele de cablu.

Documentul este intitulat "Registrul furnizorilor de servicii media", dar cuprinde şi furnizorii, şi serviciile media ale acestora, difuzate prin canale terestre, prin reţele de cablu sau prin satelit. Astfel, la data de 01 aprilie 2022 există 72 de servicii media audiovizuale care deţin licenţă de emisie.

În rapoartele anuale de activitate ale CA, aproape cu regularitate, este prezentată şi "piaţa audiovizuală în cifre şi diagrame". Corectitudinea şi exactitatea "cifrelor şi diagramelor" poate fi asigurată doar pornind de la date empirice corecte şi exacte. În caz contrar, analiza domeniului nu poate prefigura situaţia lui reală şi, deci, nu poate ajuta autoritatea de reglementare să intervină în cunoştinţă de cauză în zonele problematice. Doar un diagnostic real şi exact al domeniului poate ghida adecvat acţiunile regulatorului.

Din datele vizând FSM şi DSM în ultimii patru ani observăm o stabilitate relativă a numărului posturilor de radio, o creştere a numărului de televiziuni, asigurată de televiziunile transmise prin cablu, şi o tendinţă clară de diminuare a numărului de distribuitori.

Faptul în sine relevă o epuizare, practic a spectrului de frecvenţe pentru radiodifuziunea sonoră şi dispariţia treptată a DSM mici, o tendinţă, de altfel, existentă în toată lumea, având la temelie motivare economică. Asta ar însemna că dezvoltarea unui pluralism real în radiodifuziunea sonoră nu mai poate fi stimulată prin extinderea numărului de furnizori, ci prin diversificarea serviciilor media existente, fapt important de a fi luat în calcul de către CA. Cât priveşte DSM, tendinţa diminuării numărului acestora trebuie aşteptată şi în continuare, iar fenomenul – acceptat ca ceva firesc.

Distribuire geografică

Cu toată aproximaţia datelor statistice de care dispunem, atestăm o prezenţă geografică vădit neuniformă a FSM şi DSM. Cam 2/3 din radiouri (43 din 60), peste 80 la sută din televiziuni (61 din 72) şi aproape jumătate dintre DSM (19 din 46) îşi au sediul în capitală. Faptul scoate în relief o situaţie gravă, dacă regiuni întregi sunt private de aceste surse de informare. Situaţia necesită a fi remediată în regim alert, dat fiind dreptul cetăţeanului la informaţie, oriunde ar trăi în ţară. Dar mai întâi e nevoie de statistici exacte care să vizeze, inclusiv numărul cetăţeniilor care au/n-au FSM şi/sau DSM în zonele în care locuiesc. Fără ele intervenţiile ar fi pe dibuite.

Tipologia serviciilor media audiovizuale

În conformitate cu CSMA, tipurile de servicii media se clasifică în servicii generaliste, de ştiri şi tematice. CA, de mulţi ani, a adoptat o altfel de clasificare la care nu a renunţat nici în 2021, la trei ani de la intrarea în vigoare a CSMA.

CA, deocamdată, clasifică arbitrar serviciile media şi este dificil ca atare clasificare să fie înţeleasă uniform şi de CA, şi de furnizori, şi de public. În clasificarea CA predomină de departe serviciile generaliste, în timp ce nu există, de exemplu, niciun post de radio de ştiri şi foarte puţine – tematice. Pentru diversificarea serviciilor media se impune, de multă vreme, o altă abordare din partea autorităţii. Dacă anunţurile de concurs pentru frecvenţe ar indica tipul serviciilor cărora li se va da prioritate, faptul ar spori şansele de a lărgi realmente pluralismul extern audiovizual şi nu ar înmulţi tipul serviciilor media existente deja pe piaţă. Sunt necesare mecanisme de stimulare a apariţiei serviciilor media tematice cu profiluri lipsă, dar necesare cetăţenilor, or, pluralismul audiovizual tocmai acest scop urmăreşte – diversitate de servicii media.

