Decizie nr.28 din 25.02.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.36g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din pct.7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate a sesizării nr. 36g/2019  privind  excepţia  de

neconstituţionalitate a unor prevederi din pct.7 al Regulamentului

 circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 357 din 13 mai 2009

nr. 28  din  25.02.2019

 (în vigoare 25.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 185-191 art. 111 din 07.06.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 21 februarie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 februarie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “agent de circulaţie – persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)” din pct.7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, ridicată de către dl Vladimir Kovali, parte în dosarul nr.4r-278/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 21 februarie 2019, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Chişinău se află recursul declarat de către dl Vladimir Kovali împotriva hotărârii judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 27 noiembrie 2018, prin care a fost respinsă ca nefondată contestaţia împotriva procesului-verbal privind constatarea săvârşirii contravenţiei prevăzute de articolul 236 alin.(1) din Codul contravenţional [Depăşirea vitezei de circulaţie stabilită pe sectorul respectiv de drum].

4. În cadrul şedinţei de judecată din 11 februarie 2019, dl Vladimir Kovali a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “agent de circulaţie – persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)” din pct.7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere sunt următoarele:

“7. În sensul prezentului Regulament următoarele noţiuni şi termeni semnifică:

[…]

agent de circulaţie – persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare);

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia menţionează că noţiunea “agent de circulaţie” nu este suficient de clar definită în Regulamentul circulaţiei rutiere, fapt care le permite autorităţilor publice să adopte norme juridice secundare fără o bază legală şi fără a fi corelate cu alte acte normative. În acest sens, autorul menţionează Ordinul Ministerului Economiei nr.118 din 13 iunie 2016 cu privire la aprobarea procedurii de măsurare legală PML 09–02:2016 “Măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul sistemului tip “АвтоУраган”, care utilizează noţiunea de “automobil fără însemne speciale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI)”.

9. Astfel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că noţiunea “agent de circulaţie” din pct.7 al Regulamentului circulaţiei rutiere contravine articolului 23 din Constituţie, care prevede obligaţia statului de a asigura dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle prin adoptarea unor norme juridice clare şi previzibile.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Hotărârii Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Vladimir Kovali, parte în dosarul nr.4r-278/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “agent de circulaţie – persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)” din pct.7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009.

14. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deşi autorul critică noţiunea “agent de circulaţie”, care este o normă cu caracter general, de fapt acesta este nemulţumit de faptul că în procesul de măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto agenţii de circulaţie utilizează automobile fără însemnele speciale ale MAI.

15. Curtea menţionează că stabilirea unor reguli referitoare la circulaţia pe drumurile publice, inclusiv reglementarea modului şi a condiţiilor de măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto, are ca scop, potrivit articolului 1 alin.(2) din Legea nr.131 din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier, “asigurarea desfăşurării fluente şi în plină siguranţă a traficului rutier, ceea ce presupune protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, apărarea proprietăţii acestora, ocrotirea sănătăţii, integrităţii corporale şi a vieţii participanţilor la trafic, precum şi protecţia mediului înconjurător”.

16. De asemenea, în conformitate cu articolul 7 lit.c) din Legea nr.131 din 7 iunie 2007, în domeniul traficului rutier, Ministerului Afacerilor Interne i-au fost atribuite mai multe competenţe, printre care asigurarea supravegherii şi a controlului traficului rutier cu mijloace de măsurare, legalizate şi verificate metrologic, conform cerinţelor actelor normative în vigoare. Modul şi condiţiile în care se efectuează măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto sunt dezvoltate prin acte subordonate legii, ca de exemplu Ordinul Ministerului Economiei nr.118 din 13 iunie 2016 cu privire la aprobarea procedurii de măsurare legală PML 09–02:2016 “Măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul sistemului tip “АвтоУраган” sau Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.266 din 1 august 2018 cu privire la aprobarea procedurii de măsurare legală PML 10–01:2018 “Măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul aparatului (laser) pentru măsurarea vitezei de mişcare a autovehiculelor tip LTI 20/20 “TruCAM”.

17. Cu privire la opinia autorului excepţiei potrivit căreia prevederile criticate nu conţin dispoziţii care le-ar permite agenţilor de circulaţie să utilizeze în procesul de supraveghere a circulaţiei rutiere automobile fără însemnele speciale ale MAI, Curtea menţionează că activităţile poliţiei rutiere de aplicare a normelor privind respectarea vitezei legale de circulaţie nu trebuie să se rezume la acţiuni vizibile şi presemnalizate. În caz contrar, în unele situaţii, agenţii de circulaţie s-ar afla în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile şi atribuţiile prevăzute de lege.

18. Curtea reţine că reglementarea unei multitudini de dispozitive pentru controlul respectării regimului legal de viteză nu contravine scopului legitim al asigurării securităţii rutiere. În acest sens, alegerea măsurilor pentru asigurarea afectivă a scopului în discuţie ţine de marja de discreţie a autorităţilor din domeniu.

19. Mai mult, articolul 6 alin.(1) al Convenţiei din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere (care a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 26 mai 1994) se referă doar la agenţii care dirijează circulaţia atunci când prevede ca aceştia să fie uşor de recunoscut şi vizibili de la distanţă atât noaptea, cât şi ziua, fără ca obligaţia să se extindă şi asupra mijloacelor de transport utilizate de poliţie pentru controlul respectării regimului legal de viteză.

20. De asemenea, în cauza Marius Haiducu v. România şi alte 16 cereri (decizia din 13 martie 2012, § 12), Curtea Europeană a menţionat că Convenţia nu se opune aplicării unui mecanism care nu face altceva decât să instaleze o prezumţie relativă de conformitate a unui proces-verbal la realitate, prezumţie fără care ar fi practic imposibilă pedepsirea încălcărilor cu privire la circulaţia rutieră.

21. La nivel european, autorităţile folosesc în activitatea de aplicare a legislaţiei rutiere atât mijloace tehnice montate pe autovehicule fără însemnele poliţiei, cât şi mijloace tehnice disimulate. În Franţa, de exemplu, radarele de viteză amplasate pe vehiculele poliţiei şi radarele mobile nu sunt presemnalizate, fapt care presupune că pentru dispozitivele de măsurare a vitezei destinate a fi utilizate în regim staţionar şi/sau în regim de deplasare a autovehiculului de patrulare al poliţiei rutiere nu există obligativitatea presemnalizării (articolul 8 al Legii nr.2003–495 din 12 iunie 2003 privind consolidarea luptei împotriva violenţei rutiere).

22. Având în vedere cele menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte criteriile de admisibilitate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului “agent de circulaţie – persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)” din pct.7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, ridicată de către dl Vladimir Kovali, parte în dosarul nr.4r-278/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.