Decizie nr.3 din 05.01.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.145g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din punctul 20 din Regulamentul cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE

de inadmisibilitate a sesizării nr.145g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din punctul 20 din Regulamentul cu privire la modul de ocupare

a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 854 din 21 septembrie 2010

nr. 3  din  05.01.2021

 (în vigoare 05.01.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 57-65 art. 25 din 26.02.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 4 septembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 5 ianuarie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "vot [...] secret", precum şi pretinsa omisiune a reglementărilor referitoare la temeiurile şi condiţiile ce ar determina/permite respingerea candidatului la funcţia de lector universitar de către Consiliul facultăţii din punctul 20 al Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010, ridicată de dna Vera Frolova, parte în dosarul nr.2-2470/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Svetlana Ghercavîi din cadrul Judecătoriei Bălţi, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Bălţi, sediul central, se află cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de dna Vera Frolova împotriva Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi privind anularea rezultatelor concursului din 28 mai 2019 pentru suplinirea postului vacant de lector universitar la Catedra de Slavistică a Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, confirmarea în funcţie cu obligarea de a încheia contractul individual de muncă şi încasarea cheltuielilor de judecată.

4. În cererea de chemare în judecată, reclamanta a menţionat că, începând cu 26 august 2013, a fost angajată la Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi în calitate de lector, apoi în calitate de lector superior la catedra Slavistică în baza contractului individual de muncă pe termen determinat, modificat periodic prin acorduri adiţionale. Potrivit ultimului acord adiţional nr.2/1038, semnat la 24 mai 2019, s-a prelungit durata contractului individual de muncă de la 27 mai 2019 până la finele anului de studii 2018/2019. Astfel, contractul individual de muncă respectiv a expirat la finele anului de studii 2018/2019.

5. Pe 2 mai 2019, dna Vera Frolova a depus o cerere de participare la concursul pentru suplinirea postului vacant de lector universitar la catedra Slavistică a Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat "Alecu Russo", care a fost anunţat public pe 5 aprilie 2019 în ziarul "Făclia" nr.13.

6. Pe 23 mai 2019, catedra Slavistică i-a recomandat Consiliului Facultăţii, ca urmare a votului secret, candidatura dnei Vera Frolova pentru postul de lector universitar, aceasta fiind, potrivit punctelor 20 şi 21 din Regulamentul cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010, o etapă componentă a procedurii concursului de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ.

7. Pe 28 mai 2019 a fost organizată şedinţa Consiliului Facultăţii de Litere, unde prin vor secret a avut loc alegerea candidaturii pentru postul de lector universitar la Catedra de Slavistică. Potrivit rezultatelor votării, candidatura dnei Vera Frolova n-a întrunit numărul necesar de voturi, i.e. 50 la sută plus un vot din numărul membrilor participanţi la vot, iar ca urmare, aceasta n-a fost aleasă în funcţia respectivă.

8. Dna Vera Frolova a depus contestaţii cu privire la organizarea, desfăşurarea şi rezultatele concursului din 28 mai 2019 la Senatul Universităţii şi la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Prin răspunsul din 3 iulie 2019, i s-a comunicat că Senatul a constatat corectitudinea procedurii de desfăşurare a alegerilor în cadrul Consiliului Facultăţii de Litere din data de 28 mai 2019. Prin răspunsul din 6 august 2019, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării i-a comunicat că este la discreţia instituţiei selectarea şi promovarea personalului didactic. Totodată, s-a menţionat că, în conformitate cu articolul 355 din Codul muncii, competenţa de soluţionare a litigiului individual de muncă aparţine exclusiv instanţei de judecată.

9. Nefiind de acord cu decizia Consiliului Facultăţii de Litere din 28 mai 2019, dna Vera Frolova a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Universităţii de Stat "Alecu Russo", prin care a solicitat anularea concursului, confirmarea în funcţia de lector universitar şi obligarea de a încheia un contract individual de muncă.

10. În cadrul şedinţei de judecată din 20 august 2020, dna Vera Frolova a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "vot [...] secret", precum şi a lipsei reglementărilor referitoare la temeiurile şi condiţiile care ar determina/permite respingerea candidatului la funcţia de lector universitar de către Consiliul Facultăţii din punctul 20 al Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010.

