Acte judiciare

Decizie nr.42 din 06.04.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor numerele 75g/2023, 76g/2023, 77g/2023, 86g/2023, 87g/2023, 88g/2023, 89g/2023, 90g/2023, 96g/2023, 101g/2023 şi 102g/2023 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022

Tipul documentului: Acte judiciare
Data adoptării: 06.04.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor numerele 75g/2023, 76g/2023, 77g/2023, 86g/2023,

87g/2023, 88g/2023, 89g/2023, 90g/2023, 96g/2023, 101g/2023 şi 102g/2023

privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022

nr. 42 din 06.04.2023

(în vigoare 06.04.2023)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.168-169 art. 73 din 18.05.2023

* * *

Currtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 16, 20, 23, 24 şi 29 martie 2023 şi, respectiv, la 5 şi la 6 aprilie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 aprilie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările cu privire excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, după cum urmează:

(a) a cuvintelor "grav", "reprobabile" şi "inexplicabile" din articolul 8 alin.(2) lit.a);

(b) a textului "în ultimii 15 ani" din articolul 8 alin.(4) lit.b);

(d) a textului "nu depinde" din articolul 8 alin.(6);

(e) a textului "să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior" din articolul 12 alin.(4) lit.d);

(f) a textului "dubii serioase" din articolul 13 alin.(5);

(g) a textului "[d]ecizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs" din articolul 13 alin.(6);

(h) a textului "[c]ererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepţiile stabilite prin prezenta lege, şi nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv" din articolul 14 alineatul (6);

(i) a textului "admiterea cererii de contestare, dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, şi dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare" din articolul 14 alineatul (8) lit.b);

(j) a textului "[d]ecizia completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 14 alineatul (9),

ridicate de dnii avocaţi Vitalie Zama şi Vasili Ciuperca, în interesele dlor judecători: (i) Victor Sandu, parte în dosarul nr.3-14/2023; (ii) Stanislav Sorbalo, parte în dosarul nr 3-12/2023; de dl avocat Iurie Mărgineanu, în interesele dnei Veronica Cupcea, parte în dosarul nr.3-10/2023; de dl avocat Eugeniu Musteaţă, în interesele dlui Ion Chirtoacă, parte în dosarul nr.3-15/2023; de dl avocat Nicolae Leşan, în interesele dlor judecători: (i) Vitalie Stratan, parte în dosarul nr.3-3/2023, (ii) Aureliu Postică, parte în dosarul nr.3-17/2023; de dnii avocaţi Marian Bucătaru şi Rodion Tocan, în interesele dlui Iurie Bejenaru, parte în dosarul nr.3-2/2023; de dl avocat Petru Balan, în interesele dnei Angela Bostan, parte în dosarul nr.3-1/2023; de dl avocat Bogdan Gangan, în interesele dlui Mihail Buşuleac, parte în dosarul nr.3-8/2023; de dl avocat Ghenadie Bambuleac, în interesele dlui Nicolae Şova, parte în dosarul nr.3-11/2023; de dl Vladislav Holban, parte în dosarul nr.3-4/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie în faţa completului de judecată special instituit pentru examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de complete de judecată de la Curtea Supremă de Justiţie, format din: (i) dnii Vladimir Timofti, Tamara Chişca-Doneva şi Mariana Pitic; (ii) dnii Vladimir Timofti, Ion Guzun şi Mariana Pitic; (iii) dnii Vladimir Timofti, Dumitru Mardari şi Tamara Chişca-Doneva; (iv) dnele Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas şi Mariana Pitic; (v) dna Tamara Chişca-Doneva, dl Ion Guzun şi dna Mariana Pitic în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, fiindu-i atribuit numărul 75g/2023.

A. Circumstanţele litigiului principal

I. Circumstanţele cauzei nr.3-14/2023 (sesizarea nr.75g/2023)

4. La 29 octombrie 2021, dl Victor Sandu, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a depus o cerere pentru a fi înregistrat în calitate de candidat la concursul pentru obţinerea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a anexat la ea actele relevante.

5. La 16 martie 2022 a intrat în vigoare Legea nr.26, prin care s-a instituit o procedură de evaluare a candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului, care prevedea şi posibilitatea de retragere din concurs a persoanelor înscrise anterior în calitate de candidaţi.

6. La 6 aprilie 2022, odată cu transmiterea listei candidaţilor de către Consiliu Comisiei de evaluare, a început procedura de evaluare a candidaţilor înscrişi.

7. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 14 decembrie 2022, dl judecător Victor Sandu a răspuns în scris la întrebările Comisiei.

8. La 15 decembrie 2022 au avut loc audierile publice ale dlui judecător Victor Sandu¹.

9. Prin Decizia nr.18 din 18 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Victor Sandu nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi nu promovează evaluarea².

10. La 8 februarie 2023, dl judecător Victor Sandu a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.18 din 18 ianuarie 2023 la Curtea Supremă de Justiţie.

11. La 15 februarie 2023, dl judecător Victor Sandu a expediat în adresa Curţii Supreme în format electronic o sesizare privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor din Legea nr.26, menţionate mai sus la § 1, literele (a)-(b) şi (d)-(h).

12. Printr-o Încheiere a Curţii Supreme din 15 martie 2023 a fost admisă cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate menţionată supra şi expediată în adresa Curţii Constituţionale printr-o scrisoare din 16 martie 2023.

_______________________________

¹ https://vetting.md/audierrea-publica-a-judecatorului-victor-sandu/

² Decizia Comisiei de Evaluare nu a fost publicată.

II. Circumstanţele cauzei nr.3-12/2023 (sesizarea nr.76g/2023)

13. La 2 octombrie 2020, dl Stanislav Sorbalo, judecător la Judecătoria Bălţi, sediul central, a formulat o cerere pentru a fi înregistrat în calitate de candidat la concursul pentru obţinerea mandatului de membru al Consiliului şi pentru funcţia de membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor.

14. La 6 aprilie 2022, Consiliul a trimis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

15. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 17 noiembrie 2022, dl judecător Stanislav Sorbalo a răspuns în scris la întrebările Comisiei.

16. La 30 noiembrie 2022, candidatul a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare³.

17. Prin Decizia nr.17 din 18 ianuarie 2023⁴, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Stanislav Sorbalo nu întruneşte criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea sa cu criteriul de integritate etică, şi, prin urmare, nu promovează evaluarea.

18. La 8 februarie 2023, dl judecător Stanislav Sorbalo a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.17 din 18 ianuarie 2023 la Curtea Supremă.

19. La 17 februarie 2023, dl avocat Vitalie Zama a ridicat, în interesele dlui Stanislav Sorbalo, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din Legea nr.26, menţionate mai sus la § 1, literele a), b) şi d).

20. Prin Încheierea din 15 martie 2023, Curtea Supremă a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 16 martie 2023.

________________________________

³ https://vetting.md/audierea-publica-a-judecatorului-sanislav-sorbalo/

⁴ https://vetting.md/wp-content/uploads/2023/02/Decizie-SORBALO.pdf

III. Circumstanţele cauzei nr.3-10/2023 (sesizarea nr.77g/2023)

21. Dna Veronica Cupcea, judecător şi preşedinte interimar al Judecătoriei Orhei, sediul central, a candidat la concursul pentru obţinerea mandatului de membru al Consiliului.

22. La 6 aprilie 2022, Consiliul a transmis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

23. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 1 decembrie 2022, dna judecător Veronica Cupcea a răspuns în scris la întrebările Comisiei.

24. La 16 decembrie 2022, candidata a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare⁵.

25. Prin Decizia nr.14 din 11 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a decis că dna judecător Veronica Cupcea nu întruneşte criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea sa cu criteriile de integritate etică şi financiară, şi, prin urmare, nu promovează evaluarea⁶.

26. La 6 februarie 2023, dna judecător Veronica Cupcea a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.14 din 11 ianuarie 2023 la Curtea Supremă.

27. Dl avocat Iurie Mărgineanu a ridicat, în interesele dnei Veronica Cupcea, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26, menţionate mai sus la § 1, literele a)-d), f) şi i).

28. Prin Încheierea din 16 martie 2023, Curtea Supremă a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 20 martie 2023.

___________________________

⁵ https://vetting.md/audierea-publica-a-judecatoarei-ecaterina-cupcea/

⁶ https://vetting.md/wp-content/uploads/2023/02/Decizie-CUPCEA.pdf

IV. Circumstanţele cauzei nr.3-15/2023 (sesizarea nr.86g/2023)

29. Dl Ion Chirtoacă, judecător în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, a candidat la concursul pentru obţinerea mandatului de membru al Consiliului.

30. La 6 aprilie 2022, Consiliul a trimis lista candidaţilor Comisiei de Evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

31. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 7 decembrie 2022, dl judecător Ion Chirtoacă a răspuns în scris la întrebările Comisiei.

