Decizie nr.40 din 20.04.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.44a/2017 pentru controlul constituţionalităţii articolului 13 alin.(1) şi alin.(1/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.44a/2017 pentru controlul

constituţionalităţii  articolului  13 alin. (1)  şi  alin. (1¹) din

Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii şi Art. VIII alin.(3) din Legea nr.290 din

16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea

unor acte legislative

nr. 40  din  20.04.2017

 (în vigoare 20.04.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 429-433 art. 131 din 08.12.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 7 aprilie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 aprilie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 7 aprilie 2017 Vladimir Odnostalco şi Vasile Bolea, deputaţi în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru controlul constituţionalităţii articolului 13 alin.(1) şi alin.(1/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. Potrivit articolului 13 din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pensiile se indexează anual, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, determinate în modul stabilit de Guvern, fiind supusă indexării numai partea de pensii achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. În cazul în care creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum este mai mică de 2%, indexarea nu se efectuează. Indexarea următoare se va efectua în cazul în care creşterea indicelui preţurilor de consum cumulativ de la indexarea precedentă va constitui nu mai puţin de 2%.

4. Totodată, prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 au fost operate unele modificări şi completări în Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii în partea ce ţine de reexaminarea drepturilor la pensie ale persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

5. Potrivit Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, completările referitoare la reexaminarea drepturilor la pensie se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

6. Autorii sesizării susţin că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1, 4, 7, 8, 15, 16, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

“(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 15

Universalitatea

“Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

“(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în M.O., 2004, nr.42-44, art.247) sunt următoarele:

Articolul 13

Indexarea pensiei

“(1) Pensiile se indexează anual, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, determinate în modul stabilit de Guvern, indexării fiind supusă numai partea de pensii achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

(1/1) În cazul în care creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum este mai mică de 2%, indexarea nu se efectuează. Indexarea următoare se va efectua în cazul în care creşterea indicelui preţurilor de consum cumulativ de la indexarea precedentă va constitui nu mai puţin de 2%.

(2) Diferenţa prevăzută la art.12 alin.(3) se indexează anual, suma rezultată din indexare fiind achitată din mijloacele bugetului de stat.”

Articolul 33

Reexaminarea drepturilor la pensie

“(1) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul:

a) apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie;

b) transferării la altă categorie de pensie;

c) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

(2) Reexaminarea drepturilor la pensie în cazul prevăzut la alin.(1) lit.a) se efectuează şi pentru pensionarii care şi-au realizat dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1999, dar numai la prezentarea documentelor ce confirmă stagiul de cotizare.

(3) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în condiţiile prezentei legi.

(4) Pensionarul care solicită transferul la una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege de care a beneficiat anterior poate opta pentru pensia stabilită anterior luând în considerare toate indexările şi recalculările efectuate până la data transferului.

(4/1) Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condiţiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată conform formulelor din anexe, părţi integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată.

(5) Noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la organul de asigurări sociale. În cazul transferării la altă categorie de pensie prevăzută de prezenta lege, termenul de transfer se stabileşte conform art.11 alin.(2).”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (M.O., 2016, nr.478-490, art.964) sunt următoarele:

“Art.VIII. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.

[…]

(3) Punctul 25 din articolul III în partea ce ţine de articolul 33 alineatul (1) litera c) şi alineatul (4/1) se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

10. Autorii sesizării susţin că prevederile articolului 13 alin.(1) şi alin.(1/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii duc la diminuarea veniturilor beneficiarilor de pensii, deoarece coeficientul de indexare îl constituie creşterea indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, şi nu pentru anul în curs, în care persoana beneficiază de pensie, îngrădind prin diminuarea valorii mijloacelor financiare dreptul la un trai decent.

11. Totodată, autorii sesizării invocă faptul că, potrivit articolului 13 alin.(1) şi alin.(1/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, se indexează pensiile tuturor beneficiarilor, indiferent de mărimea veniturilor, chiar dacă acestea depăşesc mărimea triplă a salariului minim, ceea ce presupune că aceste prevederi sunt în contradicţie cu prevederile Legii nr.824-XII din 24 decembrie 1991 privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei, din considerentul că duc la epuizarea mijloacelor disponibile din fondul social şi contribuie la încălcarea principiului echităţii sociale.

12. De asemenea, autorii sesizării susţin că Art.VIII alin.(3) din Legea 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care prevede că reexaminarea drepturilor la pensie se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017, instituie un tratament diferenţiat şi constituie o discriminare în raport cu prevederile articolelor 4, 15, 16, 46 şi 47 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

14. În temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

16. În acest context, Curtea relevă că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.

17. Curtea menţionează că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie articolul 13 alin.(1) şi alin.(1/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

18. Curtea reţine că autorii sesizării au invocat pretinsa încălcare a articolelor 1, 4, 7, 8, 15, 16, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

19. Astfel, cu referire la invocarea articolelor 1, 4, 7, 8 şi 15 din Constituţie, Curtea menţionează că aceste norme constituţionale comportă un caracter generic, constituie imperative de ordin general-obligatoriu, stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

20. Referitor la dreptul la asistenţă şi protecţie socială, Curtea reţine că dreptul la pensie face parte din dreptul la protecţia socială, garantat de articolul 47 din Constituţie. Asigurarea cu pensii constituie un element important al asigurării sociale.

21. Totodată, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa anterioară, a statuat că Legea Supremă nu garantează persoanelor un cuantum determinat al prestaţiei sociale, astfel încât, în domeniul drepturilor sociale, legiuitorul se bucură de o marjă destul de largă de apreciere în stabilirea normelor pentru punerea în aplicare a drepturilor individuale sociale, inclusiv de posibilitatea de a le modifica (Hotărârea Curţii Constituţionale nr.5 din 10 aprilie 2012, § 46).

22. Curtea reţine că o caracteristică conceptuală a drepturilor sociale constă în faptul că ele nu au un caracter necondiţionat şi că pot fi solicitate numai în limitele prevăzute de lege. Această caracteristică acordă legiuitorului autoritatea de a stabili condiţii specifice pentru exercitarea drepturilor sociale (Hotărârea Curţii Constituţionale nr.5 din 10 aprilie 2012, § 25).

23. Concluzionând cele menţionate, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputaţilor în Parlament Vladimir Odnostalco şi Vasile Bolea pentru controlul constituţionalităţii articolului 13 alin.(1) şi alin.(1/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.