11. Prin Încheierea din 20 august 2020, Judecătoria Bălţi, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 34

Dreptul la informaţie

"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

[…]"

13. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior sunt următoarele:

"20. Alegerile în posturile de profesor universitar şi de conferenţiar universitar se efectuează de către Senat în termen de cel mult 45 zile de la expirarea termenului de înscriere la concurs, prin vot egal, secret şi liber exprimat. Şedinţa Senatului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi. Senatul, prin vot deschis, cu majoritatea simplă, ia decizia de a include sau nu candidaţii respectivi în buletinul de vot. Pentru organizarea votării, Senatul alege din membrii Senatului, prin vot deschis, comisia de numărare a voturilor. Fiecare membru al Senatului votează o singură persoană din lista candidaţilor înscrişi în buletinul de vot. Buletinele în care au fost votaţi mai mulţi candidaţi se consideră nule. Prezenţa candidaţilor la şedinţa Senatului nu este obligatorie.

Este declarat ales în postul de profesor universitar sau de conferenţiar universitar candidatul care a acumulat majoritatea simplă (nu mai puţin de 50 la sută plus un vot) de voturi din numărul total de membri ai Senatului care au participat la votare. În cazul în care nici unul din candidaţi nu a acumulat minimumul necesar de voturi, votarea se repetă la aceeaşi şedinţă pentru primii 2 candidaţi care au acumulat numărul cel mai mare de voturi (dacă la concurs au participat mai mult de 2 candidaţi) sau pentru candidatul care a acumulat cele mai multe voturi (dacă la concurs au participat 2 candidaţi).

21. Concursul pentru ocuparea posturilor de lector superior universitar şi de lector universitar se desfăşoară similar concursului pentru ocuparea posturilor de profesor universitar şi conferenţiar universitar. Alegerile în posturile de lector superior universitar şi de lector universitar se efectuează de către Consiliul facultăţii, conform procedurii expuse la punctul 20 al prezentului Regulament.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că procedura votului secret, prevăzută în punctul 20 al Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010, îi îngrădeşte dreptul de a contesta rezultatele concursului pentru ocuparea postului de lector universitar, prin aceasta încălcându-i-se dreptul de acces liber la justiţie.

15. De asemenea, autoarea excepţiei menţionează că contestaţiile privind desfăşurarea şi rezultatele concursului pentru ocuparea postului de lector universitar se examinează de către Senatul Universităţii, un organ administrativ care nu poate stabili motivele şi argumentele soluţiilor adoptate prin vot secret de către Consiliul Facultăţii. Totuşi, dreptul la un proces echitabil presupune existenţa unei căi legale efective care să permită revendicarea drepturilor.

16. Autoarea excepţiei mai susţine că Regulamentul cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ nu stabileşte criterii clare în baza cărora Consiliul Facultăţii poate respinge un candidat la funcţia de lector universitar. Mai mult, nici decizia privind rezultatele concursului nu conţine o motivare referitoare la alegerea unui candidat, deoarece aceasta se exercită prin vot secret, fapt care-i încalcă candidatului dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, precum şi dreptul de acces la informaţie, garantate de articolele 28 şi, respectiv, 34 din Constituţie.

17. Totodată, autoarea excepţiei solicită constatarea neconstituţionalităţii pretinsei omisiuni de reglementare a temeiurilor şi condiţiilor de respingere a candidatului la funcţia de lector universitar de către Consiliul Facultăţii conform procedurii stabilite în punctul 20 din Regulamentul cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ.

18. În opinia sa, atât sintagma contestată, cât şi lipsa reglementărilor invocate sunt contrare articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 28 [viaţa intimă, familială şi privată] şi 34 [dreptul la informaţie] din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

19. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

21. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma "vot [...] secret", precum şi pretinsa lipsă a reglementărilor referitoare la temeiurile şi condiţiile ce ar determina/permite respingerea candidatului la funcţia de lector universitar de către Consiliul Facultăţii din punctul 20 al Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010. Punctul 20 din Regulamentul respectiv reglementează condiţii privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior.

23. Curtea admite că norma care conţine textul contestat ar putea fi aplicată de instanţa de judecată în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea § 3 supra).

24. Curtea observă că sintagma contestată, precum şi pretinsa lipsă a reglementărilor criticate nu au constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

25. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27; DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr.63 din 11 iunie 2020, § 19). Astfel, prin prisma argumentelor autorului sesizării, Curtea trebuie să verifice, dacă prevederea contestată precum şi lipsa reglementărilor invocate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental din perspectiva articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 28 [viaţa intimă, familială şi privată] şi 34 [dreptul la informaţie] din Constituţie.

26. Cu referire la articolul 20 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează oricărei persoane dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime, adică a acelor drepturi şi interese care sunt reglementate prin Constituţie şi lege.

27. Curtea menţionează că posibilitatea de a contesta un concurs constituie un mijloc de realizare a dreptului autorului sesizării de a ocupa funcţia pentru care s-a organizat concursul. Totodată, instanţa de judecată nu se poate substitui organului colegial, nu poate invalida opţiunea votului secret exercitat de membrii acestui organ şi să-l înlocuiască cu evaluările proprii ale judecătorului, însă deţine competenţa de a verifica respectarea regulilor de organizare şi desfăşurare a concursului.

