Decizie nr.4 din 05.01.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.183g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (delegarea către Guvern a competenţei de stabilire a modalităţii de confirmare a stagiului de cotizare pentru obţinerea dreptului la pensie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE

de inadmisibilitate a sesizării nr. 183g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a

articolului 50 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii

(delegarea către Guvern a competenţei de stabilire a modalităţii de confirmare a

stagiului de cotizare pentru obţinerea dreptului la pensie)

nr. 4  din  05.01.2021

 (în vigoare 05.01.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 57-65 art. 26 din 26.02.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 20 noiembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 5 ianuarie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 50 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ridicată de dna Eugenia Puiu, parte în dosarul nr.3-2826/19, pendinte la judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Victor Sârbu, de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 5 iunie 2019, dna Eugenia Puiu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative şi recalcularea pensiei.

4. Reclamanta, dna Eugenia Puiu, inter alia susţine că, în baza prevederilor articolului 50 alin.(1) lit.e) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998, are dreptul să i se includă în stagiul de cotizaţie întreaga perioadă de studiu în instituţiile de învăţământ superior cu frecvenţă la zi, inclusiv perioada în care a repetat anul de studii pe motiv de stare a sănătăţii. În baza articolului 50 alin.(2) din aceeaşi Lege, deţinând competenţa de a stabili modalitatea de includere în stagiul de cotizare a perioadelor prevăzute de alineatul (1) al aceluiaşi articol, Guvernul a stabilit că "în stagiul de cotizare se ia în considerare întreaga perioadă de studii la secţia de zi, cu excepţia anilor în care a fost repetat acelaşi curs de studiu" (§ 78 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017). Casa Naţională de Asigurări Sociale i-a calculat reclamantei stagiul de cotizare în baza Regulamentului menţionat supra şi nu a inclus anul de studii în instituţia de învăţământ superior pe care reclamanta l-a repetat din cauza stării sănătăţii sale.

5. În procesul examinării cauzei, dna Eugenia Puiu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 50 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

6. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2020, instanţa de judecată a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]".

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Articolul 50

Activităţile ce se includ în stagiul de cotizare

"(1) În afară de perioadele specificate la art.5, în stagiul de cotizare se includ perioadele în care s-au desfăşurat următoarele activităţi până la 1 ianuarie 1999:

a) activitatea în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul şi de durata programului de muncă. La calcularea vechimii în muncă în colhoz din perioada posterioară anului 1965, în cazul în care membrul de colhoz, nemotivat, nu a îndeplinit minimul stabilit, se ia în calcul perioada de prestare efectivă a activităţii;

b) activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie confirmată de către secretariatele consiliilor de administraţie ale uniunilor respective;

c) activitatea în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor, începând cu 1 aprilie 1992;

d) îngrijirea unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vârsta de 16 ani sau a unei persoane care a depăşit vârsta de 75 de ani;

e) studiul în instituţiile de învăţământ superior de zi.

(2) Modalitatea de includere în stagiul de cotizare a perioadelor indicate la alin.(1) se stabileşte de către Guvern.

[…]".

9. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor sunt următoarele:

"[…]

78. Perioada de studii în instituţiile de învăţământ superior de zi de până la 1 ianuarie 1999 se confirmă prin diplomă sau prin certificat de arhivă cu privire la perioada şi absolvirea studiilor.

În stagiul de cotizare se ia în considerare întreaga perioadă de studii la secţia de zi, cu excepţia anilor în care a fost repetat acelaşi curs de studiu.

[…]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării susţine că articolul 50 alin.(2) din Legea privind sistemul public de pensii, prin care Guvernului i-a fost delegată competenţa de a stabili modalitatea de includere în stagiul de cotizare a perioadelor indicate la alin.(1) din acelaşi articol, ar fi neconstituţional, pentru că îi încalcă dreptul la pensie şi la proprietate.

11. În acest sens, autorul sesizării menţionează că legiuitorul a prevăzut expres că în stagiul de cotizare se include întreaga perioadă de studiu în instituţiile de învăţământ superior de zi [articolul 50 alin.(1) lit.e) din Legea privind sistemul public de pensii], însă Guvernul a restrâns acest drept, prevăzând că "în stagiul de cotizare se ia în considerare întreaga perioadă de studii la secţia de zi, cu excepţia anilor în care a fost repetat acelaşi curs de studiu" [§ 78 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017]. Prin urmare, din prevederile Regulamentului menţionat supra rezultă imposibilitatea includerii în stagiul de cotizare a anilor de studii în instituţia de învăţământ superior pe care i-a repetat din cauza stării sănătăţii sale.

