Decizie nr.34 din 30.03.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.164a/2020 pentru controlul constituţionalităţii articolului 13 alin.(3) din Codul electoral

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.164a/2020 pentru controlul

constituţionalităţii articolului 13 alin. (3) din Codul electoral

nr. 34  din  30.03.2021

 (în vigoare 30.03.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.108-110 art. 63 din 30.04.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, Preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 30 octombrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 30 martie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 30 octombrie 2020, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, adoptat prin Legea nr.502 din 16 iunie 1995, de către dl Sergiu Litvinenco şi dna Veronica Roşca, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 13 alin.(3) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, prin prisma dispoziţiilor articolelor 38 alin.(1) şi 78 alin.(1) din Constituţie.

ÎN FAPT

3. Curtea observă că, din momentul adoptării Codului electoral, i.e. din 21 noiembrie 1997, până în prezent, articolul 13 alin.(3) din Codul electoral a fost modificat de mai multe ori. În prezent, norma contestată prevede că cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice îşi suspendă, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, activitatea în funcţia pe care o deţin. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sunt: a) viceprim-miniştrii, miniştrii şi membrii din oficiu ai Guvernului; b) conducătorii autorităţilor publice centrale; c) preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor; d) primarii şi viceprimarii; e) pretorii şi vicepretorii.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

4. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

[…]

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii".

Articolul 78

Alegerea Preşedintelui

"(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

[…]".

Articolul 89

Suspendarea din funcţie

"(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcţie de Parlament, cu votul a două treimi din deputaţi.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui."

Articolul 90

Vacanţa funcţiei

"(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.

(3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituţională în termen de 30 zile de la sesizare.

(4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte."

Articolul 91

Interimatul funcţiei

"Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis, ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru."

5. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 13

Restricţii

"[…]

(3) Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sunt:

a) viceprim-miniştrii, miniştrii şi membrii din oficiu ai Guvernului;

b) conducătorii autorităţilor publice centrale;

c) preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor;

d) primarii şi viceprimarii;

e) pretorii şi vicepretorii."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

6. Autorii sesizării menţionează că omisiunea prevederii contestate de a stabili că Preşedintele Republicii Moldova este obligat să-şi suspende activitatea în funcţia pe care o deţine pe durata campaniei electorale dacă participă la această campanie în calitate de concurent electoral este neconstituţională. Potrivit autorilor sesizării, în lipsa acestei obligaţii, prevederea contestată încalcă conceptul de "alegeri libere" şi conceptul de "vot egal" stabilite de articolele 38 alin.(1) şi 78 alin.(1) din Constituţie. Autorii sesizării menţionează că obligaţia autorităţilor statale de a asigura şanse egale concurenţilor electorali rezultă din § 87 al Hotărârii Curţii Constituţionale nr.34 din 13 decembrie 2016 şi din subcapitolul 2.3. paragraful 18 al Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia.

7. De asemenea, autorii sesizării menţionează că Preşedintele Republicii are acces la resursele administrative şi este avantajat, în raport cu alţi concurenţi electorali, prin faptul că are acces la sursele media, poate avea întâlniri cu oficiali străini şi poate organiza vizite de lucru în teritoriu în cadrul cărora poate efectua agitaţie electorală. Prin avantajele menţionate, prevederea contestată încalcă principiul şanselor egale ale concurenţilor electorali. Autorii sesizării notează că norma contestată este o reminiscenţă din perioada în care Preşedintele Republicii era ales de Parlament. În prezent, Preşedintele Republicii este ales de către popor şi, prin urmare, este necesar ca acesta să-şi suspende activitatea în funcţia pe care o deţine pe durata campaniei electorale, dacă participă la această campanie în calitate de concurent electoral.

B. Aprecierea Curţii

8. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

9. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

10. De asemenea, conform articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii sunt abilitaţi cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

11. Obiectul sesizării îl constituie articolul 13 alin.(3) din Codul electoral, care stabileşte persoanele care trebuie să-şi suspende activitatea în funcţia pe care o deţin în cazul în care sunt înregistraţi în calitate de concurenţi electorali.

12. Prevederea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

13. Autorii sesizării consideră că prevederea contestată vine în contradicţie cu articolele 38 alin.(1) [dreptul de vot şi dreptul de a fi ales] şi 78 alin.(1) [alegerea Preşedintelui Republicii Moldova] din Constituţie. În motivarea sesizării autorii ei menţionează că norma contestată avantajează Preşedintele Republicii faţă de ceilalţi concurenţi electorali, contrar principiului egalităţii de şanse. Curtea consideră că prin aceste argumente autorii sesizării au avut în vedere articolele 16 şi 38 alin.(3) din Constituţie, care stabilesc principiul şanselor egale ale concurenţilor electorali şi dreptul de a fi ales. Prin urmare, Curtea va analiza incidenţa articolelor 16, 38 alin.(3) şi 78 alin.(1) din Constituţie.

