Decizie nr.36 din 22.03.2022 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.281g/2021 şi nr.290g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială (documentele necesare pentru întocmirea actelor notariale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.281g/2021 şi nr.290g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitate a cuvântului "necesare" din articolul 17 alin.(1) din

Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială

(documentele necesare pentru întocmirea actelor notariale)

nr. 36  din  22.03.2022

 (în vigoare 22.03.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.106-114 art. 58 din 15.04.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 20 şi la 30 decembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 martie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, ridicată de dl avocat Nicolae Marian, în interesele dlui Valentin Golubciuc, notar, intervenient accesoriu, în dosarele nr.2-4867/2021 şi nr.2-4866/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de către dnele judecătoare Nina Arabadji şi Violeta Gîrleanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, fiindu-i atribuit numărul 281g/2021.

A. Circumstanţele litigiului principal

I. Circumstanţele cauzei civile nr.2-4867/2021 (sesizarea nr.281g/2021)

4. La 24 iulie 2020, S.R.L. "Eurostil Construct" a vândut S.R.L. "OWL Trans" un bun imobil aflat în construcţie, cu rezerva proprietăţii.

5. La 27 iulie 2020, S.R.L. "OWL Trans" a vândut bunul imobil în construcţie dnelor Inga Gasnaş şi Svetlana Nani. Contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de către dl Valentin Golubciuc, notar.

6. La 4 martie 2021, S.R.L. "Eurostil Construct" a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. "OWL Trans", aflată în proces de insolvabilitate, şi împotriva dnelor Inga Gasnaş şi Svetlana Nani, avându-i ca intervenienţi accesorii pe dl Valentin Golubciuc şi Agenţia Servicii Publice, prin care a solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare din 27 iulie 2020, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului provizoriu asupra bunului şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamantul a menţionat că, contrar articolelor 17, 31, 32 şi 36 din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, notarul nu a solicitat şi nu a verificat, la data semnării contractului, înscrisurile confirmative necesare, i.e. certificatul privind achitarea în mod integral a preţul imobilului.

7. La 31 mai 2021, dl avocat Nicolae Marian a ridicat, în interesele dlui Valentin Golubciuc, excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială.

8. Prin Încheierea din 2 decembrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

II. Circumstanţele cauzei civile nr.2-4866/2021 (sesizarea nr.290g/2021)

9. La 15 iunie 2020, S.R.L. "Eurostil Construct" a vândut S.R.L. "OWL Trans" un bun imobil aflat în construcţie, cu rezerva proprietăţii.

10. La 18 iunie 2020, S.R.L. "OWL Trans" a vândut bunul imobil în construcţie dnei Elena Carp. Contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de către dl Valentin Golubciuc, notar.

11. La 4 martie 2021, S.R.L. "Eurostil Construct" a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. "OWL Trans", aflată în proces de insolvabilitate, dnei Elena Carp, avându-i ca intervenienţi accesorii pe dl Valentin Golubciuc şi Agenţia Servicii Publice, prin care a solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare din 18 iunie 2020, radierea din Registrul bunurilor imobile a drepturilor şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamantul a menţionat că, contrar articolelor 17, 31, 32 şi 36 din Legea privind procedura notarială, notarul nu a solicitat şi nu a verificat, la data semnării contractului, înscrisurile confirmative necesare, i.e. certificatul privind achitarea în mod integral a preţul imobilului.

12. Dl avocat Nicolae Marian a ridicat, în interesele dlui Valentin Golubciuc, excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea privind procedura notarială.

13. Prin Încheierea din 10 decembrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]."

15. Prevederile relevante ale Legii nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială sunt următoarele:

Articolul 17

Documentele necesare pentru întocmirea actelor

notariale şi cerinţele faţă de acestea

"(1) Notarul va cere părţilor, după caz, înscrisurile confirmative necesare, autorizaţiile şi avizele prevăzute de lege pentru întocmirea actului notarial sau îndeplinirea acţiunii notariale, cu excepţia documentelor care confirmă datele din registrele de publicitate, ţinute în formă electronică. La cererea acestora, notarul poate acorda servicii de colectare şi obţinere a documentaţiei necesare.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate

16. Autorul sesizărilor susţine că prevederile contestate nu corespund exigenţelor calităţii legii. Astfel, fără a fi enumerate actele necesare, notarul nu poate cunoaşte care acte trebuie să solicite de la persoane în cadrul procedurii de întocmire şi de autentificare a actelor civile.

