Decizie nr.4 din 05.01.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.166g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 46 din Codul penal (grupul criminal organizat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.166g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 46 din Codul penal

(grupul criminal organizat)

nr. 4  din  05.01.2018

 (în vigoare 05.01.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 142-148 art. 66 din 04.05.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 14 decembrie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 ianuarie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 46 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către avocatul Angela Procopciuc, în dosarul nr.1a-6/2016, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 14 decembrie 2017 de către completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Bălţi (Ala Rotaru, Ana Albu, Andrian Ciobanu), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa Judecătoriei Edineţ din 21 iunie 2010, Svetlana Rusu a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit.b) [Traficul de fiinţe umane] din Codul penal.

4. Procurorul din Procuratura Edineţ a declarat apel împotriva sentinţei Judecătoriei Edineţ din 21 iunie 2010, solicitând condamnarea inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de fiinţe umane săvârşit de un grup criminal organizat şi soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale, infracţiune prevăzută de art.165 alin.(3) lit.a) şi b) din Codul penal.

5. Avocatul inculpatei, de asemenea, a declarat apel şi a solicitat casarea sentinţei Judecătoriei Edineţ din 21 iunie 2010, rejudecarea cauzei şi achitarea condamnatei, pe motiv că sentinţa se întemeiază pe aplicarea retroactivă a legii penale, întrucât faptele incriminate acesteia au fost săvârşite în perioada anilor 2001-2002, iar norma de incriminare a intrat în vigoare la 12 iunie 2003.

6. Prin decizia din 26 septembrie 2011, Curtea de Apel Bălţi a respins apelul procurorului, a admis apelul avocatului şi a încetat procesul penal în privinţa Svetlanei Rusu în conformitate cu art.391 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală. În motivarea deciziei sale, instanţa de apel a reţinut că legea penală a fost aplicată retroactiv faţă de inculpată, contrar principiului legalităţii. Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 septembrie 2011, atât procurorul, cât şi avocatul au declarat recurs.

7. Prin decizia din 6 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul avocatului, a admis recursul procurorului şi a dispus rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă de apel în alt complet de judecată. În motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiţie a comparat sancţiunile infracţiunii de trafic de fiinţe umane din redacţia legii penale din 24 aprilie 1961 [art.113/2 alin.(6)] cu cea din 12 iunie 2003 [art.165 alin.(3)] şi a concluzionat că sancţiunea legii noi este mai favorabilă condamnatei, nefiind încălcat principiul neretroactivităţii legii penale şi principiul legalităţii.

8. În cadrul şedinţei de judecată a instanţei de apel, avocatul Angela Procopciuc a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 46 din Codul penal [Grupul criminal organizat].

9. Prin încheierea din 4 decembrie 2017, instanţa de apel a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

11. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 46

Grupul criminal organizat

“Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.”

Articolul 165

Traficul de fiinţe umane

“(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimţământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor, precum şi de folosire a femeii în calitate de mamă-surogat, săvârşită prin:

a) ameninţare cu aplicarea sau aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, precum şi prin ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane atât fizice, cât şi juridice;

b) înşelăciune;

c) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane,

se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

[...]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvârşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

a/1) însoţite de contaminarea cu o boală venerică sau cu maladia SIDA;

b) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a persoanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia,

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Victima traficului de fiinţe umane este absolvită de răspundere penală pentru infracţiunile săvârşite de ea în legătură cu această calitate procesuală.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că dispoziţiile articolului 46 din Codul penal, care definesc “grupul criminal organizat” ca fiind o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni, au efect retroactiv, deoarece instanţele de judecată le aplică unor fapte care au avut loc până la intrarea în vigoare a Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002.

13. Potrivit autorului excepţiei, prevederile articolului 46 din Codul penal încalcă dispoziţiile articolului 22 din Constituţie privind neretroactivitatea legii.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Angela Procopciuc în dosarul nr.1a-6/2016, aflat pe rolul Curţii de Apel Bălţi, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

18. Curtea reţine că autorul excepţiei solicită declararea neconstituţionalităţii articolului 46 din Codul penal, întrucât acesta contravine art.22 din Constituţie privind neretroactivitatea legii.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin contestarea art.46 din Codul penal autorul excepţiei pune problema aplicării retroactive a legii penale în cauza dedusă judecăţii doar pe motiv că în speţă faptele incriminate au avut loc până la intrarea în vigoare a normei criticate.

20. Aşadar, Curtea reţine că autorul acesteia solicită declararea neconstituţionalităţii textului de lege criticat prin raportare nu la conţinutul său normativ, însă prin raportare la aplicarea acestuia la circumstanţele speţei, chestiune care vizează modul de aplicare a legii.

21. Însă asemenea critici, precum ar fi aplicarea legii în raport cu situaţiile de fapt, nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor. Competenţa de a aprecia dacă legea a fost aplicată corect revine instanţelor de judecată învestite prin lege cu atribuţii de control judecătoresc, fiind aspecte inerente înfăptuirii justiţiei.

22. Adiţional, Curtea constată că textul contestat nu conţine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv şi nici nu rezultă că ar urmări să producă efecte retroactive. Or, norma criticată nu reglementează conţinutul unei infracţiuni sau pedepse, dar stabileşte, pe de o parte, o formă de participaţie, care poate exista în cazurile de săvârşire a unor infracţiuni, iar, pe de altă parte, defineşte, în mod generic, prin anumite elemente definitorii, sensul noţiunii de grup criminal organizat.

23. Prin urmare, în temeiul celor expuse, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională.

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 46 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către avocatul Angela Procopciuc, în dosarul nr.1a-6/2016, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.