Decizie nr.400 din 29.12.2022 cu privire la examinarea cererii de recuzare depusă de dna Fulga Grabovski
CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI
D E C I Z I E
cu privire la examinarea cererii de recuzare
depusă de dna Fulga Grabovski
nr. 400 din 29.12.2022
(în vigoare 29.12.2022)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 25-27 art. 122 din 01.02.2023
* * *
În cadrul şedinţei publice a Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova (în continuare – CA) din 23 decembrie 2022, dna Fulga Grabovski a depus verbal o cerere de recuzare a preşedintei CA, Liliana Viţu-Eşanu, de la examinarea petiţiilor nr.2021-01 din 07.11.2022 şi nr.2236-01 din 19.12.2022, iar la data de 26 decembrie 2022, CA a recepţionat cererea de recuzare în formă scrisă. În cadrul şedinţei publice din 29 decembrie 2022 dna Fulga Grabovski a susţinut cererea de recuzare depusă.
În cererea de recuzare petiţionara invocă: "Conform art.50 alin.(1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acţiona persoanele în privinţa cărora există un motiv de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei.
Potrivit art.50 alin.(2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acţionează pentru autoritatea publică:
a) întreţine relaţii personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privinţa unui participant la această procedură;
c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal faţă de rezultatul procedurii administrative.
Art.50 alin.(2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei de judecător în procedura contenciosului administrativ.
Remarc că legiuitorul prin expresia "în special" din conţinutul normei art.50 alin.(2) din Codul administrativ a indicat că motivele de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei în procedura administrativă nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate şi alte astfel de motive.
Astfel, în şedinţa din 23 decembrie 2022 de examinare a petiţiilor, preşedintele CA dna Liliana Viţu-Eşanu a avut un comportament ce denotă, în opinia subsemnatei, o atitudine nedemnă şi lipsită de imparţialitate faţă de petiţionari, acesta culminând cu o apreciere peiorativă cu privire la unii participanţi la procedură.
În primul rând, dna Viţu nu a dat curs petiţiei suplimentare depuse de subsemnata pe 22.12.2022, nu ne-a informat privind conexarea sau examinarea acesteia şi a refuzat să dea curs solicitării noastre legale de a efectua un control în sensul art.83 CSMA, comunicând, citez: "Păi dacă art.17 nu se aplică, atunci despre ce fel de test Rabat putem face?"
Această constatare a dnei preşedinte, înainte de a purcede la examinarea propriu-zisă a petiţiei prin efectuarea controlului, echivalează cu expunerea părerii domniei sale în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii. Am şi întrebat în acel moment dacă mai are rost să continuăm examinarea dat fiind faptul că ni s-a comunicat în mod cert care va fi acesta, în opinia preşedintei.
Eu înţeleg că membrii Consiliului inevitabil îşi formează o părere asupra finalităţii examinării înainte de deliberarea propriu-zisă, aceştia efectuează şi un control şi adoptă şi proiectul deciziei în sine. Dar, procedura administrativă şi audierea participanţilor există pentru a lăsa o marjă de apreciere, pentru a oferi CA argumente în plus, pe care aceştia să le aibă în vedere, iar, în cazul în care consideră necesar, să îşi modifice opinia.
Însă, în speţă, problema este că CA nu a purces la controlul propriu-zis al petiţiei suplimentare, în care am invocat o normă nouă şi pe care erau obligaţi să o examineze.
Cu toate acestea, dna preşedinte a purces la audierea participanţilor cu încălcarea procedurii, încălcând, prin aceasta, dreptul nostru la un proces echitabil. Or, noi avem dreptul să ne expunem cu privire la rezultatele monitorizării şi chiar să aducem probe noi, funcţie de acestea.
În orice caz, dna Viţu a declarat tranşant care va fi rezultatul examinării, într-un mod cert ce nu suportă careva obiecţii sau dubii, creându-ne impresia că nu mai are rost să continuăm procedura.
Totuşi, am continuat şi ne-am expus părerea, sperând că aceasta va fi luată în consideraţie. Şi asta în pofida faptului că aveam certitudinea că dna preşedinte nu va fi imparţială, date fiind tocmai acele raporturi financiare în care dna Viţu s-a aflat anterior cu furnizorul de servicii media audiovizuale AO Media Alternativă.
Pe parcurs, dna Viţu nu a făcut decât să ne întărească această certitudine, comportamentul dânsei culminând cu expunerea părerii în public în mod depreciativ sau sugestiv în privinţa unor participanţi la procedură.
Astfel, la min. 1:53:40 din şedinţă, dna Viţu a adresat o întrebare "retorică" dlui Gheorghe Cavcaliuc, petiţionar şi el, care suna în felul următor: "Cred că am o întrebare retorică: cum de se face că textul dvs coincide 99% cu textul doamnei Grabovski... Aaa, e publică şi dl Cavcaliuc a făcut copy-paste şi de aia probabil..."