17. Autorul sesizărilor menţionează că licenţa notarului este generatorul clientelei, fapt care face incident dreptul de proprietate garantat de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană. Aşadar, exercitând atribuţiile profesionale, notarul trebuie să cunoască lista concretă a actelor juridice care urmează a fi prezentate pentru autentificarea unui contract. De asemenea, afectarea dreptului de proprietate al notarului sub aspectul detaşării clientelei profesionale constă în eventualul risc de aplicare a sancţiunii disciplinare în privinţa notarului.

18. Prin urmare, autorul sesizărilor consideră că imprevizibilitatea cuvântului "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea privind procedura notarială contravine articolelor 1 alin.(3), 23 alin.(2) şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

19. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit următoarele condiţii de admisibilitate a unei excepţii de neconstituţionalitate:

(i) obiectul excepţiei intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie;

(ii) excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu;

(iii) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei;

(iv) nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

21. Cu privire la prima condiţie Curtea reţine că, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Obiectul sesizărilor îl constituie cuvântul "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea privind procedura notarială. Acest alineat stabileşte că notarul va cere părţilor, după caz, înscrisurile confirmative necesare, autorizaţiile şi avizele prevăzute de lege pentru întocmirea actului notarial sau îndeplinirea acţiunii notariale, cu excepţia documentelor care confirmă datele din registrele de publicitate, ţinute în formă electronică. La cererea acestora, notarul poate acorda servicii de colectare şi obţinere a documentaţiei necesare.

23. Cu privire la a doua condiţie, Curtea observă că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de un intervenient accesoriu în cadrul unor procese din faţa unor instanţe de drept comun (a se vedea § 1 supra).

24. Curtea reţine că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată de instanţa de judecată din oficiu şi de părţile în proces, inclusiv reprezentanţii acestora, ale căror drepturi şi interese pot fi afectate prin aplicarea unei norme neconstituţionale la soluţionarea cauzei (§ 77 şi punctul 1 din dispozitivul Hotărârii).

25. Pe de o parte, Curtea observă că a examinat, în jurisprudenţa sa, dreptul intervenientului accesoriu de a sesiza Curtea Constituţională, pronunţând în acest sens Decizia de inadmisibilitate nr.90 din 23 iulie 2020. În decizia citată, Curtea a reţinut că părţile în procesul civil sunt reclamantul şi pârâtul, care pot fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios (a se vedea articolul 59 alin.(1) din Codul de procedură civilă). Aşadar, Curtea a notat că intervenientul accesoriu nu deţine calitatea de parte în proces şi respectiv nu este subiectul căruia i s-a conferit dreptul de a ridica excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată. Totodată, Curtea a subliniat că autorul excepţiei a pledat nu în interesele sale, ci în interesele unui terţ, parte în cauza civilă în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reiterat că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată pentru protejarea drepturilor şi intereselor unor persoane terţe şi a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de intervenientul accesoriu nu întruneşte a doua condiţie de admisibilitate stabilită în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016 (a se vedea § 16-19 din Decizia citată).

26. Pe de altă parte, în Hotărârea nr.2 din 9 februarie 2016, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate este un mijloc de apărare, prin care partea chemată în faţa unei instanţe de judecată invocă neconstituţionalitatea unei norme legale şi are sarcina "asigurării respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate de Constituţie în procesul soluţionării litigiilor de către instanţele judecătoreşti de drept comun". Curtea a stabilit că dreptul la un proces echitabil presupune, eo ipso, prezumţia de conformitate a actelor normative interpretate şi aplicate de instanţa judecătorească în actul de înfăptuire a justiţiei cu normele constituţionale şi reglementările internaţionale (a se vedea § 54, 63 şi 65 din Hotărârea citată).

27. În acest context, Curtea reiterează că dreptul de acces al cetăţenilor prin intermediul excepţiei de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil şi constituie un instrument puternic prin intermediul căruia cetăţeanul are posibilitatea de a acţiona pentru a se apăra împotriva legislatorului, în cazul în care sunt încălcate prin lege drepturile sale constituţionale (a se vedea HCC 2 din 9 februarie 2016, § 79; HCC nr.5 din 25 februarie 2020, § 146; HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, § 96).

28. La interpretarea acestui concept, Curtea trebuie să aibă în vedere sensul atribuit de Curtea Europeană noţiunii de victimă stabilită la articolul 34 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Aşadar, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene, conceptul de victimă trebuie interpretat în mod autonom şi indiferent de conceptele existente în legislaţia internă a statului. Curtea Europeană a reţinut că noţiunea de "victimă" face obiectul unei interpretări evolutive din perspectiva condiţiilor din societatea contemporană şi trebuie aplicată fără un formalism excesiv, deoarece ar face ineficientă şi iluzorie protecţia drepturilor garantate de Convenţia Europeană (a se vedea Gorraiz Lizarraga şi alţii v. Spania, 27 aprilie 2004, § 35, 38).