14. Curtea notează că articolul 16 din Constituţie, corespondentul articolului 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental. Principiul nediscriminării nu constituie o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental. Acest articol operează prin completarea celorlalte dispoziţii constituţionale (a se vedea HCC nr.24 din 8 octombrie 2020, § 21; HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 22). De asemenea, Curtea reiterează că egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice presupune lipsa oricărei discriminări directe sau indirecte. Discriminarea are loc atunci când persoanele care se află în situaţii asemănătoare sunt tratate în mod diferit (discriminare directă) sau atunci când persoanele care se află în situaţii diferite sunt tratate în acelaşi mod (discriminare indirectă), cu excepţia cazului în care un asemenea tratament este justificat în mod obiectiv şi rezonabil (a se vedea HCC nr.24 din 8 octombrie 2020, § 23 şi jurisprudenţa citată acolo). Aşadar, o condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor, în această cauză, tratamentul diferenţiat al persoanelor menţionate de norma contestată în comparaţie cu situaţia Preşedintelui Republicii.

15. Potrivit autorilor sesizării, Preşedintele Republicii se află într-o situaţie comparabilă cu situaţia persoanelor menţionate de norma contestată, însă doar ultimii sunt obligaţi să-şi suspende activitatea pe durata campaniei electorale dacă participă în calitate de concurenţi electorali. Mai mult, prin faptul că nu-l obligă pe Preşedintele Republicii să-şi suspende activitatea, norma contestată îi acordă un statut privilegiat, deoarece el poate utiliza resursele administrative în scopul campaniei electorale.

16. Analizând caracterul comparabil al situaţiilor, Curtea constată că obligaţia de a-şi suspenda activitatea din funcţia pe care o deţine în cazul înregistrării în calitate de concurent electoral se aplică în privinţa viceprim-miniştrilor, miniştrilor, membrilor din oficiu ai Guvernului, conducătorilor autorităţilor publice centrale, preşedinţilor, vicepreşedinţilor raioanelor, primarilor, viceprimarilor, pretorilor şi vicepretorilor.

17. Dacă legislaţia naţională reglementează modul de asigurare a interimatului în cazul suspendării din funcţiile menţionate supra, Curtea constată că în cazul Preşedintelui Republicii Constituţia prevede explicit că interimatul poate interveni dacă funcţia devine vacantă (i.e., expirare a mandatului, demisie, imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau deces), dacă Preşedintele ţării este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile [articolul 91 din Constituţie]. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că funcţia de Preşedinte al Republicii, în virtutea caracterului său, nu permite intermitenţe şi nu se întrerupe, iar instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii urmăreşte asigurarea continuităţii exercitării funcţiei şefului statului, în cazul în care Preşedintele nu îşi mai poate exercita atribuţiile din motivul demisiei, demiterii, imposibilităţii temporare sau definitive de a-şi exercita atribuţiile sau decesului (a se vedea HCC nr.43 din 14 decembrie 2000; HCC nr.19 din 7 iulie 2020, § 35; DCC nr.8 din 16 martie 2016, § 19, 21). De asemenea, Curtea reţine că, în Opinia Comisiei de la Veneţia, dispoziţia privind interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în caz de imposibilitate temporară are în vedere situaţiile în care imposibilitatea este o consecinţă a unor circumstanţe de fapt care pot fi verificate, în principal în cazul unei boli. Suspendarea temporară a Preşedintelui Republicii poate fi exercitată numai dacă Constituţia autorizează acest lucru în mod expres şi îl reglementează (a se vedea Opinia nr.954/2019 din 24 iunie 2019 privire la situaţia constituţională cu referinţă particulară la posibilitatea dizolvării Parlamentului, CDL-AD(2019)012, § 47, 55).

18. Având în vedere faptul că înregistrarea într-o campanie electorală nu se încadrează în textul "imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile" de la articolul 91 din Constituţie, Curtea reţine că persoanele menţionate de norma contestată nu sunt într-o situaţie comparabilă cu situaţia Preşedintelui Republicii, deoarece Constituţia nu-i permite celui din urmă să-şi suspende activitatea din momentul înregistrării în calitate de concurent electoral. Prin urmare, articolul 16 din Constituţie nu este incident.

19. Cu privire la riscul utilizării resurselor administrative de către concurenţii electorali în timpul campaniei electorale, Curtea reţine că legislaţia naţională prevede garanţii în acest domeniu. Astfel, articolul 52 alin.(7) din Codul electoral stabileşte că candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/instituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali. De asemenea, în cazul utilizării resurselor administrative de către concurenţi electorali, legislaţia prevede sancţiuni contravenţionale sau penale [a se vedea articolul 48¹ alin. (5) din Codul contravenţional sau articolul 181² alin.(2) din Codul penal].

20. De altfel, în Opinia Comisiei de la Veneţia, combaterea utilizării resurselor administrative în timpul campaniei electorale de către funcţionarii publici poate fi realizată mai bine prin stabilirea unor reglementări stricte în acest domeniu, decât prin suspendarea din funcţie a funcţionarilor publici [a se vedea Opinia comună nr.357/2005 din 20 martie 2006 a Comisiei de la Veneţia şi OSCE/ODIHR privind Codul electoral al Moldovei, astfel cum a fost modificat pe 22 iulie, 4 şi 17 noiembrie 2005, CDL-AD(2006)001, § 112].

21. Astfel, Curtea constată că autorii sesizării nu au demonstrat incidenţa normelor constituţionale invocate.

22. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea pentru controlul constituţionalităţii articolului 13 alin.(3) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, depusă de dl Sergiu Litvinenco şi dna Veronica Roşca, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.