Decizie nr.40 din 08.07.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.71a/2016 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Hotărârea Parlamentului nr.43 din 24 martie 2015 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (revocarea din funcţie a preşedintelui CNPF)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.71a/2016 privind controlul constituţionalităţii

unor prevederi din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia

Naţională a  Pieţei  Financiare şi  Hotărârea  Parlamentului  nr. 43 din

 24 martie 2015  privind revocarea  din funcţia  de  preşedinte  al

Consiliului de  administraţie al  Comisiei  Naţionale  a Pieţei

Financiare (revocarea din funcţie a preşedintelui CNPF)

nr. 40  din  08.07.2016

 (în vigoare 08.07.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 388-398 art. 88 din 11.11.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 17 iunie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 8 iulie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 17 iunie 2016, deputaţii Angel Agache, Iurie Ţap, Chiril Lucinschi, Grigore Cobzac şi Victor Roşca au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii prevederilor art.15 alin.(1) lit.a) din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi a Hotărârii Parlamentului nr.43 din 24 martie 2015 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

3. La 8 iulie 2011, prin Hotărârea nr.132, Parlamentul l-a desemnat pe dl Artur Gherman în calitate de membru şi vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (în continuare – CNPF) pentru un termen de 5 ani.

4. La 12 iulie 2013, prin Hotărârea nr.178, Parlamentul l-a desemnat pe dl Artur Gherman în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al CNPF, pe aceeaşi durată a mandatului atribuit la 8 iulie 2011.

5. La 24 martie 2015, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.43, prin care a decis revocarea dlui Artur Gherman din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie şi respectiv de membru al CNPF în temeiul art.15 alin.(1) lit.a) din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

6. În opinia autorilor sesizării, prevederile art.15 alin.(1) lit.a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare contravin prevederilor articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 8 şi 66 lit.j) din Constituţie.

7. Invocând neconstituţionalitatea art.15 alin.(1) lit.a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, autorii susţin că şi Hotărârea Parlamentului nr.43 din 24 martie 2015 privind revocarea din funcţie a dlui Artur Gherman, adoptată în temeiul aceleiaşi prevederi, contravine normelor constituţionale menţionate supra.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

“(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

“Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional

şi a tratatelor internaţionale

“(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”

Articolul 66

Atribuţiile de bază

“Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

[…]

j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;

[…]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (republicată în M.O., 2007, nr.117-126 BIS) sunt următoarele:

Articolul 11

“Membrii Consiliului de administraţie sînt desemnaţi de Parlament pentru un mandat de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil. Fiecare membru al Consiliului de administraţie are dreptul la două mandate consecutive.”

Articolul 15

“(1) Revocarea membrilor Consiliului de Administraţie se face de Parlament în cazul în care:

a) în urma exercitării neadecvate a atribuţiilor sale sau săvârşirii unor acte ilegale, s-au produs efecte de criză pe piaţa financiară nebancară;

[…].”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (M.O., 2002, nr.36-38, art.210) sunt următoarele:

Articolul 3

Trăsăturile şi calitatea actului legislativ

“[…] (2) Actul legislativ trebuie să respecte condiţiile legalităţii, accesibilităţii, preciziei şi, odată intrat în vigoare, este executoriu şi opozabil tuturor subiectelor de drept.”

Articolul 4

Principiile de bază ale legiferării

“(1) Actul legislativ trebuie să corespundă prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, inclusiv legislaţiei comunitare.

[…]

(3) La elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile:

a) oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente;

b) consecutivităţii, stabilităţii şi predictibilităţii normelor juridice;

c) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

11. Autorii sesizării consideră că prevederile art.15 alin.(1) lit.a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în temeiul cărora dl Artur Gherman a fost revocat din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie şi de membru al CNPF, sunt lipsite de previzibilitate şi precizie, motiv pentru care acestea ar contraveni Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001.

12. Autorii susţin că nerespectarea Legii privind actele legislative încalcă implicit principiile legalităţii şi securităţii juridice, consfinţite prin prisma cerinţelor statului de drept, prevăzut la alin.(3) al articolului 1 din Constituţie.

13. Potrivit argumentului suplimentar, invocat de autorii sesizării, lipsa de claritate a dispoziţiilor respective contravine şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, încălcând în consecinţă articolele 4 şi 8 din Constituţie.

14. Pe lângă cele enunţate, autorii sesizării pretind că la adoptarea Hotărârii nr.43 din 24 martie 2015 Parlamentul nu a respectat procedura de revocare, care trebuia să corespundă art.11 din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, încălcând deopotrivă articolele 7 şi 66 lit.j) din Constituţie. Suplimentar, autorii sesizării susţin că în cadrul şedinţei din 24 martie 2015 discuţiile s-au axat pe situaţia din sectorul bancar, şi nu din cel nebancar. Or, potrivit legii, drept temei de revocare constituie producerea unor efecte de criză pe piaţa financiară nebancară, rezultată din exercitarea neadecvată a atribuţiilor sau săvârşirea unor acte ilegale.

Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

16. Curtea reţine că, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului.

17. Curtea menţionează că articolele 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

18. Curtea reiterează că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

19. Curtea reţine că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie art.15 alin.(1) lit.a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Hotărârea Parlamentului nr.43 din 24 martie 2015 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al CNPF.

20. Cu referire la revocarea din funcţie a preşedintelui Consiliului de administraţie al CNPF, Curtea relevă următoarele.