Clasificarea furnizorilor de servicii media audiovizuale

CSMA clasifică FSM în furnizori naţionali, regionali şi locali. Clasificarea CA în perioade diferite atestă şi abordare diferită:

CA, din 2019 încoace, în şedinţe publice a făcut mai multe tentative de a clasifica FSM. Faptul relevă cât de dificilă este problema atribuirii statutului exact unui FSM. Exactitatea este oportună, dat fiind că statutul conferit semnifică obligaţiuni corespunzătoare, mai ales, în materie de produs local şi de reflectare a alegerilor.

Potrivit clasificărilor de până în 2022, majoritatea televiziunilor aveau statut de FSM regional şi, deci, cote obligatorii mai reduse de produse locale. Atare clasificare trezea bănuieli, de rând ce majoritatea televiziunilor se adresează publicului la nivel naţional, iar prin mijloacele actuale de distribuire a serviciilor media acoperirea poate fi nu doar naţională, ci şi globală.

Multă vreme singurul criteriu de clasificare era zona de acoperire geografică. Acest criteriu, când şi cât eşti în internet, devine fie insignifiant, fie inutil pentru scopul clasificării. Este motivul din care CSMA prevede şi al doilea criteriu – cui, de fapt, i se adresează FSM? Întregului public din ţară sau celui dintr-o zonă regională, sau celui dintr-o zonă locală? S-ar putea, la o adică, mesajul să fie adresat unei comunităţi – legea prevede atribuirea unor FSM de radiodifuziune sonoră statutul de FSM comunitari. Altfel spus, clasificarea este o preocupare spinoasă, complexă şi meticuloasă, care, în definitiv, să se soldeze cu atribuirea fiecărui FSM a statului corect, obiectiv şi real.

Clasificarea CA din 30 martie 2022, care a schimbat semnificativ statutul FSM, de la 13 la 41 de furnizori TV naţionali, în comparaţie cu cele anterioare, este mult mai apropiată de situaţia reală, dar problema clasificării rămâne a fi o preocupare a CA.

Regimul juridic al proprietăţii

Potrivit datelor CA, opt FSM de televiziune şi patru FSM de radiodifuziune sonoră deţin câte 2 licenţe de emisie, iar ceilalţi – câte o licenţă.

De câţiva ani sunt cunoscute şi numele proprietarilor beneficiari finali, deşi norma în cauză pentru prima oară a fost inclusă încă în iunie 2010 în Codul electoral. CA, însă, ani în şir a ignorat respectiva prevedere legală când aproba declaraţiile politicii editoriale în reflectarea alegerilor, declaraţii, în care FSM, din inerţie, indicau fondatorii şi nu proprietarii de televiziuni sau radiouri, cum dicta norma. Este imposibil să judecăm regimul de proprietate, deoarece şi-n acest domeniu lipsesc date exacte.

FSM şi DSM prezintă CA-ului rapoarte anuale de activitate. Din 2019, potrivit CSMA, în rapoarte, în mod obligatoriu, urma să fie indicate şi sursele de finanţare ale fiecărui FSM. Obligaţiunea, însă, de cele mai multe ori, este ignorată, fără a urma vreo reacţie adecvată a CA. Un rol distructiv în situaţia dată l-a jucat şi-l joacă tabelul-model, conform căruia sursele de finanţare raportate sunt divizate în surse interne şi surse externe. Simpla bifare "surse interne" sau "surse externe" nu-şi are rostul şi este absolut irelevantă. Se creează impresia că asemenea abordare a subiectului mai degrabă camuflează finanţarea, decât o transparentizează.