Întrebarea retorică a doamnei Viţu mi-a creat percepţia unei expuneri depreciative şi părtinitoare în privinţa subsemnatei, şi a anume a unor legături insinuate de dna preşedinte sau tăinuire, lipsă de transparenţă între unii participanţi la procedură, care nu ar trebui să o interese apriori pe dna Viţu.
Or, termenul "retoric" înseamnă, conform limbajului uzual al limbii române, o întrebare la care nu se aşteaptă răspuns, pe de o parte acesta fiind evident, pe de alta parte răspunsul fiind cuprins în conţinutul întrebării sau sugerat în enunţul ei. Motivele pentru care unii oameni folosesc întrebări retorice sunt diverse:
pentru a-i face pe alţii sa se simtă stânjeniţi
pentru a crea o situaţie jenanta sau o stare de disconfort
pentru a sublinia un punct de vedere
pentru a comunica o idee evidenta
pentru a exprima o stare de spirit sau o atitudine pe care vorbitorul o are în acel moment.
Oricare ar fi fost motivul dnei Viţu, acest lucru îmi pare deplasat, dar fiind faptul că dumneaei nu are dreptul să îşi formeze sau exprime o astfel de părere în public, în cadrul procedurii administrative.
Dumneaei a confirmat, o dată în plus, că nu este obiectivă la examinarea petiţiilor.
Punctul de vedere al dnei preşedinte m-a deranjat cu atât mai mult cu cât mi-a creat impresia că dumneaei împărtăşeşte punctele de vedere ale directorului de ştiri al furnizorului media AO Media Alternativă şi ale reporteriţei care a realizat reportajul ce face obiectul petiţiei, care m-au învinuit public de apartenenţa la diverse cercuri politice sau membri ai "diasporei de aur", din care, în opinia dânselor, face parte şi Gheorghe Cavcaliuc.
Astfel, pe 1 august curent, dna Mariana Raţă a postat, pe pagina personală de pe reţeaua de socializare Facebook, următorul mesaj, însoţit de poza subsemnatei: "Nici nu ştiu ce reacţie trebuie să am. "Diaspora" mai are un produs. Dacă ceva au rămas libere culorile roşie, albastra, galbenă, roz, verde, cafenie :)))) "
Totodată, dna Viorica Tataru a postat recent un mesaj ce sugerează acelaşi lucru (copiile se anexează).
Încercările acestea de plasare a cetăţenilor incomozi, care critică guvernarea sau jurnaliştii ce realizează materiale părtinitoare, de susţinere a guvernării, în anumite cercuri de influenţă politică sunt toxice, constituie o reală problemă în societatea moldovenească şi nu trebuie expuse de membrii CA în şedinţă, chiar dacă le împărtăşesc.
Percepţia subsemnatei privind lipsa de imparţialitate şi opinia preconcepută cu privire la unii participanţi la proces, inclusiv în privinţa mea, este consolidată şi de întrebarea dnei preşedinte de la începutul discursului meu, când dna Viţu a întrebat, tot retoric: "dreptul dvs a fost cumva afectat?". Această expresie de asemenea sugerează o idee preconcepută a dnei Viţu privind neîncălcarea drepturilor subsemnatei, ceea ce duce în mod inevitabil la respingerea petiţiei.
Amintesc membrilor CA că, potrivit jurisprudenţei de referinţă degajată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la acest subiect se cere ca instanţa investită cu soluţionarea unei cauze să fie imparţială, ceea ce prezumă în mod normal absenţa prejudecăţii şi nepărtinirii. Mai mult, este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al judecătorului, există faptele care pot fi stabilite şi care pot trezi dubii în ceea ce priveşte imparţialitatea sa. În această privinţă, chiar aparenţele pot avea o anumită importantă [speţa Tocono şi Profesorii Prometişti c. Moldovei, hotărârea din 26 iunie 2007, definitivă din 26 septembrie 2007].
Totodată, autoritatea investită cu examinarea petiţiilor cetăţenilor în domeniul audiovizualului este un "tribunal investit de lege", în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, astfel încât constatările din jurisprudenţa consacrată a Curţii cu privire la imparţialitatea judecătorilor este pe deplin aplicabilă tuturor tribunalelor/autorităţilor publice ce conduc procedura administrativă."
Cu referire la cele menţionate în cererea de recuzare, comunicăm că pentru justificarea neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei de către preşedinta CA, Liliana Viţu-Eşanu, nu este de ajuns simpla invocare a prevederilor legale şi a faptului că petiţionara nu este de acord cu unele întrebări adresate de preşedintă în cadrul şedinţei publice în care se examinează petiţiile.