21. Potrivit articolului 66 lit.j) din Constituţie, Parlamentului îi revine funcţia de a alege şi numi persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege. În acest context, Curtea menţionează că, potrivit normei constituţionale invocate supra, este necesar a înţelege că revocarea din funcţie a acestor persoane urmează a fi efectuată de Parlament în condiţiile prevăzute de lege.

22. Dezvoltând normele constituţionale, articolul 11 alin.(2) lit.c) din Legea privind actele legislative prevede că hotărârile Parlamentului se adoptă pentru alegerea, numirea, revocarea, destituirea şi suspendarea din funcţii publice.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că actele emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului atribuit, pot face obiect al controlului constituţionalităţii doar sub aspectul formei şi procedurii de adoptare (HCC nr.10 din 16 aprilie 2010). Prin urmare, Curtea verifică doar dacă persoana este eliberată din funcţie în temeiul prevederilor legale şi dacă la adoptarea actului de eliberare s-a întrunit numărul necesar de voturi. Curtea nu verifică motivele de fapt invocate, care au cauzat eliberarea din funcţie a demnitarului pentru un anumit temei legal, or, această competenţă aparţine organului abilitat cu dreptul de numire şi destituire.

24. În speţă, Curtea constată că la 8 iulie 2011, prin Hotărârea Parlamentului nr.132, dl Artur Gherman a fost desemnat în calitate de membru şi vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al CNPF pentru un termen de 5 ani, iar la 12 iulie 2013, prin Hotărârea Parlamentului nr.178, acesta a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al CNPF.

25. La 24 martie 2015, în temeiul art.15 alin.(1) lit.a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.43, prin care a decis revocarea dlui Artur Gherman din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie şi respectiv de membru al CNPF.

26. Articolul 22 alin.(3) din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică stipulează că în cazul demnitarului numit încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii care l-a numit în funcţie. Iar potrivit alin.(4) al aceluiaşi articol, dispoziţiile alin.(3) nu se aplică demnitarilor pentru care legea specială ce reglementează activitatea acestora prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen.

27. În acest sens, Curtea menţionează că temeiurile de revocare din funcţie a membrilor Consiliului de administraţie al CNPF sunt stabilite exhaustiv în articolul 15 din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

28. Curtea observă că preşedintele Consiliului de administraţie al CNPF a fost revocat din funcţie în temeiul art.15 alin.(1) lit.a) din lege. Potrivit acestei prevederi, revocarea membrilor Consiliului de administraţie se face de Parlament în cazul în care “în urma exercitării neadecvate a atribuţiilor sale sau săvârşirii unor acte ilegale, s-au produs efecte de criză pe piaţa financiară nebancară”.

29. Curtea reţine că, potrivit art.11 din lege, membrii Consiliului de administraţie sunt desemnaţi de Parlament pentru un mandat de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil.

30. Astfel, cu referire la alegaţiile autorilor sesizării, potrivit cărora la destituirea din funcţie a preşedintelui Consiliului de administraţie al CNPF nu a fost prezentat avizul comisiei parlamentare de profil, Curtea reţine următoarele.

31. Curtea constată că propunerea de revocare din funcţie a preşedintelui Consiliului de administraţie al CNPF a fost prezentată de Preşedintele Parlamentului şi a fost votată cu numărul de voturi necesar adoptării hotărârilor. În aceste circumstanţe, deşi lipsa rapoartelor comisiilor parlamentare de profil reprezintă o omisiune şi o neregularitate a procedurilor parlamentare, Curtea reţine că acest fapt nu este în măsură să afecteze votul exprimat în Plenul Parlamentului.

32. În acelaşi timp, ţinând cont că mandatul preşedintelui CNPF a expirat la 8 iulie 2016, Curtea reţine că efectul actului de revocare din funcţie este deja consumat.

33. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a art.15 alin.(1) lit.a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, sub aspectul calităţii acestuia, în jurisprudenţa sa constantă Curtea a subliniat că articolul 23 alin.(2) din Constituţie garantează dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle sale, implicând adoptarea de către legiuitor a unor legi accesibile, previzibile şi clare. Astfel, pentru a corespunde celor trei criterii de calitate menţionate, textul de lege trebuie să fie formulat cu suficientă precizie, astfel încât să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţele cauzei, consecinţele acestei conduite.

34. În acelaşi timp, având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (cauza S.W. vs. Regatul Unit, hotărârea din 22 noiembrie 1995).

35. Curtea observă că norma contestată reprezintă unul din temeiurile de revocare din funcţie, care presupune exercitarea neadecvată a atribuţiilor sau săvârşirea unor acte ilegale, care au produs efecte de criză pe piaţa financiară nebancară.

36. Curtea menţionează că legea utilizează termeni generici, or, aceasta nu poate să detalieze ce anume constituie un act ilegal în situaţii particulare. Prin urmare, ţine de competenţa organului abilitat cu dreptul de numire şi revocare să aprecieze legalitatea actelor întocmite, precum şi consecinţele acestora asupra pieţei financiare nebancare.

37. Concluzionând cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea este nefondată şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 şi 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputaţilor Angel Agache, Iurie Ţap, Chiril Lucinschi, Grigore Cobzac şi Victor Roşca privind controlul constituţionalităţii articolului 15 alin.(1) lit.a) din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi a Hotărârii Parlamentului nr.43 din 24 martie 2015 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.