32. La 15 decembrie 2022, candidatul a participat la audieri⁷ în şedinţa publică a Comisiei de evaluare.

33. Prin Decizia nr.19 din 20 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Ion Chirtoacă nu întruneşte criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea sa cu criteriile de integritate etică şi financiară, şi, prin urmare, nu promovează evaluarea⁸.

34. La 10 februarie 2023, dl judecător Ion Chirtoacă a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.19 din 20 ianuarie 2023 la Curtea Supremă.

35. La 20 martie 2023, dl avocat Eugeniu Musteaţă a ridicat, în interesele dlui Ion Chirtoacă, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26/2022, menţionate mai sus la § 1, literele (a)-(b) şi (d)-(h).

36. Prin Încheierea din 20 martie 2023, Curtea Supremă a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 23 martie 2023.

_______________________________

⁷ https://vetting.md/audierea-publica-a-judecatorului-ion-chirtoaca/

⁸ https://vetting.md/wp-content/uploads/2023/02/Decizie-CHIRTOACA.pdf

V. Circumstanţele cauzei nr.3-3/2023 (sesizarea nr.87g/2023)

37. Dl Vitalie Stratan, judecător în cadrul Judecătoria Chişinău, sediul central, a candidat pentru funcţia de membru al Consiliului.

38. La 6 aprilie 2022, Consiliul a transmis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

39. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 16 octombrie 2022, dl judecător Vitalie Stratan a răspuns la întrebările Comisiei.

40. La 27 octombrie 2022, candidatul a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare⁹.

41. Prin Decizia nr.5 din 9 decembrie 2022, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Vitalie Stratan nu întruneşte criteriile de integritate, pentru că au fost constatate dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi, astfel, nu promovează evaluarea.

42. La 9 ianuarie 2023, dl judecător Vitalie Stratan a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.5 din 9 decembrie 2022 la Curtea Supremă.

43. La 21 martie 2023, dl avocat Nicolae Leşan a ridicat, în interesele dlui Vitalie Stratan, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26/2022, menţionate supra la § 1, literele (a)-(b) şi (d)-(h).

44. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Curtea Supremă a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 23 martie 2023.

_______________________________

⁹ https://vetting.md/audierea-publica-a-lui-vitalie-stratan/

VI. Circumstanţele cauzei nr.3-2/2023 (sesizarea nr.88g/2023)

45. Dl Iurie Bejenaru, judecător la Curtea Supremă, a candidat la concursul pentru obţinerea mandatului de membru al Consiliului.

46. La 6 aprilie 2022, Consiliul a trimis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

47. În perioada 21 iunie 2022 - 29 septembrie 2022, dl judecător Iurie Bejenaru a răspuns la întrebările adresate de către Comisie.

48. La 27 octombrie 2022, candidatul a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare¹⁰.

49. Prin Decizia nr.4 din 9 decembrie 2022¹¹, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Iurie Bejenaru nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi, astfel, nu promovează evaluarea.

50. La 9 ianuarie 2023, dl judecător Iurie Bejenaru a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.4 din 9 decembrie 2023 la Curtea Supremă.

51. La 22 martie 2023, dnii avocaţi Marian Bucătaru şi Rodion Tocan au ridicat, în interesele dlui Iurie Bejenaru, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26/2022, menţionate supra la § 1, literele (a), (d), (f), (i) şi (j).

52. Prin Încheierea din 22 martie 2023, Curtea Supremă a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 23 martie 2023.

_________________________

¹⁰ https://vetting.md/audierea-publica-a-lui-iurie-bejenaru/

¹¹ https://vetting.md/wp-content/uploads/2023/01/Decizie-BEJENARU-depersonalizata.pdf

VII. Circumstanţele cauzei nr.3-1/2023 (sesizarea nr.89g/2023)

53. Dna Angela Bostan, judecător în cadrul Curţii de Apel, a candidat la concursul pentru obţinerea mandatului de membru al Consiliului.

54. La 6 aprilie 2022, Consiliul a trimis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

55. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 5 noiembrie 2022, dna judecător Angela Bostan a răspuns în scris la întrebările Comisiei de evaluare.

56. La 28 octombrie 2022, candidata a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare¹².

57. Prin Decizia nr.6 din 9 decembrie 2023, Comisia de evaluare a decis că dna judecător Angela Bostan nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi, astfel, nu promovează evaluarea¹³. Dl Vitalie Miron, membru al Comisiei de evaluare, a formulat o opinie separată.