CA, probabil, va trebui să adopte o altă abordare a problemei odată cu anularea "secretului offshore", prin modificările din octombrie 2021 la Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi odată cu punerea în aplicare a legii privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, votată în sesiunea de toamnă a lui 2021. Ultima are drept scop protecţia şi creşterea transparenţei investiţiilor realizate în domeniile de importanţă pentru securitatea statului. Legea, în art.4, enumeră domeniile respective şi include, la lit.l) "mass-media şi serviciile audiovizuale", iar în art.6 alin.(1), între altele, stabileşte că nu pot realiza investiţii în domeniile de importanţă pentru securitatea statului persoanele fizice şi juridice, inclusiv străine, care acţionează concertat, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, şi sunt rezidente în jurisdicţiile ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă sau sunt controlate direct sau indirect de guvernul unui alt stat, sau au fost deja implicate în activităţi de spălare a banilor şi finanţare a terorismului etc.

Până la modificarea componenţei CA, regimul proprietăţii fie a lipsit, fie apărea sporadic pe agenda şedinţelor publice şi niciodată nu a constituit drept preocupare aparte pentru corectitudinea şi legalitatea finanţării domeniului audiovizualului. Din când în când în spaţiul public apar bănuieli că parte dintre FSM este finanţată din bani de partid, din bani murdari sau din zone offshore, dar nimeni nu a încercat să limpezească lucrurile. Dacă bănuielile nu sunt doar bănuieli, atare practici trebuie curmate pentru că dau naştere concurenţei neloiale, subminează regulile economiei de piaţă şi prezintă pericol economic real pentru FSM care respectă legea şi acţionează cu bună-credinţă.

Nu se cunoaşte dacă pe piaţă există poziţii dominante cu referire la publicitatea comercială sau la formarea opiniei publice. Bănuieli rezonabile au existat şi există, precum şi organisme abilitate să elucideze situaţia în ordinea prevăzută de lege. Consiliul Concurenţii (CC) nu s-a preocupat niciodată în mod special de problemă, iar CA nu s-a arătat interesat să afle situaţia reală pe piaţă. În lunile mai-iunie 2022, cele două autorităţi de reglementare au avut mai multe activităţi comune în vederea stabilirii unui Plan de acţiuni comun pe tema transparenţei proprietăţii, a concentrării, poziţiei dominante şi măsurarea audienţei.

Până la urmă, redresarea stării de lucruri ţine de câţiva factori, inclusiv: pârghii legale de responsabilizare a FSM şi DSM pentru lipsă de date sau pentru date eronate în rapoartele anuale de activitate; modalităţi uşoare şi clare de raportare a datelor vizând regimul de proprietate; insistenţa/fermitatea CA în a obţine date exacte şi relevante şi capacitatea acestuia de a le analiza şi a genera statistici bune să-i ghideze acţiunile ulterioare pe segmentul respectiv; cooperarea cu CC în vederea obţinerii informaţiei oficiale şi exacte la subiect, informaţie fără de care acţiunile ulterioare ale CA pe dimensiunea în cauză nu pot fi decât accidentale sau confuze. Gestionarea adecvată a domeniului este direct legată de cunoaşterea situaţiei reale a regimului juridic de proprietate. Prin urmare, subiectul trebuie adus în faţă şi, sistematic, pe agenda şedinţelor publice ale CA.

1.3. Capacităţile instituţionale şi operaţionale ale CA

Pe 17 iunie 2022, a fost aprobată o nouă organigramă şi efectivul-limită de personal al Consiliului Audiovizualului¹⁷.

___________________________

¹⁷ http://audiovizual.md/news/o-nou-organigram-consiliului-audiovizualului-al-republicii-moldova-fost-aprobat-n-edin-de-azi

Astfel, efectivul-limită al CA, potrivit datelor publice, este de 58 de unităţi: 7 funcţii de demnitate publică; 10 funcţii publice de conducere; 34 funcţii publice de execuţie; 2 funcţii pentru personal de deservire tehnică; 5 muncitori.