28. În această privinţă, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat în jurisprudenţa sa că procedura prin care comisiile evaluează examenele profesionale pentru admiterea în diferite organisme profesionale implică o evaluare a cunoştinţelor şi experienţei candidatului. Curtea Europeană a considerat că "o astfel de evaluare este asemănătoare unui examen şcolar sau universitar şi este departe de exercitarea funcţiei judiciare, aşa încât garanţiile de la articolul 6 din Convenţie nu pot fi aplicate pentru a acoperi dezacordurile rezultate" (decizia San Juan v. Franţa, 28 februarie 2002).

29. Într-o altă cauză Curtea Europeană a respins cererea unei reclamante care s-a plâns despre modul în care procedurile de evaluare a performanţei şi de promovare au fost efectuate de Consiliul judiciar suprem, despre pretinsa lipsă de criterii clare şi transparente în acest sens, despre decizia Consiliului de a nu o numi şi despre pretinsa lipsă de căi de atac eficiente în acest sens, menţionând că nici articolul 6, nici vreo altă dispoziţie a Convenţiei sau a protocoalelor sale nu garantează dreptul la numire sau promovare în serviciul sau dreptul de a ocupa o funcţie publică legată de administrarea justiţiei (decizia de inadmisibilitate în cauza Stancheva Dzhidzheva-Trendafilova v. Bulgaria, 9 octombrie 2012, § 38). Astfel, Curtea Europeană a reţinut că "deşi promovarea celor mai buni candidaţi pentru funcţii judiciare şi asigurarea obiectivităţii în concursurile pentru astfel de posturi este, fără îndoială, importantă pentru independenţa judecătorilor şi buna-funcţionare a sistemelor judiciare naţionale, aceste probleme nu pot fi examinate de Curte în contextul unei plângeri a unui candidat nereuşit pentru un post judiciar împotriva deciziei de respingere a cererii sale de promovare".

30. Dispoziţiile articolului 20 din Constituţie sunt aplicabile în ceea ce priveşte legalitatea procedurii de desfăşurare a concursului respectiv. Astfel, Curtea reţine că, în situaţia respectivă, prevederile articolului 20 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie, nu au aplicabilitate în materia contestării opţiunii/baremului sau rezultatului unui concurs, deoarece obligaţia de a se pronunţa asupra acestor cereri aparţine comisiilor de concurs şi celor de contestaţii.

31. Cu referire la articolul 28 din Constituţie, Curtea aminteşte că acest articol protejează persoanele contra ingerinţelor arbitrare ale puterii publice în dreptul lor la viaţa privată, la viaţa intimă, la respectarea domiciliului şi la respectarea secretului corespondenţei (a se vedea HCC nr.7 din 16 aprilie 2015, § 127). În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că conceptul "viaţa privată" include inclusiv garanţii privind activităţile profesionale (a se vedea HCC nr.7 din 16 aprilie 2015, § 119; HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 39).

32. Cu referire la acest capăt al sesizării este necesar să se facă distincţia între garanţii privind activităţi profesionale din perspectiva articolului 28 din Constituţie şi condiţiile de eligibilitate pentru accederea într-o funcţie eligibilă. În general, condiţiile de eligibilitate diferă din perspectiva tipului funcţiei/postului pentru care se depune candidatura şi se cer a fi îndeplinite până la numire. Per a contrario, garanţiile pentru exercitarea unei activităţi profesionale se cer a fi respectate după accederea într-o funcţie eligibilă, adică deţinută şi exercitată legal. Prin urmare, garanţiile "vieţii private" din perspectiva articolului 28 din Constituţie se instituie din momentul dobândirii/accederii în funcţie şi operează o perioadă de timp în decursul căreia titularul funcţiei activează. Totuşi, prevederea contestată face parte din ansamblul de reguli stabilit pentru accedere/ocupare a unei funcţii, i.e. a postului de lector universitar la o catedră a unei universităţi.

33. Totodată, Curtea constată că autoarea sesizării îşi exprimă dezacordul faţă de modalitatea de desfăşurare a unei etape a procesului concursului de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ, în special, cu votul secret prin care se realizează alegerile pentru posturile respective.