58. La 9 ianuarie 2023, dna judecător Angela Bostan a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.6 din 9 decembrie 2023 la Curtea Supremă.

59. La 22 martie 2023, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dnei Angela Bostan, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, menţionate supra la § 1, literele (a)-(d) şi (f), (i) şi (j).

60. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Curtea Supremă a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 23 martie 2023.

____________________________

¹² https://vetting.md/audierea-publica-a-angelei-bostan/

¹³ https://vetting.md/wp-content/uploads/2023/01/Decizie-BOSTAN-depersonalizata.pdf

VIII. Circumstanţele cauzei nr.3-8/2023 (sesizarea nr.90g/2023)

61. La 27 martie 2022, dl Mihail Buşuleac, judecător în cadrul Judecătoriei Cahul, sediul central, a formulat o cerere pentru a fi înregistrat în calitate de candidat la concursul pentru obţinerea mandatului de membru al Consiliului.

62. La 6 aprilie 2022, Consiliul a trimis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

63. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 7 decembrie 2022, dl judecător Mihail Buşuleac a răspuns în scris la întrebările Comisiei.

64. La 14 decembrie 2022, candidatul a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare¹⁴.

65. Prin Decizia nr.13 din 6 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Mihail Buşuleac nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi, astfel, nu promovează evaluarea.

66. La 3 februarie 2023, dl judecător Mihail Buşuleac a contestat Decizia Comisiei de Evaluare nr.13 din 6 ianuarie 2023 la Curtea Supremă.

67. La 20 martie 2023, dl avocat Bogdan Gangan a ridicat, în interesele dlui Mihail Buşuleac, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26, menţionate mai sus la § 1, literele (a), (b), (d)-(h).

68. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Curtea Supremă a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 23 martie 2023.

________________________

¹⁴ https://vetting.md/audierea-publica-a-judecatorului-mihail-busuleac/

IX. Circumstanţele cauzei nr.3-11/2023 (sesizarea nr.96g/2023)

69. Dl Nicolae Şova, judecător în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul central, a candidat pentru funcţia de membru al Consiliului.

70. La 6 aprilie 2022, Consiliul a trimis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

71. În intervalul de timp 21 iunie 2022 şi 23 noiembrie 2022, dl judecător Nicolae Şova a răspuns în scris la întrebările Comisiei.

72. La 2 decembrie 2022, candidatul a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare¹⁵.

73. Prin Decizia nr.16 din 13 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Nicolae Şova nu întruneşte criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea sa cu criteriile de integritate etică şi financiară, şi, prin urmare, nu promovează evaluarea.

74. La 6 februarie 2023, dl judecător Nicolae Şova a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.16 din 13 ianuarie 2023 la Curtea Supremă.

75. La 28 martie 2023, dl avocat Ghenadie Bambuleac a ridicat, în interesele dlui Nicolae Şova, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26, menţionate mai sus la § 1, literele (a)-(d), (f), (i) şi (j).

76. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Curtea Supremă a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 23 martie 2023.

_______________________________

¹⁵ https://vetting.md/audierea-publica-a-judecatorului-nicolae-sova/

X. Circumstanţele cauzei nr.3-4/2023 (sesizarea nr.101g/2023)

77. Dl Vladislav Holban, judecător în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, a candidat pentru funcţia de membru al Consiliului.

78. La 6 aprilie 2022, Consiliul a trimis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

79. În intervalul de timp 5 septembrie 2022 şi 20 octombrie 2022, dl judecător Vladislav Holban a răspuns în scris la întrebările Comisiei.

80. La 28 octombrie 2022, candidatul a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare.

81. Prin Decizia nr.7 din 21 decembrie 2022, Comisia de Evaluare a decis că dl judecător Vladislav Holban nu întruneşte criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea sa cu criteriile de integritate etică şi financiară, şi, prin urmare, nu promovează evaluarea¹⁶.

82. La 9 ianuarie 2023, dl judecător Vladislav Holban a contestat Decizia Comisiei de evaluare nr.7 din 21 decembrie 2023 la Curtea Supremă.

83. La 4 aprilie 2023, dl Vladislav Holban a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26, menţionate mai sus la § 1, literele (a), (b), (d)-(h).

84. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Curtea Supremă a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia, printr-o scrisoare din 5 aprilie 2023.

__________________________________

¹⁶ Decizia Comisiei de Evaluare nu a fost publicată.