Potrivit organigramei, CA dispune de trei direcţii de profil – Direcţia licenţiere furnizori; Direcţia autorizare şi control distribuitori; Direcţia control servicii media audiovizuale –, precum şi de opt servicii şi secţii specializate, menite să asigure funcţionarea corespunzătoare a instituţiei. Este necesară o evaluare separată a sarcinilor fiecărei entităţi structurale în vederea uniformizării normelor de muncă. Cu siguranţă, pe măsură ce CA va suplimenta monitorizarea conţinuturilor audiovizuale liniare cu monitorizarea serviciilor media neliniare, a conţinuturilor platformelor de partajare a materialelor video, dar şi a pluralismului intern/extern sau a monitorizărilor tematice, gen, dezinformare sau discurs de ură etc., direcţia respectivă din cadrul instituţiei va necesita fortificare. La fel, orientarea către o cooperare internaţională mai strânsă în subiecte de profil va solicita întărirea respectivului serviciu din cadrul CA. Totodată, s-ar putea ca serviciul resurse umane, pe lângă activitatea de recrutare a forţei calificate de muncă, să consolideze componenta instruire, atât pentru angajaţii CA, cât şi pentru FSM şi DSM.

După modificările operate în legislaţie la finele lui 2021, două funcţii de membru al CA au fost reduse. Pe interior, CA a completat cu două funcţii de execuţie aparatul instituţiei: o funcţie de consultant în Direcţia control şi digitalizare şi o funcţie de consultant principal în Serviciul relaţii externe şi integrare europeană.

Fluctuaţia forţei de muncă în cadrul CA în anul 2021 se prezintă astfel:

– Număr efectiv de personal angajat la început de an – 38.

– Număr de personal plecat în timpul anului – 16.

– Număr de personal reîncadrat în timpul anului – 1.

– Număr de personal angajat în timpul anului – 16.

– Număr efectiv de personal angajat la sfârşit de an – 39.

Capacităţi tehnice/tehnologice

CA niciodată nu a avut capacităţi tehnice şi tehnologice suficiente pentru a asigura o activitate ritmică a personalului care să contribuie pe măsură la supravegherea şi dezvoltarea domeniului. Faptul a condus, de fiecare dată, la disfuncţionalităţi. În special, în perioade electorale, dese în RM, direcţia monitorizare devenea suprasolicitată, motiv din care rezultatele monitorizării şi, respectiv, reacţia CA la rezultate întârziau, fapt ce diminua eficienţa. Situaţia rămâne dificilă. Dacă, bunăoară, nu există capacitatea tehnologică de a capta, stoca şi "descifra" conţinuturile supuse monitorizării, activitatea solicită mult timp şi supraefort uman. Pe de altă parte, nici posibilităţile tehnologice existente ale CA – Internet, softuri de computer etc., nu sunt utilizate cu randament necesar. CA continuă să opereze cu mulţime de documente pe hârtie, cu ştampile şi cu prezentare fizică la sediul CA, deşi s-ar putea acţiona mult mai uşor, rapid şi eficient, utilizând anume posibilităţile existente. Utilizarea tehnologiilor nu mai poate fi privită ca o dorinţă sau un privilegiu, ci ca o nevoie, ca un instrument zilnic, obişnuit şi firesc. Prin urmare, instruirea digitală a tuturor angajaţilor CA, precum şi dotarea tehnică/tehnologică ies în prim-plan. Este oportună planificarea şi asigurarea finanţării în timp a activităţilor pentru a răspunde acestor nevoi, lucru posibil, de rând ce CA îşi cunoaşte bugetul anual estimativ.

