Decizie nr.37 din 14.06.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.62g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(9) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului (eliberarea din serviciu a poliţistului ales într-o funcţie electivă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.62g/2016 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(9) din Legea nr.320

din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei

şi statutul poliţistului (eliberarea din serviciu

a poliţistului ales într-o funcţie electivă)

nr. 37  din  14.06.2016

 (în vigoare 14.06.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-352 art. 76 din 07.10.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 mai 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 iunie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(9) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, ridicată de avocatul Nicolae Fală în dosarul nr.3-1292/15, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 24 mai 2016 de către judecătorul Nicolae Corcea din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele cauzei

3. La 28 iunie 2015, în urma alegerilor locale generale, S.A. a fost ales în funcţia de primar al oraşului Ialoveni.

4. Ca urmare, la 16 iulie 2015, S.A. a fost eliberat din funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de poliţie Ialoveni al Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul nerespectării restricţiilor şi interdicţiilor pentru funcţia de poliţist.

5. La 14 august 2015, S.A. a depus la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, o cerere de chemare în judecată, solicitând anularea ordinului de eliberare din funcţie şi restabilirea sa în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de poliţie Ialoveni IGP al MAI.

6. În cadrul examinării cauzei, în şedinţa de judecată din 28 aprilie 2016, avocatul său, Nicolae Fală, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(9) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului şi a solicitat remiterea sesizării Curţii Constituţionale.

7. Printr-o încheiere din aceeaşi dată instanţa de judecată a dispus transmiterea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”

Articolul 15

Universalitatea

“Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

“(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

Articolul 39

Dreptul la administrare

“(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului (M.O., 2013, nr.42-47, art.145) sunt următoarele:

Articolul 60

Dreptul la protecţie din partea statului

“[...]

(9) Poliţistul, indiferent de gradul special şi de funcţia deţinută, are dreptul să fie ales într-o funcţie electivă. Odată cu înregistrarea în calitate de candidat, poliţistul este suspendat din funcţie pentru perioada campaniei electorale. În cazul alegerii în funcţie electivă, poliţistul este eliberat din serviciu, dacă legislaţia nu stabileşte altfel.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei autorul susţine că dispoziţiile art.60 alin.(9) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului încalcă dreptul la muncă şi dreptul de a fi ales într-o funcţie publică, garantate de articolul 43 şi, respectiv, articolul 38 din Constituţie.

11. De asemenea, autorul menţionează că legiuitorul a instituit soluţii diferite referitor la alegerea unui funcţionar public, inclusiv cu statut special, într-o funcţie electivă, invocând, în acest sens, prevederile art.78 alin.(1) lit.d) din Codul muncii şi art.52 lit.a) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

12. Adiţional, autorul susţine că nu este respectat raportul de proporţionalitate între necesitatea eliberării sale din funcţia de poliţist şi scopul legitim urmărit, încălcându-se astfel art.54 din Constituţie.

13. În final, autorul excepţiei susţine că textul “În cazul alegerii în funcţie electivă, poliţistul este eliberat din serviciu, dacă legislaţia nu stabileşte altfel.” din alin.(9) al articolului 60 din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului contravine articolelor 1 alin.(3), 15, 16, 38, 39, 43 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Nicolae Fală în dosarul nr.3-1292/15, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reţine că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele/actele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

18. În speţă, Curtea reţine că autorul excepţiei invocă faptul că articolul 60 alin.(9) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012, în partea ce ţine de eliberarea din serviciu a poliţistului în cazul alegerii într-o funcţie electivă, încalcă prevederile articolelor 1 alin.(3), 15, 16, 38, 39, 43 şi 54 din Constituţie.

19. În acest sens, Curtea subliniază că, potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele.

20. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 16 combinat cu articolul 43 din Constituţie, Curtea subliniază că principiul egalităţii nu trebuie confundat cu principiul uniformităţii, ultimul implicând un tratament juridic egal pentru toate cazurile şi toate situaţiile.

21. Curtea observă că, potrivit art.31 alin.(3) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012, poliţistul este funcţionar public cu statut special, căruia i se acordă grade speciale şi este subiect al unor raporturi de serviciu care iau naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale.

22. În considerarea acestor prevederi legale, Curtea menţionează că statutul juridic al poliţistului cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Codul muncii.

23. În aceste circumstanţe, Curtea menţionează că articolul 16 combinat cu articolul 43 din Constituţie nu este incident prezentei cauze. Or, tratamentul diferenţiat al unor categorii de salariaţi nu constituie discriminare dacă acestea nu se află în situaţii egale. În speţă, poliţiştii, având un statut special, cu drepturi şi obligaţii specifice statutului consacrat prin lege, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de salariaţi. Egalitatea între cetăţeni presupune un tratament egal în situaţii egale, situaţiilor diferite trebuie să le corespundă un tratament diferit, egalitatea neputând fi asimilată, aşa cum s-a menţionat, uniformizării.

24. Totodată, Curtea menţionează că şi prevederile articolului 43 din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză, or, prevederile constituţionale referitoare la dreptul la muncă şi la protecţia acesteia asigură oricărei persoane posibilitatea de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii stabilite de legiuitor, dar nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile.

25. În ceea ce priveşte invocarea încălcării articolelor 1 alin.(3) şi 15 din Constituţie, în jurisprudenţa sa constantă Curtea a reţinut că aceste articole comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

26. De asemenea, prevederile constituţionale cuprinse la articolul 54 nu au o semnificaţie autonomă şi urmează a fi aplicate în combinaţie cu normele constituţionale care garantează un drept fundamental.

27. În acelaşi timp, Curtea nu poate reţine critica textului legii în raport cu dispoziţiile articolelor 38 şi 39 din Constituţie, care garantează dreptul la vot şi dreptul de a fi ales, precum şi dreptul la administrare, întrucât autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi-a exercitat liber dreptul de a fi ales, ca urmare a exprimării votului electoratului având, deopotrivă, şi opţiunea de a accede la o funcţie electivă.

28. În ceea ce priveşte argumentarea prevederilor criticate prin invocarea unor texte de lege - art.78 alin.(1) lit.d) din Codul muncii sau art.52 lit.a) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public - Curtea reaminteşte că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea sau posibilele contradicţii din legislaţia internă.

29. Curtea menţionează că, potrivit art.60 alin.(1), art.66 lit.a) şi art.72 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul este unica autoritate legislativă a statului, o atribuţie de bază a căruia o constituie adoptarea legilor. În acest sens, Curtea relevă că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili condiţiile de accedere într-o funcţie electivă.

30. În lumina celor expuse, Curtea menţionează că sesizarea excede domeniului justiţiei constituţionale şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(9) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, ridicată de avocatul Nicolae Fală în dosarul nr.3-1292/15, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.