Decizie nr.36 din 30.03.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.171g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(4) şi a sancţiunii prevăzute de articolul 264/1 alin.(1) din Codul penal (sancţionarea femeilor care îngrijesc de copii în vârstă de până la 8 ani cu muncă neremunerată în folosul comunităţii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a  sesizării nr. 171g/2022 privind  excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(4) şi a sancţiunii

prevăzute de articolul 264¹ alin.(1) din Codul penal

(sancţionarea  femeilor care îngrijesc de copii în

vârstă de până la 8 ani cu muncă neremunerată

în folosul comunităţii)

nr. 36  din  30.03.2023

 (în vigoare 30.03.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-125 art. 64 din 12.04.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 martie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(4) şi a textului "cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore" din articolul 264¹ alin.(1) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dragoş Chetraru, în interesele dnei Irina Şarupici, parte în dosarul nr.1-1999/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Petru Păun de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dnei Irina Şarupici de comiterea infracţiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

4. La 21 septembrie 2022, dl avocat Dragoş Chetraru a ridicat, în interesele dnei Irina Şarupici, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(4) şi a textului "cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore" din articolul 264¹ alin.(1) din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 12 octombrie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

Articolul 44

Interzicerea muncii forţate

"(1) Munca forţată este interzisă.

(2) Nu constituie muncă forţată:

a) serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu satisfac serviciul militar obligatoriu;

b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;

c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale, stabilite de lege."

Articolul 49

Protecţia familiei şi a copiilor orfani

"(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

(2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare.

(3) Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi educaţie copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin statului şi societăţii. Statul stimulează şi sprijină activităţile de binefacere faţă de aceşti copii."

Articolul 50

Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor

"(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială.

(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori cu dizabilităţi. Alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.

(4) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.

(5) Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa socială, economică, culturală şi sportivă a ţării."

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 67

Munca neremunerată în folosul comunităţii

"[…]

(4) Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată militarilor prin contract şi persoanelor care nu au atins vârsta de 16 ani.

[…]."

Articolul 264¹

Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe

"(1) Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare

se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul susţine că prin Legea nr.163 din 20 iulie 2017 legislatorul a exclus din articolul 67 alin.(4) din Codul penal interdicţia aplicării muncii neremunerate în privinţa femeilor care au copii în vârsta de până la 8 ani. De asemenea, în cazul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat, articolul 264¹ alin.(1) din Codul penal prevede munca neremunerată în folosul comunităţii în calitate de pedeapsă principală.

9. În acest context, autorul excepţiei menţionează că după comiterea infracţiunii inculpata a născut un copil şi se află în concediul pentru îngrijirea copilului. În cazul sancţionării inculpatei cu munca neremunerată în folosul comunităţii, ea va fi nevoită să se deplaseze la locul executării pedepsei şi va întrerupe regimul de alimentare a copilului. Astfel, executarea eventualei pedepse poate avea un impact negativ asupra sănătăţii copilului. În acest sens, autorul excepţiei notează că prevederile contestate nu-i permit judecătorului să aibă în vedere situaţia particulară a inculpatei şi să nu-i aplice munca neremunerată în folosul comunităţii.

10. Autorul notează că normele contestate nu au în vedere principiile stabilite de articolele 49 şi 50 din Constituţie, care prevăd că "statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin" şi că "mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială".

11. De asemenea, autorul excepţiei susţine că munca neremunerată în folosul comunităţii contravine articolului 43 din Constituţie, care îi garantează oricărei persoane dreptul la libera alegere a muncii şi la codiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă. De vreme ce sancţiunea în discuţie nu corespunde exigenţelor acestui articol, ea contravine Constituţiei. Mai mult, autorul notează că sancţiunea în discuţie reprezintă o muncă forţată, interzisă de articolul 44 din Constituţie.

12. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 4, 16, 20, 26, 36, 43, 44, 49, 50 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul părţii în procesul pendinte la instanţa de drept comun, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 67 alin.(4) şi textul "cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore" din articolul 264¹ alin.(1) din Codul penal.

17. Curtea a stabilit, în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care inculpata este acuzată de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, iar pedeapsa principală pentru comiterea acestei infracţiuni este munca neremunerată în folosul comunităţii. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Curtea observă că autorul sesizării a menţionat articolele 4 [drepturile şi libertăţile omului], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 26 [dreptul la apărare], 36 [dreptul la ocrotirea sănătăţii], 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii], 44 [interzicerea muncii forţate], 49 [protecţia familiei şi a copiilor orfani], 50 [ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

20. Referitor la articolele 4, 16, 20, 26 şi 36 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.128 din 13 septembrie 2022, § 24).

21. Referitor la articolul 54 din Constituţie, Curtea a subliniat, în jurisprudenţa sa, că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul excepţiei trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.112 din 8 septembrie 2022, § 20).

22. Cu privire la incidenţa articolului 43 din Constituţie, Curtea reţine că domeniul de aplicare al normelor contestate nu se extinde asupra dreptului la muncă al autoarei excepţiei, de vreme ce ele stabilesc o sancţiune pentru comiterea unei infracţiuni şi sunt aplicate cu scopul de a descuraja persoana să comită noi infracţiuni. Sancţiunea contestată nu urmăreşte să afecteze activitatea profesională a acuzatului. De altfel, articolul 67 alin.(1) din Codul penal prevede că această sancţiune se execută în afara timpului serviciului de bază. Prin urmare, Curtea reţine că articolul 43 din Constituţie nu este incident în această cauză.

23. Cu privire la incidenţa articolului 44 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că munca neremunerată în folosul comunităţii, care reprezintă o pedeapsă alternativă detenţiei, nu constituie "muncă forţată". Faptul că munca prestată cu ocazia executării acestei pedepse are un caracter gratuit nu justifică calificarea sa ca muncă forţată, ci constituie elementul de constrângere al pedepsei în cauză, prin intermediul căreia se urmăreşte corectarea persoanei. Pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii nu afectează, per se, articolul 44 din Constituţie (a se vedea DCC nr.123 din 3 august 2021, § 28-29; DCC nr.190 din 21 decembrie 2021, § 23).

24. Cu privire la incidenţa articolelor 49 şi 50 din Constituţie, Curtea observă că aceste articole reglementează obligaţia statului de a proteja familia, maternitatea, copiii şi tinerii şi de a facilita, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin (articolul 49 alineatele (1) şi (2)). De asemenea, Constituţia prevede că mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială (articolul 50 alin.(1)).

25. În această cauză, Curtea constată că, într-adevăr, prin Legea nr.163 din 20 iulie 2017, legislatorul a exclus din Codul penal interdicţia aplicării muncii neremunerate în privinţa femeilor care au copii în vârsta de până la 8 ani. Totuşi, Curtea observă că Codul penal prevede că munca neremunerată în folosul comunităţii poate fi prestată de la două la patru ore pe zi în timp de cel mult 18 luni, timp care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti (articolul 67 alineatele (2) şi (5) din Codul penal). Astfel, legea penală permite individualizarea executării sancţiunii muncii neremunerate în folosul comunităţii în funcţie de situaţia particulară a acuzaţilor. Prin urmare, Curtea constată că autorul excepţiei nu a demonstrat incidenţa articolelor 49 şi 50 din Constituţie.

26. Aşadar, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(4) şi a textului "cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore" din articolul 264¹ alin.(1) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dragoş Chetraru, în interesele dnei Irina Şarupici, parte în dosarul nr.1-1999/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.