Transparenţa activităţii

Este o practică bună ca CA să transmită live şedinţele sale publice, la fel ca şi plasarea pe pagina web a mai multor categorii de informaţie de interes public. Atare practici trebuie menţinute, lărgite şi dezvoltate. Posibilităţi sunt, inclusiv prin:

• Producerea şi publicarea datelor statistice relevante;

• Lărgirea numărului categoriilor de informaţii relevante pentru public (ex: informaţii privind acordurile de cooperare cu instituţii din ţară şi de peste hotare; rezultatele vizitelor de documentare sau în scop de schimb de experienţă; rapoartele anuale ale FSM şi DSM sau sinteze tematice ale acestora; rezultatele consultărilor publice, inclusiv tabelul divergenţelor cu argumentările de rigoare; rapoartele de audit intern; executarea bugetului; executarea planului de achiziţii etc.);

• Îmbunătăţirea calităţii informaţiei, inclusiv a rapoartelor de activitate, anuale şi trimestriale, care pot fi mai compacte şi mai consistente, dacă este adoptată o structură stabilă şi coerentă;

• Deschidere mai mare către public. Componenţele de până acum ale CA, cu mici excepţii şi de scurtă durată, au fost ermetice şi, mai ales, cu reacţii bolnăvicioase la orice fel de critici. Încercările de a convinge publicul că CA acţionează în toate situaţiile exact cum trebuie nu au condus la nimic. Capacităţile profesionale ale regulatorului nu au crescut, publicul nu a putut fi convins şi, principalul, domeniul nu a evoluat pe măsura aşteptării publicului. La începuturi autoritatea de reglementare a încetăţenit o practică demnă de revigorare, dar care, ulterior, a fost abandonată neîndreptăţit. Vorba e de prezentarea şi dezbaterea publică a rapoartelor anuale de activitate până a fi depuse în Parlament;

• Desfăşurarea consultărilor în subiecte sensibile sau dificile cu toate părţile interesate.

Acţiunile de deschidere în comunicarea cu publicul şi transparentizarea mai mare a activităţii CA, cu siguranţă, poate spori predictibilitatea acţiunilor în fiecare situaţie în parte şi, în consecinţă, poate mări gradul de încredere şi autoritatea CA, fără de care scad şansele realizării misiunii sale publice.

Analiza peisajului mediatic audiovizual, deşi nu se întemeiază pe toate datele statistice necesare, permite, totuşi, a reliefa problemele reale existente şi formularea de acţiuni oportune îndreptate spre depăşirea lor şi atingerea scopului Strategiei.

CAPITOLUL 2.

OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI DE IMPLEMENTARE

1. Contribuţia la îmbunătăţirea legislaţiei primare.

Măsurile necesare pentru atingerea obiectivului:

• Participare pro-activă la consultările publice desfăşurate pe marginea proiectelor de lege, care presupun modificarea şi/sau legislaţiei media audiovizuale şi a celei conexe;

• Iniţierea şi desfăşurarea de dezbateri publice pe marginea propunerilor de modificare a legislaţiei media audiovizuale;

• Formularea propunerilor de îmbunătăţire a legislaţiei media audiovizuale;

• Avizarea proiectelor de acte normative prin care se reglementează activităţi din domeniul audiovizualului şi din domeniile conexe.

2. Evaluarea riguroasă a domeniului.

Măsurile necesare pentru atingerea obiectivului:

• Elaborarea şi aprobarea instrumentarului necesar pentru evaluarea sistematică a domeniului pe măsură să genereze date statistice corecte despre: numărul şi profilul entităţilor supravegheate de CA, inclusiv a serviciilor neliniare şi platformele de partajare a materialelor video; numărul şi profilul angajaţilor în domeniul audiovizualului, inclusiv numărul managerilor şi calitatea managerială şi echilibrul gender; cifra de afaceri a fiecărei entităţi; regimul juridic al proprietăţii fiecărei entităţi; audienţa fiecărei entităţi; starea pluralismului extern şi intern; profilul programelor audiovizuale (volum, limbă, origine, destinatar); numărul şi volumul lunar al programelor audiovizuale interpretate în limbajul mimico-gestual şi a celor destinate persoanelor cu nevoi speciale; repartizarea surselor de finanţare în structura bugetului fiecărei entităţi; volumul publicităţii comerciale accesate de entităţi anual/semestrial; volumul şi originea de coproducţii; numărul şi capacitatea producătorilor independenţi; cota anuală/semestrială a programelor audiovizuale (număr/volum) destinate minorilor şi femeilor raportată la cota totală de programe audiovizuale; numărul aderenţilor la codurile deontologice etc.;

• Punerea în aplicare a instrumentarului de evaluare sistematică a domeniului, generarea şi depozitarea datelor statistice;

• Încetăţenirea practicii de a cerceta domeniul în cooperare cu agenţii de specialitate din ţară sau din străinătate.

