Decizie nr.36 din 20.04.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.47a/2017 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 34 alineatul (1) din Codul contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (cuantumul unităţii convenţionale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.47a/2017 privind controlul

constituţionalităţii unor prevederi din articolul 34 alineatul (1)

din Codul contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008

(cuantumul unităţii convenţionale)

nr. 36  din  20.04.2017

 (în vigoare 20.04.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 265-273 art. 87 din 28.07.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 10 aprilie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 aprilie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 10 aprilie 2017 deputatul Vladimir Odnostalco a adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru controlul constituţionalităţii tezei “O unitate convenţională este egală cu 50 de lei” din articolul 34 alin.(1) din Codul contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

3. La 24 octombrie 2008, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul contravenţional nr.218-XVI.

4. Articolul 34 alin.(1) din Codul contravenţional stabilea că “O unitate convenţională este egală cu 20 de lei”.

5. La 17 noiembrie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.208 pentru modificarea şi completarea Codului contravenţional, prin care mărimea unităţii convenţionale de “20 de lei” a fost majorată la “50 de lei”.

6. În acest sens, autorul sesizării susţine că modificarea cuantumului unităţii convenţionale contravine articolelor 1, 4, 7, 16, 21, 46, 47 şi 54 din Constituţie, precum şi art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate.

[…].”

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (republicat în M.O., 2017, nr.78-84, art.100) sunt următoarele:

Articolul 2

Scopul legii contravenţionale

Scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea cauzelor contravenţionale, precum şi în prevenirea săvârşirii de noi contravenţii.

Articolul 32

Sancţiunea contravenţională

(1) Sancţiunea contravenţională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârşit o contravenţie.

(2) Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei fizice sînt:

[…]

b) amenda;

[…]“

Articolul 34

Amenda

(1) Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de prezentul cod. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate convenţională este egală cu 50 lei.

[…]“

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

9. În motivarea sesizării, autorul invocă faptul că aplicarea amenzilor contravenţionale în cuantum majorat va duce la sărăcirea populaţiei şi va dezechilibra situaţia financiară a celor cu venituri medii. La fel, în sesizare se menţionează că în Codul contravenţional nu sunt prevăzute instrumente de echilibrare a situaţiei celor cu venituri medii în vederea garantării drepturilor constituţionale la egalitate, la proprietate şi la asistenţă socială.

10. Totodată, autorul susţine că scopul majorării unităţii convenţionale nu este de a reechilibra instrumentul de restabilire a ordinii de drept şi de reeducare a contravenientului, dar de compensare a deficitului bugetar.

11. În final, autorul sesizării susţine că propoziţia “O unitate convenţională este egală cu 50 de lei” din articolul 34 alineatul (1) din Codul contravenţional contravine articolelor 1, 4, 16, 21, 46, 47 din Constituţie, precum şi art.6 din Convenţia Europeană şi art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea constată următoarele.

13. Curtea reţine că, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor.

14. Curtea menţionează că articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

15. Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

16. În speţă, Curtea reţine că autorul sesizării pretinde neconstituţionalitatea tezei “O unitate convenţională este egală cu 50 de lei” din articolul 34 alineatul (1) din Codul contravenţional.

17. Curtea menţionează că, potrivit articolului 34 alin.(1) din Codul contravenţional, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de cod. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale.

18. Curtea observă că autorul sesizării susţine că prin majorarea unităţii convenţionale s-a adus atingere articolelor 1, 4, 16, 21, 46, 47 din Constituţie.

19. În acest sens, cu referire la invocarea articolelor 1 şi 4 din Constituţie, Curtea reţine că aceste norme constituţionale comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

20. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare adusă articolului 16 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a relevat în mod constant că violarea principiului egalităţii are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat în cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau când există o disproporţie între scopul urmărit şi mijloacele folosite. Or, examinând norma contestată, Curtea menţionează că aceasta nu se aplică în mod diferit pentru situaţii identice. Mai mult, autorul sesizării nici nu a demonstrat în ce mod norma contestată aduce atingere articolului 16 din Constituţie, limitându-se la o simplă invocare a acestuia.

21. Totodată, Curtea constată că dispoziţiile articolelor 21 şi 47 din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză, or, textul legal ce face obiectul sesizării nu interferează cu principiul prezumţiei nevinovăţiei sau dreptul la asistenţă şi protecţie socială.

22. În acelaşi timp, Curtea menţionează că, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, de competenţa Parlamentului ţine reglementarea infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora.

23. În jurisprudenţa sa Curtea a menţionat că prin reglementarea infracţiunilor şi a pedepselor în materie penală urmează a se înţelege şi competenţa reglementării contravenţiilor şi sancţiunilor contravenţionale. Or, legea contravenţională conţine prevederi care indică de fapt natura penală a contravenţiilor administrative.

24. Totodată, cu referire la alegaţiile autorului sesizării care susţine că prevederile contestate vor dezechilibra situaţia financiară a celor cu venituri medii, Curtea menţionează că aspectele de politică socială constituie un domeniu distinct de politica penală, inclusiv cea contravenţională. Or, Curtea subliniază că scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea cauzelor contravenţionale, precum şi în prevenirea săvârşirii de noi contravenţii.

25. Astfel, în temeiul celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile pentru a fi examinată în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputatului în Parlament Vladimir Odnostalco pentru controlul constituţionalităţii tezei “O unitate convenţională este egală cu 50 de lei” din alineatul (1) al articolului 34 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.