Acte judiciare
Decizie nr.3 din 27.05.2003 privind sistarea procesului pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.491-XIV din 9 iulie 1999 "Privind finanţele publice locale" în redacţia Legii nr.298-XV din 22 iunie 2001 "Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative"
HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Decizie privind sistarea procesului pentru controlul
constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 491-XIV
din 9 iulie 1999 "Privind finanţele publice locale"*
în redacţia Legii nr. 298-XV din 22 iunie 2001 "Pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative"**
Nr.3 din 27.05.2003
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.99-103/9 din 06.06.2003
* * *
------------------------
* M.O., 1999, nr.101-102, art.498.
** M.O., 2001, nr.67, art.496.
Curtea Constituţională în componenţa:
Victor PUŞCAŞ - preşedinte
Mircea IUGA - judecător
Constantin LOZOVANU - judecător-raportor
Dumitru PULBERE - judecător
Elena SAFALERU - judecător
Ion VASILATI - judecător
cu participarea grefierului Maia Ţurcan, reprezentantului permanent
al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Mîţu, în lipsa autorilor
sesizării legal citaţi, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) din
Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea
Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul
jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă
dosarul pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea
nr.491-XIV din 9 iulie 1999 "Privind finanţele publice locale" în
redacţia Legii nr.298-XV din 22 iunie 2001 "Pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative".
Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea
deputaţilor în Parlament Iurie Roşca, Valentin Chilat şi Eugeniu Gîrlă,
depusă la 2 decembrie 2002, în conformitate cu prevederile art.24 şi 25
lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 alin.(1)
lit.g) şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
Prin Decizia Curţii Constituţionale din 16 decembrie 2002 sesizarea
a fost acceptată spre examinare în fond.
În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea
Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului,
Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei,
Ministerului Finanţelor, Academiei de Administrare Publică pe lîngă
Preşedintele Republicii Moldova, Primăriei municipiului Chişinău.
Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de
judecătorul-raportor şi argumentele expuse de reprezentantul
Parlamentului, Curtea Constituţională
a constatat:
La 22 iunie 2001 Parlamentul, prin Legea organică nr.298-XV "Pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative" (în continuare - Legea
nr.298-XV), a operat modificări în Legea nr.491-XIV din 9 iulie 1999
"Privind finanţele publice locale" (în continuare - Legea nr.491-XIV).
Sesizarea vizează exclusiv punctele 3 şi 4 din art.II al legii
menţionate, care au următorul cuprins:
- punctul 3. La articolul 30 alineatul (1) cuvintele "preşedinţii
consiliilor judeţene" se înlocuiesc cu cuvintele "prefecţii judeţelor";
- punctul 4. La articolul 35 alineatul (2) textul "biroului
permanent al consiliului judeţean" se înlocuieşte cu cuvintele
"prefectului judeţului".
Autorii sesizării susţin că, atribuind prefectului judeţului
calitatea de ordonator de credite şi responsabil pentru execuţia
bugetului judeţean, legislativul a încălcat prevederile art.4 şi art.9
din Constituţie, art.3, art.6 alin.(2), art.9, art.11 din Carta
Europeană a Autonomiei Locale privind descentralizarea serviciilor
publice şi eligibilitatea autorităţilor chemate să ordoneze credite şi
să răspundă pentru execuţia bugetului.
Potrivit art.134 şi 135 alin. (1) din Constituţie, art.31 alin.(1)
din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(2) şi (3)
din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, fiind
unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova,
examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa sa, în exclusivitate
probleme de drept, exercită la sesizare controlul constituţionalităţii
legilor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui
Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi
a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Astfel, în temeiul dispoziţiilor precitate, Curtea Constituţională
relevă că pot fi supuse controlului constituţionalităţii actele
normative în vigoare enumerate în art.135 din Constituţie.
Raportînd dispoziţiile legii contestate la normele Constituţiei,
Curtea conchide că controlul constituţionalităţii prevederilor
contestate din Legea nr.491-XIV în redacţia Legii nr.298-XV necesită a
fi exercitat în corelaţie cu Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001
"Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova"*
(în continuare - Legea nr.764-XV) şi Legea nr.123-XV din 18 martie
2003 "Privind administraţia publică locală"** (în continuare - Legea
nr.123-XV).
-------------------------
* MO., 2002, nr.16, art.53.
** M.O., 2003, nr.49, art.211.
În legislaţia Republicii Moldova instituţia judeţului a fost
implementată prin Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind
organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova"***,
ulterior abrogată prin Legea nr.764-XV.
-------------------------
*** M.O., 1998, nr.116-118, art.705.
Instituţia prefectului a fost fondată prin Legea nr.186-XIV din 6
noiembrie 1998 "Privind administraţia publică locală"****, de asemenea
abrogată ulterior prin Legea nr.123-XV.
-------------------------
**** M.O., 1999, nr.14-15, art.60.
Astfel, Curtea Constituţională constată că la data examinării
dosarului au fost abrogate legile prin care au fost fondate instituţiile
judeţului şi prefectului, din care derivă sintagma "prefectul judeţului".
Analizînd sub acest aspect prevederile art.30 alin.(1) şi art.35
alin.(2) din Legea nr.491-XIV în redacţia Legii nr.298-XV referitor la
prefectul judeţului, care constituie obiectul sesizării, Curtea observă
că acestea sînt incompatibile cu dispoziţiile Legii nr.764-XV şi Legii
nr.123-XV, prin urmare aceste legi nu pot fi aplicate simultan.
În acest caz, prevederile Legii nr.491-XIV referitor la prefecţii
judeţelor sînt implicit (tacit) abrogate, deoarece voinţa cea mai
recentă a legislatorului (legile nr.764-XV şi nr.123-XV) este cea care
trebuie să prevaleze.
Întrucît la data examinării cauzei prevederile considerate ca
neconstituţionale au fost implicit abrogate, Curtea Constituţională
consideră necesar să aplice dispoziţiile art.60 lit.d) din Codul
jurisdicţiei constituţionale, deoarece excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor contestate a fost rezolvată.
În temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la
Curtea Constituţională, art.60 lit.d) şi art.64 din Codul jurisdicţiei
constituţionale,
Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Sistează procesul pentru controlul constituţionalităţii art.30
alin.(1) şi art.35 alin.(2) din Legea nr.491-XIV din 9 iulie 1999
"Privind finanţele publice locale" în redacţia Legii nr.298-XV din 22
iunie 2001 "Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative".
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei
căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
Preşedintele
Curţii Constituţionale Victor PUŞCAŞ
Chişinău, 27 mai 2003.
Nr.3.