XI. Circumstanţele cauzei nr.3-17/2023 (sesizarea nr.102g/2023)

85. Dl Aureliu Postică, judecător în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, a candidat pentru funcţia de membru al Consiliului.

86. La 6 aprilie 2022, Consiliul a transmis lista candidaţilor Comisiei de evaluare, iar Comisia a început procedura de evaluare în privinţa candidaţilor înscrişi.

87. În intervalul de timp 5 septembrie 2022 şi 22 decembrie 2022, dl judecător Aureliu Postică a răspuns în scris la întrebările Comisiei de evaluare.

88. La 16 decembrie 2022, candidatul a participat la audieri în şedinţa publică a Comisiei de evaluare.

89. Prin Decizia nr.23 din 27 ianuarie 2022, Comisia de evaluare a decis că dl judecător Aureliu Postică nu întruneşte criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea sa cu criteriile de integritate etică şi financiară, şi, prin urmare, nu promovează evaluarea¹⁷.

90. La 13 februarie 2023, dl judecător Aureliu Postică a contestat Decizia Comisiei de Evaluare nr.23 din 27 ianuarie 2022 la Curtea Supremă.

91. La 4 aprilie 2023, dl Aureliu Postică a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26/2022, menţionate supra la § 1, literele (a), (b), (d)-(h).

92. Printr-o Încheiere din 5 aprilie 2023, Curtea Supremă a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

_____________________________

¹⁷ Decizia Comisiei de Evaluare nu a fost publicată.

B. Legislaţia pertinentă

93. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

94. Prevederile relevante ale Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 8

Evaluarea integrităţii candidaţilor

"(1) În sensul prezentei legi, evaluarea integrităţii candidaţilor constă în verificarea integrităţii etice şi a integrităţii financiare a acestora.

(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică şi conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum şi nu a admis, în activitatea sa, acţiuni sau inacţiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului şi al unui observator imparţial;

[…]

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

[...]

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrităţii financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică:

[...]

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la articolul 2 alin.(2), precum şi cheltuielile legate de întreţinerea acestor bunuri;

[...]

(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin.(2)–(5) şi în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competenţe în domeniul respectiv."

Articolul 12

Audierea candidaţilor

"[...]

(4) Candidatul are următoarele drepturi:

[...]

d) să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior;

[...]"

Articolul 13

Decizia Comisiei de evaluare

"[...]

(5) Se consideră că un candidat nu întruneşte criteriile de integritate dacă s-a constatat existenţa unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerinţele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese."

Articolul 14

Contestarea deciziei Comisiei de evaluare

"[...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepţiile stabilite prin prezenta lege, şi nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.

[...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare, dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, şi dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.

Notă: Se declară neconstituţional textul "dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat" din articolul 14 alin.(8) lit.b) conform Hotărârii Curţii Constituţionale nr.5 din 14 februarie 2023, în vigoare din 14 februarie 2023.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se notifică participanţilor în termen de 5 zile de la data emiterii.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

95. Autorii sesizărilor notează că cuvintele "grav", "reprobabile", "inexplicabile" din articolul 8 alin.(2) lit.a) şi textul "dubii serioase" din articolul 13 alin.(5) din Legea nr.26 nu sunt clare şi acordă o marjă discreţionară largă Comisiei de evaluare. Chiar dacă destinatarii legii sunt profesionişti în domeniul dreptului, i.e. judecători şi procurori, acest fapt nu presupune că legislatorul poate adopta legi atât de vagi. Legea nr.26 nu stabileşte repere obiective pentru a le permite destinatarilor legii să anticipeze domeniul de aplicare al dispoziţiilor contestate.

96. Referitor la textul "în ultimii 15 ani" din articolul 8 alin.(4) lit.b) din Lege, autorii sesizărilor notează că acesta conduce la situaţia în care candidatul trebuia să presupună cu 15 ani în urmă că în prezent legislatorul va crea o Comisie de evaluare şi va adopta o "etică fiscală" atât de pedantă, încât să-l determine pe candidat să arhiveze toate bonurile fiscale ale sale şi ale persoanelor apropiate. Mai mult, textul "în ultimii 15 ani" îi permite Comisiei de evaluare să se deplaseze în timp până în perioada şcolară a candidatului sau până în perioada în care candidatul nu deţinea funcţii publice. Autorii notează că termenul în discuţie este excesiv de mare, deoarece unele informaţii nici nu se păstrează 15 ani. Acest fapt constituie o sarcină disproporţionată pentru candidat. În acest sens, autorii fac trimitere la raţionamentele din cauza Oleksandr Volkov v. Ucraina, § 138 şi 139, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că reclamantul judecător se afla într-o situaţie dificilă, deoarece trebuia să-şi construiască apărarea împotriva acuzaţiilor aduse în anul 2010 de Consiliul Superior al Magistraturii, bazate pe fapte care au avut loc în anii 2003-2006.

97. Referitor la textul "ori a persoanelor specificate la articolul 2 alin.(2)" din articolul 8 alin.(5) lit.c) din Lege, autorii fac trimitere la Opinia Comisiei de la Veneţia, care a menţionat că lista persoanelor apropiate trebuie să fie restrânsă şi esenţială, de vreme ce nu este clar dacă aceste persoane apropiate au un drept de veto în ceea ce priveşte cooperarea lor cu evaluarea şi dacă aceste persoane au un rol important în facilitarea oportunităţilor legitime ale candidatului. Potrivit Comisiei, un membru de familie îndepărtat sau un fost partener de afaceri ar putea utiliza această capacitate pentru a contracara aspiraţiile legitime ale candidatului şi că terţul este pus în dificultate şi suportă o ingerinţă în dreptul la viaţa privată pentru un scop în care s-ar putea să nu aibă niciun interes (CDL-AD(2021)046, § 27).

98. Referitor la expresia "nu depinde" din articolul 8 alin.(6) din Lege, autorii notează că acesta îi permite Comisiei de evaluare să ignore deciziile definitive adoptate de unele autorităţi ale statului, afectând securitatea raporturilor juridice. Acest text poate conduce la pronunţarea unor soluţii diametral opuse, pe de o parte, de Autoritatea Naţională de Integritate sau de Serviciul Fiscal de Stat, iar pe de altă parte, de Comisia de evaluare. În cazul lor, unii autori menţionează că Serviciul Fiscal de Stat a eliberat un certificat prin care a confirmat lipsa restanţelor la bugetul de stat, iar Comisia de evaluare nu a luat în considerare acest certificat şi a considerat că persoana supusă evaluării nu a achitat impozitul din vânzarea unui imobil. În această situaţie, autorii susţin că trebuie să se acorde prioritate autorităţii lucrului judecat, ceea ce nu permite textul contestat.

99. Referitor la articolul 12 alin.(4) lit.d) din Lege, autorii notează că acesta contravine dreptului de acces liber la justiţie şi dreptului la apărare, în măsura în care este interpretat că candidatul are dreptul să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior până la audiere de către Comisia de evaluare. Autorii notează că dreptul unei persoane de a-şi pregăti apărarea în mod efectiv se află într-o legătură indisolubilă cu dreptul de a fi informat atât cu privire la faptele imputate, cât şi cu privire la încadrarea juridică a acestora.

100. Referitor la articolul 13 alin.(6) din Lege, care prevede că nepromovarea evaluării împiedică candidatul să participe la alegeri, autorii notează că acesta limitează dreptul la administrare şi dreptul la muncă al candidatului. Potrivit autorilor, refuzul de a admite candidatul la alegeri nu trebuie să-i aparţină Comisiei de evaluare, ci autorităţii responsabile de alegeri.

101. Referitor la articolul 14 alin.(6) din Lege, care prevede că contestaţia nu suspendă decizia Comisiei de evaluare, alegerile sau concursul la care participă candidatul, autorii notează că acesta produce o ingerinţă disproporţionată în drepturile fundamentale menţionate. Astfel, chiar dacă contestaţia candidatului va fi admisă de către instanţa de judecată, s-ar putea să nu mai poată participa la alegeri, deoarece acestea au fost deja desfăşurate şi au fost desemnaţi câştigătorii. O măsură mai puţin intruzivă în drepturile fundamentale ar fi dacă legislatorul ar opta pentru soluţia din articolul 100 alin.(1) din Codul electoral, care prevede că în perioada electorală autorităţile competente examinează contestaţiile în termen de trei zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Aşadar, autorii consideră că legislatorul ar trebui să stabilească că contestaţia depusă împotriva deciziei Comisiei de evaluare suspendă alegerea membrilor Consiliului.