3. Dezvoltarea instrumentarului necesar gestionării domeniului.

Măsurile necesare pentru atingerea obiectivului:

• Elaborarea şi aprobarea de noi acte normative pentru reglementarea comunicărilor audiovizuale comerciale; pentru protejarea spaţiului audiovizual naţional; pentru reglementarea regimului juridic al proprietăţii; pentru asigurarea egalităţii de gen;

• Ajustarea actelor administrative normative existente pentru a le aduce în deplină concordanţă cu legislaţia naţională şi cu bunele practici internaţionale;

• Elaborarea şi aprobarea de noi metodologii şi actualizarea/ajustarea metodologiilor existente pentru monitorizarea, cel puţin, a pluralismului audiovizual; a conţinuturilor platformelor de partajare a materialelor video; a conţinuturilor serviciilor neliniare; a discursului de ură şi a dezinformării; a situaţiei dominante în formarea opiniei publice;

• Punerea în aplicare a instrumentarului.

4. Fortificarea capacităţii CA de gestionare a domeniului.

Măsurile necesare pentru atingerea obiectivului:

• Recrutarea, instruirea sistematică/periodică şi fidelizarea personalului calificat, cu accent pe segmente-cheie, pe măsură să răspundă rigorilor CA şi scopurilor Strategiei;

• Revizuirea, actualizarea, relansarea, extinderea acordurilor de cooperare externă/internă;

• Dezvoltarea capacităţilor tehnice/tehnologice, cu prioritate, a sectorului de monitorizare;

• Dezvoltarea capacităţilor tehnice/tehnologice ale paginii web;

• Studierea şi preluarea bunelor practici internaţionale prin vizite de documentare (utilizarea platformelor EPRA şi ERGA; participarea la acţiuni/evenimente organizate în ţară ori peste hotare, dedicate domeniului);

• Încetăţenirea practicii şedinţelor publice în deplasare sau comune cu autorităţi de reglementare din alt ţări, cel puţin, din România, Ucraina şi Bulgaria.

• Încetăţenirea practicii şedinţelor publice în afara Chişinăului, în zonele centrale, de sud şi de nord.

5. Lărgirea transparenţei activităţii subiecţilor reglementaţi şi a propriei activităţi.

Măsurile necesare pentru atingerea obiectivului:

• Elaborarea unui nomenclator al categoriilor de informaţii de interes public obligatoriu a fi publicat pe paginile FSM, DSM şi CA;

• Generarea informaţiei potrivit nomenclatorului, publicarea pe pagina web şi actualizarea periodică;

• Revizuirea structurii interne şi îmbunătăţirea conţinutului rapoartelor de activitate ale FSM, DSM şi CA care să le facă uşor de lecturat şi de perceput de către public;

• Codificarea informaţiei publicate de paginile web care să permită identificarea şi accesarea rapidă a acesteia;

• Organizarea periodică a evenimentelor publice, inclusiv a dezbaterilor rapoartelor de activitate ale CA până a fi prezentate în Parlament.

Rezultate scontate:

1. Legislaţie îmbunătăţită care, fiind aplicată corespunzător, să conducă spre atingerea scopului Strategiei.

2. O evaluare complexă iniţială şi periodică a situaţiei reale a domeniului care să permită CA intervenţii exacte în zone problematice care perturbă atingerea scopului Strategiei.

