Decizie nr.29 din 18.03.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.147g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 141 alin.(3), precum şi a unor texte din articolele 140 alin.(1) lit.p) şi 142 alin.(2) lit.a) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (încălcarea gravă a legislaţiei în sectorul bancar)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.147g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 141 alin.(3), precum şi a unor texte din articolele 140 alin.(1) lit.p)

şi 142 alin.(2) lit.a) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017

privind activitatea băncilor

(încălcarea gravă a legislaţiei în sectorul bancar)

nr. 29  din  18.03.2021

 (în vigoare 18.03.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.100-103 art. 59 din 16.04.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 8 septembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 18 martie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 141 alin.(3), precum şi a sintagmei "încălcare gravă" din articolul 140 alin.(1) lit.p) şi a termenului "gravitate" din articolul 142 alin.(2) lit.a) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, ridicată de dnii avocaţi Vladislav Roşca şi Marin Baltă, în interesele dlui Corneliu Ghimpu, reclamant în dosarul nr.3-4894/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Alexei Paniş, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 4 octombrie 2019, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei a pronunţat hotărârea nr.254, prin care B.C. "Victoriabank" S.A. şi dl Corneliu Ghimpu – fost membru al Comitetului de Direcţie din cadrul băncii menţionate, precum şi o altă persoană au fost sancţionaţi pentru încălcări grave ale prevederilor Legii nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi ale Legii nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. În particular, dl Corneliu Ghimpu a fost sancţionat cu avertisment şi i s-a aplicat o interdicţie pentru o perioadă de doi ani de a ocupa funcţii de conducere şi funcţii-cheie în vreo bancă.

4. Dl Corneliu Ghimpu a contestat această hotărâre în instanţa de judecată.

5. Pe 27 iulie 2020, în cadrul şedinţei de judecată, domnii avocaţi Vladislav Roşca şi Marin Baltă au ridicat, în interesele domnului Corneliu Ghimpu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 141 alin.(3), a sintagmei "încălcare gravă" din articolul 140 alin.(1) lit.p) şi a termenului "gravitate" din articolul 142 alin.(2) lit.a) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

6. Printr-o încheiere din 5 septembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 15

Universalitatea

"Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor sunt următoarele:

Articolul 140

Faptele sancţionabile

"(1) Banca Naţională a Moldovei are competenţa aplicării sancţiunilor şi măsurilor sancţionatorii prevăzute la art.141 în toate cazurile în care constată că o bancă şi/sau oricare dintre persoanele prevăzute la art.43 se fac vinovate de următoarele fapte:

[…]

p) banca a comis o încălcare gravă a prevederilor art.95 din prezenta lege şi/sau a prevederilor Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, şi/sau ale actelor normative emise în vederea executării acestei legi, inclusiv neîndeplinirea deciziei de sistare a executării activităţilor sau a tranzacţiilor suspecte, precum şi a deciziei de sistare a bunurilor suspecte, emise de către organul învestit cu atribuţii de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;

[…]."

Articolul 141

Sancţiunile şi măsurile sancţionatoare aplicabile

"[…]

(3) Măsurile sancţionatoare prevăzute la alin.(2) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de sancţiuni sau independent de acestea.

[…]."

Articolul 142

Aplicarea sancţiunilor şi a altor măsuri sancţionatoare

"[…]

(2) La stabilirea tipului sancţiunii sau a măsurii sancţionatoare şi a cuantumului amenzii, Banca Naţională a Moldovei are în vedere toate circumstanţele relevante ale săvârşirii faptei, inclusiv următoarele aspecte, după caz:

a) gravitatea şi durata faptei;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că în cadrul normativ din Republica Moldova nu există o clasificare a gravităţii încălcării prevăzute de articolul 140 alin.(1) lit.p) din Legea privind activitatea băncilor. Acest fapt ar permite aplicarea prevederilor legale de o manieră arbitrară şi abuzivă. În acest fel, ar fi încălcată condiţia calităţii normelor juridice.

10. Cu referire la termenul "gravitate" de la articolul 142 alin.(2) lit.a) din Legea privind activitatea băncilor, autorii sesizării susţin că Legea nu reglementează criterii care să permită identificarea şi calificarea încălcărilor după gravitate.

11. În opinia acestora, dispoziţiile contestate încalcă articolele 1 alin.(3), 15, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind activitatea băncilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentanţii unei părţi din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 141 alin.(3), precum şi sintagma "încălcare gravă" din articolul 140 alin.(1) lit.p) şi termenul "gravitate" din articolul 142 alin.(2) lit.a) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost contestată o hotărâre pronunţată în baza prevederilor contestate. Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27; DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr.63 din 11 iunie 2020, § 19; DCC nr.64 din 11 iunie 2020, § 19; DCC nr.27 din 16 februarie 2021, § 16).

19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate pretind că dispoziţiile criticate ar fi imprevizibile şi că ar contraveni articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 15 [universalitatea], 23 [calitatea legii] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 1 alin.(3), 15, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare (a se vedea DCC nr.56 din 2 iunie 2020, § 23-24; DCC nr.162 din 29 decembrie 2020, § 26). Pentru a fi aplicabile, autorii excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale.

21. Curtea constată că autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu au invocat că prevederile contestate ar fi contrare vreunui drept garantat de Constituţie şi, în consecinţă, nu au demonstrat existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale. Această constatare este suficientă pentru a declara sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

22. Totodată, Curtea reţine că prevederile constestate sunt aplicabile profesioniştilor din domeniul bancar. Curtea reaminteşte că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai mare în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca aceştia să-şi asume riscurile inerente activităţii lor (a se vedea cauzele Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145; Magyar Kétfarkú Kutya Párt v. Ungaria [MC], 20 ianuarie 2020, § 94).

23. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 141 alin.(3), precum şi a sintagmei "încălcare gravă" din articolul 140 alin.(1) lit.p) şi a termenului "gravitate" din articolul 142 alin.(2) lit.a) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, ridicată de dnii avocaţi Vladislav Roşca şi Marin Baltă, în interesele dlui Corneliu Ghimpu, reclamant în dosarul nr.3-4894/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.