102. Referitor la textul "dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare" din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Lege, autorii susţin că textul contestat nu le permite candidaţilor să obţină o soluţie favorabilă în cazul contestării deciziei Comisiei de evaluare, de vreme ce instanţa de judecată poate dispune, în cazul admiterii contestaţiei, doar reluarea procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare. Autorii consideră că în cazul admiterii contestaţiei instanţa de judecată ar trebui să oblige Comisia de evaluare să emită decizia cu privire la promovarea evaluării de către candidat. Potrivit autorilor, competenţa instanţei de judecată de a dispune reluarea procedurii de evaluare reprezintă o chestiune procedurală, în timp ce dreptul de acces liber la justiţie îi garantează candidatului posibilitatea să obţină o decizie favorabilă în cazul admiterii contestaţiei, fapt care reprezintă un aspect substanţial al acestui drept. Autorii notează că textul contestat limitează competenţele instanţei de judecată în cazul admiterii contestaţiei, deşi această limitare nu urmăreşte niciun scop legitim. Mai mult, textul criticat stabileşte soluţiile care pot fi pronunţate de instanţele de judecată în mod diferit de articolul 224 din Codul administrativ, generând confuzie.

103. Referitor la articolul 14 alin.(9) teza I din Lege, care prevede că decizia completului special al Curţii Supreme este irevocabilă din momentul emiterii, autorii consideră că acesta contravine articolului 119 din Constituţie, care garantează dreptul la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

104. Autorii notează că dispoziţiile contestate nu urmăresc realizarea vreunui scop legitim permis de prevederile articolului 54 din Constituţie. Nici nota informativă la Legea nr.26 nu justifică ingerinţa în drepturile fundamentale invocate. Dispoziţiile contestate produc ingerinţe disproporţionate în drepturile fundamentale şi sunt insensibile la fapte. Mai mult, autorii fac trimitere la cauza Sevdari v. Albania, 13 decembrie 2022, şi menţionează că dispoziţiile contestate nu au în vedere dacă faptele comise de candidat au avut sau nu la bază reaua-intenţie.

105. În final, autorii consideră că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 16, 20, 23, 26, 28, 39, 43, 53 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

106. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

107. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor dispoziţii din Legea nr.26 din 10 martie 2022, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

108. Curtea constată că excepţiile de neconstituţionalitate, ridicate de către părţi într-un proces din faţa instanţelor de judecată, sunt formulate de către subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

109. Obiectul excepţiilor îl constituie prevederile menţionate mai sus la § 1. Referitor la articolul 13 alin.(6) din Legea nr.26, având în vedere argumentele autorilor, Curtea va examina doar teza I din acest articol, care prevede că decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Din acelaşi motiv, în cazul articolului 14 alin.(6) din Lege, Curtea îşi va limita controlul doar la textul "cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare […] nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv". Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva aceloraşi critici de neconstituţionalitate.

110. Curtea mai reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorilor sesizărilor, dacă prevederile criticate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental invocat (DCC nr.132 din 12 august 2021, § 28).

111. Autorii excepţiilor consideră că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, lege supremă], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [calitatea legii], 26 [dreptul la apărare], 28 [viaţa intimă, familială şi privată], 39 [dreptul la administrare], 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii], 53 [dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică], 119 [folosirea căilor de atac] din Constituţie.

112. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 4, 7 şi 16 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.43 din 31 martie 2022, § 26; DCC nr.80 din 17 iunie 2022, § 22-23; DCC nr.138 din 29 septembrie 2022, § 34).

113. Cu privire la incidenţa articolului 28 din Constituţie, Curtea notează că decizia Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării poate afecta reputaţia profesională a candidatului – protejată de dreptul la viaţa privată –, de vreme ce ea conţine constatări cu privire la lipsa integrităţii etice şi financiare a candidatului (a se vedea HCC nr.5 din 14 februarie 2023, § 43). În continuare, Curtea va examina dacă dispoziţiile contestate din procedura de evaluare a candidaţilor pentru funcţiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturi şi al Consiliului Superior al Procurorilor, din perspectiva argumentelor autorilor, fac incident articolul 28 din Constituţie.

114. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 39 din Constituţie, Curtea reţine că alineatul (2) al acestui articol îi garantează oricărui cetăţean, potrivit legii, accesul la o funcţie publică. Totuşi, utilizarea textului "potrivit legii" din acest articol presupune că legislatorul poate stabili condiţii de accedere într-o funcţie publică. Această competenţă a legislatorului trebuie recunoscută, având în vedere că integritatea administratorilor publici joacă un rol esenţial. Mai ales în cazul funcţiilor publice de care depinde bunăstarea naţiunii, persoanele care vor să le ocupe trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde înalte în materie de integritate. Din acest motiv, Constituţia îi permite legislatorului să stabilească condiţii de accedere într-o funcţie publică care să asigure că procedurile de recrutare şi de verificare a candidaţilor vor urmări identificarea persoanelor care se potrivesc cel mai bine pentru realizarea acestui deziderat (HCC nr.6 din 10 aprilie 2018, § 70). În continuare, Curtea va examina dacă dispoziţiile contestate din procedura de evaluare a candidaţilor pentru funcţiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturi şi al Consiliului Superior al Procurorilor fac incident articolul 39 din Constituţie.