Conform art.83 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018 (în continuare – CSMA): "…În cel mult 5 zile lucrătoare după efectuarea controlului privind circumstanţele de fapt, Consiliul Audiovizualului examinează sesizarea sau petiţia în şedinţă publică, anunţă rezultatele controlului, audiază subiecţii interesaţi şi decide respingerea sau acceptarea sesizării ori petiţiei şi, după caz, aplicarea unei sancţiuni, în condiţiile prevăzute de prezentul cod." Respectiv, în cadrul şedinţei publice din 23 decembrie 2022, CA a examinat petiţiile depuse de dna Fulga Grabovski, fiind anunţate rezultatele controlului şi audiaţi petiţionarii.
Cu referire la petiţia suplimentară, depusă de petentă la data de 22 decembrie 2022, prin care se invocă argumente suplimentare în susţinerea poziţiei privind sancţionarea furnizorului de servicii media AO "Media Alternativă" pentru încălcarea prevederilor art.17 alin.(3) din CSMA, menţionăm că aceasta a fost dată citire de către raportor, fiind astfel examinată în cadrul şedinţei publice, iar membrii urmând în partea deliberativă să examineze rezultatele controlului privind circumstanţele de fapt şi toate argumentele subiecţilor interesaţi, inclusiv argumentele din petiţia suplimentară şi, în conformitate cu art.80 alin.(4) din CSMA, să-şi argumenteze votul.
Totodată, CA a efectuat controlul în sensul art.83 din CSMA, cu privire la materialul video difuzat pe pagina web ce aparţine AO "Media Alternativă", prin prisma respectării prevederilor art.17 alin.(3) din CSMA, rezultatele căruia au fost anunţate în cadrul şedinţei publice din 23 decembrie 2022.
În acest context, este de menţionat că prin petiţia suplimentară din 22 decembrie 2022 dna Fulga Grabovski nu a invocat încălcarea altor prevederi legale din CSMA, doar a venit cu argumente suplimentare prin prisma noţiunii de "activitate extremistă", urmare a constătărilor din raportul de monitorizare în care s-a menţionat că în mesajele bărbaţilor din imaginile video nu se regăsesc elemente din definiţia "extremism". Respectiv, nu se impunea un control nou în sensul art.83 din CSMA precum invocă petiţionara în cererea de recuzare.
Astfel, cele menţionate de preşedinta CA în cadrul şedinţei publice în care se examinează petiţiile depuse de petentă, nu pot fi catalogate ca expunere în public a părerii cu privire la finalitatea proceduri sau aprecierea probelor, până la efectuarea controlului, deoarece controlul a fost efectuat, iar rezultatele au fost anunţate în şedinţă.
Cu referire la întrebarea preşedintei CA către dl Gheoghe Cavcaliuc cu privire la coinciderea textului petiţiei dumnealui cu textul petiţiei dnei Fulga Grabovski, menţionăm că aceasta a fost făcută în cadrul audierii subiecţilor interesaţi în şedinţa publică şi nicidecum nu a avut drept scop expunerea în mod depreciativ în privinţa unui participant. Membrul poate adresa orice întrebare ce se referă la procedura administrativă, iar subiectul interesat decide dacă răspunde sau nu. Întrebarea respectivă a fost dată în contextul în care din informaţiile publice se cunoaşte că petiţionarul dl Gheoghe Cavcaliuc nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, iar faptul că dna Fulga Grabovski a făcut publică petiţia sa nu era cunoscut Consiliului Audiovizualului.
Cu referire la întrebarea preşedintei CA "dacă dreptul a fost cumva afectat", este de menţionat că întrebarea respectivă a fost în contextul în care dna Fulga Grabovski a menţionat că "…se încalcă dreptul la o procedura echitabila", respectiv pentru a concretiza dacă dreptul petiţionarei a fost cumva afectat de CA, preşedinta a venit cu respectiva întrebare, care la fel nu poate fi catalogată drept expunerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privinţa unui participant, sau că şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii administrative.
Reieşind din cele menţionate, conchidem că cererea de recuzare este una neîntemeiată, or, faptele invocate de către petiţionară nu pot fi calificate ca existenţa unor împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea dnei Liliana Viţu-Eşanu, preşedinta CA, în cadrul participării la procedura administrativă, corespunzător, nu pot servi drept temei de recuzare.
Ca urmare a dezbaterilor publice, în temeiul prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 şi ale Codului administrativ, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova
DECIDE:
1. A respinge cererea de recuzare depusă de dna Fulga Grabovski. (PRO (5) UNANIM – A. GONŢA, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).
2. Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă petiţionarei în termenele stabilite de legislaţie.
3. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Secţia juridică.
4. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării şi este publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova.
| VICEPREŞEDINTĂ | Ana GONŢA |
| Nr.400. Chişinău, 29 decembrie 2022. | |