29. Curtea Europeană a examinat o cauză în care reclamantul a formulat o cerere privind încălcarea dreptului la libertatea de exprimare, garantat de Convenţie. Reclamantul a declarat că "oamenii au fost privaţi de moştenirea lor istorică şi culturală; restaurarea complexului Tsaritsyno este profanarea unui monument istoric". Aceste declaraţii au fost citate şi publicate de un ziar. Nefiind de acord cu articolul publicat în ziar, Consiliul Local din Moscova a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva redacţiei ziarului şi a ziaristului, menţionând că declaraţiile reclamantului le-a afectat reputaţia. În cadrul acestui proces de defăimare, reclamantul a fost admis de către tribunalul naţional ca terţ, care nu a formulat cereri cu privire la obiectul litigiului. Reclamantul a menţionat că atunci când a criticat lucrările de renovare a complexului şi-a exercitat dreptul la libertatea de exprimare, garantat de articolul 29 din Constituţia Federaţiei Ruse. Tribunalele naţionale au admis cererea Consiliului Local din Moscova şi au dispus ca ziarul să dezmintă articolul publicat anterior. Curtea Europeană a reţinut că, în baza dreptului intern, calitatea de terţ i se recunoaşte persoanei care nu a formulat pretenţii separate referitoare la obiectul litigiului şi hotărârea judecătorească poate afecta drepturile şi obligaţiile terţului. Prin admiterea reclamantului ca terţ în proces, tribunalele naţionale au acceptat tacit că drepturile sale puteau fi afectate de soluţiile lor. Astfel, Curtea Europeană a admis că reclamantul poate fi considerat ca fiind "direct afectat" de procedurile la care a participat şi, în consecinţă, poate pretinde că este o "victimă" în sensul articolului 34 din Convenţie (a se vedea Margulev v. Rusia, 8 octombrie 2019, § 5-14, 34-37).

30. Pornind de la interpretarea noţiunii de victimă stabilită în jurisprudenţa Curţii Europene (a se vedea § 28-29 supra), Curtea reţine că prezenta excepţie de neconstituţionalitate ridicată de intervenientul accesoriu este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

31. Cu privire la a treia condiţie, Curtea reţine că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în două cauze care au ca obiect examinarea unor cereri de chemare în judecată privind constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare autentificate notarial. Astfel, Curtea admite că instanţele de judecată vor aplica prevederile criticate în cauzele pe care le examinează.

32. Cu privire la a patra condiţie, Curtea observă că prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

33. Curtea a reţinut că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 19; DCC nr.17 din 15 februarie 2022, § 22).

34. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] din Constituţie.

35. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea HCC nr.37 din 7 decembrie 2021, § 27; DCC nr.23 din 22 februarie 2022, § 14).

36. Cu privire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul sesizării susţine că neclaritatea cuvântului "necesare" îi afectează dreptul de proprietate, sub aspectul creării unei clientele şi prestării serviciilor notariale care îi generează un profit. De asemenea, o eventuală omisiune de a solicita un document/înscris necesar în cazul prestării serviciilor notariale poate conduce la aplicarea unei sancţiunii disciplinare în privinţa notarului. Pentru a examina acest aspect, Curtea consideră necesar să analizeze previzibilitatea noţiunii "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea privind procedura notarială.

37. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu-i impune legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept substanţial. În acest context, pornind de la principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea reţine că formularea lor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai curând la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, multe legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară (a se vedea HCC nr.24 din 10 august 2021, § 38; HCC nr.33 din 26 octombrie 2021, § 46).

38. Sub acest aspect, având în vedere diversitatea actelor juridice supuse autentificării notariale, Curtea observă că este, practic, imposibilă stabilirea prin lege a unei liste exhaustive a documentelor necesare pentru autentificarea actelor notariale. În acest caz, Curtea reţine că articolul 17 alin.(1) din Legea privind procedura notarială nu poate să abunde în texte explicative.

39. Curtea mai notează că textul contestat nu are ca destinatar publicul larg, ci în exclusivitate notarii, ca grup profesional cu statut special, exponenţi ai puterii de stat [a se vedea articolul 8 alin.(1) din Legea nr.69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activităţii notarilor]. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai accentuată în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca aceştia să-şi asume riscurile inerente activităţii lor (Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145; Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65) [DCC nr.98 din 30 septembrie 2019, § 24; DCC nr.53 din 13 aprilie 2021, § 24].

40. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "necesare" din articolul 17 alin.(1) din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, ridicată de dl avocat Nicolae Marian, în interesele dlui Valentin Golubciuc, notar, intervenient accesoriu, în dosarele nr.2-4867/2021 şi nr.2-4866/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.