3. O legislaţie secundară suficientă care să ofere CA instrumentarul necesar pentru gestionarea adecvată şi predictibilă a domeniului în conformitate cu scopul Strategiei.

4. Capacităţi umane şi tehnice/tehnologice fortificate care să faciliteze calea spre atingerea scopului Strategiei.

5. O sporire a vizibilităţii activităţii CA şi a gradului de încredere a subiecţilor reglementaţi şi a publicului, în general, faţă de CA.

CAPITOLUL 3.

IMPLEMENTARE, MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

Strategia urmează a fi transpusă în practică prin Planul de acţiuni pentru anii 2023-2027. Pentru fiecare acţiune din Plan sunt stabilite termenul de realizare, indicatorii de monitorizare/performanţă care reflectă rezultatele aşteptate şi responsabilii. Responsabilitatea instituţională de realizarea integrală a Strategiei revine preşedintelui CA, care, la rândul său, desemnează un grup de monitorizare şi evaluare (GME) a implementării Planului de acţiuni, condus de vicepreşedintele CA, precum şi responsabili de implementarea fiecărui obiectiv al Strategiei.

Obiectivele Strategiei îşi vor găsi reflectare în Planurile anuale de activitate ale CA cu planificarea resurselor necesare pentru executarea acestora. La expirarea termenului prevăzut pentru fiecare acţiune, responsabilul raportează rezultatul GME. În cazul tergiversării sau nerealizării acţiunii responsabilul expune motivele şi formulează propuneri de remediere a situaţiei. GME, preşedintele CA sau, la necesitate, CA, în şedinţă de lucru ad-hoc, decid asupra remedierii situaţiei. Modul de implementare a obiectivelor Strategiei, la iniţiativa GME, va fi inclus anual ori semestrial pe agenda şedinţelor publice ale CA.

Evaluarea fiecărei acţiuni este făcută în temeiul a două criterii principale: (1) respectarea termenelor planificate de realizare a fiecărei acţiuni şi (2) relevanţa impactului real. Relevanţă, în acest context, semnifică rezultatul concret, pe măsură să conducă la atingerea obiectivului şi, în definitiv, a scopului Strategiei. GME poate stabili, la necesitate, şi alte criterii.

Monitorizarea şi evaluarea externă a implementării Strategiei poate fi făcută de un Consiliu public de supraveghere, format la iniţiativa CA, componenţa şi atribuţiile căruia să fie stabilite în temeiul unor criterii corespunzătoare. Consiliul ar putea prezenta rapoarte de alternativă.

Realizarea obiectivelor Strategiei va fi reflectată într-un compartiment separat din rapoartele anuale de activitate ale CA. Realizarea unui număr mai mic de 75 la sută dintre acţiunile prevăzute va fi calificată drept implementare defectuoasă a Strategiei. CA va organiza audieri publice periodice ale modului în care este implementată Strategia şi o audiere publică finală după încheierea termenului Strategiei.

DISPOZIŢII FINALE

Strategia este adoptată în şedinţă publică după iniţierea consultărilor publice pe marginea documentului, fiind publicată pe pagina web a CA şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În vederea eficientizării activităţii CA, viziunea, direcţiile strategice şi activităţile din cadrul Strategiei vor fi reanalizate şi redefinite periodic, în funcţie de necesităţile autorităţii. Modificările sunt adoptate prin decizia CA, iar textul publicat pe pagina web – actualizat.

Planul (Anexa nr.1) este un document fundamental, menit să confere continuitate şi profesionalism activităţii organului de reglementare a domeniului audiovizualului, mai ales, în condiţiile în care mandatul membrilor consiliului este reglementat pentru o perioadă determinată. La expirarea termenului de implementare a Strategiei, CA elaborează şi adoptă o nouă Strategie, respectând principiul continuităţii în atingerea scopului ei.

Anexa nr.1

la Strategia de dezvoltare a domeniului

audiovizual pentru anii 2023-2027

PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI