Decizie nr.4 din 14.01.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.4g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "şi care sunt incluse în masa debitoare" de la articolul 132 alin.(1) al Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (distribuirea produsului obţinut în masa debitoare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.4g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a sintagmei “şi care sunt incluse în masa debitoare” de la articolul 132

 alin.(1) al Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(distribuirea produsului obţinut în masa debitoare)

nr. 4  din  14.01.2019

 (în vigoare 14.01.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 167-170 art. 85 din 17.05.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 10 ianuarie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 14 ianuarie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “şi care sunt incluse în masa debitoare” din articolul 132 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. “Moldindconbank”, în dosarul nr.2i-12/18, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul Central.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 10 ianuarie 2019 de către dl judecător Evgheni Bancov de la Judecătoria Cahul, sediul Central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin hotărârea Curţii de Apel Cahul din 24 iunie 2016, a fost aprobat bilanţul de lichidare a S.R.L. “Santek Pro” şi a fost încetat procesul de faliment, au fost stinse obligaţiile debitorului S.R.L. “Santek Pro” pe care le avea înainte de intrare în procedura falimentului şi a fost radiat debitorul S.R.L. “Santek Pro” din Registrul de stat al persoanelor juridice.

4. Pe 10 mai 2017, administratorul autorizat Veaceslav Timotin a depus o cerere cu privire la redeschiderea procedurii de lichidare şi încasarea sumei, motivând că, după radierea debitorului, B.C. “Moldindconbank” S.A. a valorificat bunurile primite în posesie şi astfel s-a născut dreptul debitorului la încasarea cheltuielilor de validare şi la valorificare.

5. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 9 iunie 2017 a fost încetat procesul privind cererea administratorului autorizat Timotin Veaceslav privind redeschiderea procedurii de lichidare şi încasarea cheltuielilor de validare şi valorificare de la B.C. “Moldindconbank” S.A. pentru că într-un litigiu între aceleaşi părţi cu privire la aceleaşi motive s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă.

6. Prin decizia din 1 noiembrie 2017, Curtea Supremă de Justiţie a casat încheierea Curţii de Apel Cahul din 9 iunie 2017, cu trimiterea cauzei Curţii de Apel Cahul pentru judecarea în fond a cererii respective.

7. În cadrul şedinţei de judecată, dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. “Moldindconbank” S.A. a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “şi care sunt incluse în masa debitoare” din articolul 132 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, care prevede procedura de distribuire a produsului obţinut în masa debitoare.

8. Prin încheierea din 19 decembrie 2018, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative”.

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20–24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii”.

10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 132

Distribuirea produsului obţinut în masa debitoare

“(1) Din produsul obţinut din valorificarea bunului grevat cu o garanţie reală se scad cheltuielile de validare şi de valorificare, rezultate din menţinerea, conservarea, luarea în posesie, evaluarea şi vânzarea bunului, care nu pot să depăşească 10% din valoarea bunurilor grevate şi care sunt incluse în masa debitoare, iar din rest se acoperă de îndată creanţa garantată care are primul rang de prioritate. Dacă valorificarea cauzează aplicarea, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, a unui impozit asupra masei debitoare, cheltuielile de valorificare se vor mări cu suma acelui impozit.

(2) Orice sumă rămasă după satisfacerea creditorului cu cel mai înalt grad de prioritate va fi distribuită celorlalţi creditori garantaţi în ordinea priorităţii fiecăruia. Numai după plata integrală efectuată unui creditor se poate proceda la plata următorului.

(3) În termen de 3 zile de la primirea rezultatelor vânzării bunului afectat garanţiei, administratorul insolvabilităţii/ lichidatorul va trece în masa debitoare orice surplus obţinut în urma valorificării, destinat satisfacerii creanţelor chirografare.

(4) Dintre cesiunea notificată debitorului sau acceptată de el şi cesiunea înscrisă în registrul public, prioritate va avea cesiunea înscrisă.

(5) În cazul unor cesiuni succesive, grad de prioritate faţă de terţi are cesionarul care şi-a înscris primul cesiunea în registrul public, indiferent de faptul că are sau nu cunoştinţă de existenţa altor cesiuni.

(6) Creditorii garantaţi şi debitorul nu pot interveni pentru a schimba ordinea de prioritate stabilită prin prezentul articol.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul consideră că legislatorul nu a stabilit cu suficientă precizie şi claritate cazurile în care cheltuielile de valorificare trebuie incluse în masa debitoare. Acesta nu cunoaşte dacă cheltuielile sunt incluse în masa debitoare doar atunci când bunul grevat cu garanţii este valorificat de către administratorul insolvabilităţii/lichidator conform cazurilor prevăzute în alineatele (1)-(8) ale articolului 131 din Lege sau şi în cazul în care bunul a fost transmis în posesia creditorului garantat pentru a fi valorificat conform alineatelor (9)-(10) ale articolului 131.

12. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 23 alin.(2), 46 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. “Moldindconbank”, în dosarul nr.2i-12/18, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul Central, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Legea insolvabilităţii prevede că după intrarea în posesia bunurilor grevate cu garanţii administratorul insolvabilităţii/lichidatorul trebuie să vândă bunul afectat cu garanţie într-o modalitate comercială rezonabilă (a se vedea DCC nr.65 din 19 iunie 2018).

17. Curtea observă că, potrivit normelor legale, dacă în termen de trei luni de la iniţierea procedurii de vânzare bunul grevat cu garanţie nu s-a putut înstrăina, creditorul garantat este în drept să preavizeze transmiterea bunului în posesia sa pentru valorificare.

18. În condiţiile articolului 131 alin.(10) din Lege, în procesul valorificării bunului, atunci când bunul grevat cu garanţie nu s-a putut vinde la licitaţie publică sau prin concurs, orice creditor garantat prin bunul în cauză îl poate prelua, în condiţiile legii, în contul creanţei sale la preţul stabilit în publicaţiile sau în anunţurile de vânzare pentru ultimul termen de licitaţie sau de concurs, cu achitarea prealabilă a cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului, inclusiv a onorariului de succes stabilit pentru administratorul insolvabilităţii/ lichidator.

19. Astfel, Curtea observă că, prin interpretarea sistematică a prevederilor de la articolul 132 al Legii, normele alineatului (1) ale acestuia se referă la valorificarea bunurilor grevate de către administratorul insolvabilităţii/ lichidator până la transmiterea acestora în posesia creditorului. Prin urmare, sesizarea vizează o problemă de interpretare şi de aplicare corectă a legii, nu de verificare a constituţionalităţii acesteia.

20. Curtea reţine că normele legale trebuie interpretate având în vedere şi celelalte prevederi care reglementează raporturile litigioase. Curtea nu identifică circumstanţe de drept care ar susţine că dispoziţiile legale contestate nu sunt suficient de clare şi de previzibile.

21. Mai mult, Curtea reaminteşte că cerinţa previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt consecinţele ce ar putea rezulta după comiterea unei anumite fapte.

22. Aşadar, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “şi care sunt incluse în masa debitoare” din articolul 132 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. “Moldindconbank”, în dosarul nr.2i-12/18, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul Central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.