34. Curtea menţionează că procedura de alegere de către Consiliul Facultăţii/Senat se constituie din două etape, iniţial prin vot deschis se ia decizia de a include sau nu candidaţii respectivi în buletinul de vot şi ulterior prin vot secret are loc alegerea. Aceste etape ale concursului care sunt consecutive şi obligatorii trebuie privite ca o singură procedură la care participă aceiaşi membri ai Consiliului Facultăţii/Senatului cu drept deplin să decidă alegerea candidaţilor la o funcţie în cadrul instituţiei de învăţământ superior.

35. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că de procedura de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior se află într-o strânsă legătură cu principiul autonomiei universitare (în speţă componenta academică a acesteia) şi dreptul universităţilor de a selecta şi promova cadrele didactice şi alte categorii de personal. În acest sens, potrivit articolului 35 alin.(6) din Constituţie, instituţiile de învăţământ superior beneficiază de dreptul la autonomie, care implică în mod egal autonomia educaţională şi autonomia instituţională. Autonomia educaţională se exprimă prin autonomia universitară funcţională sau academică; autonomia instituţională cuprinde autonomia organizatorică, administrativă şi financiară. Aceste două forme ale autonomiei sunt inseparabile, or, fără libertatea academică (a activităţii didactice) autonomia instituţională nu poate fi garantată (a se vedea DCC nr.35 din 20 aprilie 2017, § 22 - 23).

36. Totodată, autonomia universitară privind selectarea personalului ştiinţifico-didactic este prevăzută într-un şir de acte internaţionale. Astfel, Declaraţia de la Lisabona a Asociaţiei Universităţilor Europene (2007) printre cele patru domenii referitoare la autonomia universitară menţionează şi autonomia resurselor umane, care presupune libertatea universităţii de a recruta şi selecta resurse umane calificate, responsabilitatea încheierii contractelor de muncă, stabilirea nivelului salariilor, sporului la salariu în funcţie de valoarea potenţialului uman. De asemenea, Declaraţia de la Praga din 2009 a Asociaţiei Universităţilor Europene prevede că universităţile trebuie să îşi întărească autonomia pentru a servi mai bine societatea şi în particular să asigure un cadru de reglementare care să permită conducătorilor universităţilor să adopte o structură internă eficientă, să selecteze şi să instruiască personalul lor, să elaboreze programele academice şi să utilizeze resursele financiare, toate acestea trebuind să fie în concordanţă cu misiunile şi profilurile lor specifice. În acord cu instrumentele internaţionale, şi articolul 79 alin.(3) lit.e) din Codul educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014 stabileşte că "autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, administrării şi finanţării şi se realizează […] prin selectarea şi promovarea personalului didactic, ştiinţifico-didactic şi ştiinţific, precum şi a celorlalte categorii de personal din instituţia de învăţământ" (a se vedea Decizia citată supra § 24 – 27).

37. Curtea notează că instituţiile de învăţământ superior trebuie să se bucure de o reală autonomie universitară, inclusiv în ce priveşte componenta academică a acestei autonomii, astfel încât să poată hotărî în mod independent cu privire la politica de personal şi să decidă fără nici o constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare asumate (§ 28 din Decizia citată supra).

38. Prin urmare, Curtea nu poate reţine critica dispoziţiilor contestate în raport cu articolul 28 din Constituţie, care prevede că statul respectă şi ocroteşte viaţa intima familială şi privată. Astfel, în prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea constată lipsa legăturii de cauzalitate între dispoziţiile contestate şi articolul 28 din Constituţie.

39. Cu privire la incidenţa articolului 34 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, Curtea notează că, potrivit prevederilor acestui articol, dreptul persoanei de acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Potrivit competenţelor ce le revin, autorităţile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor cu privire la treburile publice şi la problemele de interes personal. Dreptul de acces la orice informaţie vizează modul, mijloacele şi condiţiile în care se realizează administrarea treburilor de stat şi dreptul de a difuza astfel de informaţii (a se vedea HCC nr.19 din 22 iunie 2015, § 31-32; HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 34).

40. Curtea reiterează că dreptul la informaţie este dreptul de a solicita informaţii de la autorităţile şi instituţiile publice. Acest drept comportă două aspecte: dreptul de a solicita şi dreptul de a primi informaţii (a se vedea HCC nr.19 din 22 iunie 2015, § 34-35; HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 35). În acest sens, Curtea menţionează că prevederile criticate nu interzic şi nu îngrădesc în nici un fel dreptul candidaţilor la concurs de a solicita şi de a primi informaţii privind organizarea, desfăşurarea şi rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice. Astfel, Curtea nu poate reţine criticile referitoare la incidenţa articolului 34 alin.(1) şi (2) din Constituţie.

41. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului "vot [...] secret" din punctul 20 al Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 21 septembrie 2010, ridicată de dna Vera Frolova, parte în cauza civilă nr.2-2470/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.