12. Autorul sesizării susţine că Guvernul şi-a arogat atribuţii improprii şi a prevăzut că în stagiul de cotizare nu se includ anii de studii în care a fost repetat acelaşi curs de studiu. Astfel, autorul concluzionează că prevederile articolului 50 alin.(2) din Legea privind sistemul public de pensii ar fi în contradicţie cu dispoziţiile alineatului (1) lit.e) din acelaşi articol, deoarece acesta din urmă nu specifică excepţia referitoare la cursul de studiu repetat.

13. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 46, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind sistemul public de pensii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către o parte a procesului (a se vedea § 1 supra). Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 50 alin.(2) din Legea privind sistemul public de pensii, care prevede că modalitatea de includere în stagiul de cotizare a perioadelor indicate la alin.(1) se stabileşte de către Guvern.

18. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată de instanţa de judecată în cauza în care a fost ridicată (a se vedea § 3-4 supra).

19. Curtea notează că prevederile contestate nu au făcut anterior, sub aspectul invocat de autorul excepţiei, obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă din faţa instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.38 din 7 aprilie 2020, § 18; DCC nr.56 din 2 iunie 2020, § 21; DCC nr.61 din 11 iunie 2020, § 35; DCC nr.107 din 29 septembrie 2020, § 25; DCC nr.125 din 22 octombrie 2020, § 22).

21. Autorul sesizării pretinde că prevederile contestate sunt contrare articolelor 46 [dreptul de proprietate privată şi protecţia acesteia], 47 [dreptul la asistenţă şi protecţie socială] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

22. Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea HCC nr.15 din 28 mai 2020, § 25; DCC nr.94 din 4 august 2020, § 24; DCC nr.142 din 15 decembrie 2020, § 27).

23. Curtea observă că, deşi autorul susţine că prevederea contestată ar fi contrară articolelor 46 şi 47 din Constituţie, el nu a motivat pretinsa neconformitate a dispoziţiei criticate cu prevederile constituţionale invocate şi nici nu a demonstrat raportul contradictoriu dintre ele. Sub acest aspect, Curtea reţine că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (HCC nr.15 din 28 mai 2020 § 21; DCC nr.102 din 3 octombrie 2019 § 17; DCC nr.5 din 20 ianuarie 2020, § 20; DCC nr.33 din 19 martie 2020, § 31). Prin urmare, Curtea nu poate accepta spre examinare în fond sesizarea în partea care ar putea fi raportată la aceste articole din Constituţie. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate astfel, Curtea Constituţională s-ar substitui autorului ei în formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele (DCC nr.139 din 12 decembrie 2019, § 25; DCC nr.122 din 22 octombrie 2020, § 26).

24. Analizând sesizarea, Curtea observă că autorul ei contestă o prevedere legală prin care legislatorul îi deleagă Guvernului competenţa de a stabili modalitatea de includere în stagiul de cotizare, inter alia, a perioadei de studiu în instituţiile de învăţământ superior la secţia zi.

25. Curtea reiterează că Guvernul efectuează o activitate executivă, principala sa atribuţie fiind organizarea şi asigurarea executării legilor, scop pentru care emite acte normative sub formă de hotărâri. Actele normative, adoptate de către Guvern în baza şi pentru executarea legilor, nu trebuie să contravină prevederilor acestora sau să exceadă acestora. Respectiv, Guvernul fiind obligat, în exercitarea prerogativelor sale, să respecte cu stricteţe prevederile constituţionale şi legale (a se vedea HCC nr.23 din 6 septembrie 2013, § 48-50; DCC nr.121 din 21 noiembrie 2019, § 20-21).

26. În pofida faptului că în sesizare se contestă dispoziţiile articolului 50 alin.(2) coroborate cu cele din articolul 50 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii, Curtea observă că autorul contestă normele juridice care nu permit includerea în stagiul de cotizare a anilor de studii în instituţiile de învăţământ superior pe care studenţii i-au repetat din cauza stării de sănătate. Curtea reţine că, în realitate, i se solicită efectuarea unui control de legalitate al prevederilor punctului 78 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017.

27. Curtea subliniază că controlul legalităţii hotărârilor Guvernului nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Pentru că hotărârile Guvernului sunt acte de reglementare secundară (secundum legem), care sunt emise în vederea executării legilor şi, prin urmare, nu trebuie să contravină acestora, controlul de legalitate al unor asemenea acte le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea, în acest sens, DCC nr.1 din 14 iulie 2011; DCC nr.7 din 30 decembrie 2011, § 35; DCC nr.16 din 9 februarie 2018, § 21; DCC nr.27 din 29 martie 2018, § 24; DCC nr.101 din 6 septembrie 2018, § 32; DCC nr.11 din 29 ianuarie 2019, § 23-25; DCC nr.11 din 3 februarie 2020, § 33; DCC nr.58 din 05 iunie 2020, § 20).

28. În baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ridicată de dna Eugenia Puiu, parte în dosarul nr.3-2826/19, pendinte la judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.