115. Cu privire la incidenţa articolului 43 din Constituţie, Curtea constată că decizia negativă a Comisiei de evaluare nu afectează în vreun fel cariera judecătorului, ci doar îl împiedică să candideze pentru funcţia de membru al Consiliului (a se vedea articolul 13 alin.(6) din Lege). Prin urmare, Curtea reţine că dreptul la muncă nu este incident.

(a) Cu privire la cuvintele "grav", "reprobabile" şi "inexplicabile" din articolul 8 alin.(2) lit.a) din Legea nr.26/2022

116. Curtea reţine că domeniul de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai mare în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca aceştia să-şi asume riscurile inerente activităţii lor (a se vedea DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, § 28).

117. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu-i impune legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept substanţial. În acest context, pornind de la principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea reţine că formularea lor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai curând la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, multe legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară (a se vedea DCC nr.104 din 19 iulie 2022, § 23 şi jurisprudenţa citată acolo).

118. În această cauză, Curtea constată că textele contestate sunt aplicabile profesioniştilor în domeniul dreptului, adică la evaluarea integrităţii etice a judecătorilor care candidează pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Deşi Legea nr.26 nu defineşte semnificaţia termenilor "grav", "reprobabile" şi "inexplicabile" din articolul 8 alin.(2) lit.a), instanţa competentă trebuie să aibă în vedere atât sensul gramatical pe care îl impune termenul în discuţie, în funcţie de semnificaţia termenului pe care îl determină, cât şi sensul juridic care ar putea rezulta din interpretările unor norme ce reglementează situaţii juridice asemănătoare.

119. În această cauză, Curtea constată că textele contestate sunt aplicabile la evaluarea integrităţii etice a candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau al Consiliului Superior al Procurorilor. De asemenea, legea în discuţie este aplicabilă profesioniştilor în domeniul dreptului, i.e. judecătorilor şi procurorilor. Deşi Legea nr.26 nu defineşte semnificaţia termenilor "grav", "reprobabile" şi "inexplicabile" din articolul 8 alin.(2) lit.a), Curtea trebuie să aibă în vedere principiul sistemului normativ coerent. O interpretare sistemică ar permite precizarea acestor calificative. De exemplu, interpretul care aplică articolul 8 alin.(2) lit.a) îl poate analiza în coroborare cu dispoziţiile articolelor 4, 4¹ şi 6 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care constituie dreptul comun pentru evaluarea tuturor candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

120. Curtea constată că, prin termenul "grav", legislatorul a limitat marja discreţionară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrităţii etice a candidaţilor. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică şi de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuţie gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în faţa completului special al Curţii Supreme de Justiţie, care în cele din urmă poate aprecia caracterul "grav" al abaterii constatate în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzei. Raţionamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor "reprobabile" şi "inexplicabile" din articolul 8 alin.(2)lit. a) din Lege.

(b) Cu privire la textul "în ultimii 15 ani" din articolul 8 alin.(4) lit.b) din Legea nr.26

121. Legislatorul a stabilit un termen, relativ extins, pe baza competenţei sale care derivă din articolul 122 alin.(2) din Constituţie, potrivit căreia "procedura şi condiţiile de alegere, numire […] a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite de lege", precum şi pentru a realiza scopul Legii nr.26: (i) sporirea integrităţii viitorilor membri ai Consiliului; (ii) sporirea încrederii societăţii în sistemul justiţiei şi implicit în activitatea organelor de autoadministrare a judecătorilor şi procurorilor (a se vedea preambulul Legii).

122. Decizia de a candida pentru ocuparea acestor funcţii prezumă faptul că candidatul a cunoscut condiţiile stabilite de textul contestat şi a admis că va fi verificat din perspectiva respectării criteriilor de integritate etică şi financiară stabilite de lege "în ultimii 15 ani". Mai mult, depunerea cererii de a candida presupune şi acordul voluntar de a fi supus evaluării integrităţii, precum şi convingerea fiecărui candidat că a respectat în această perioadă criteriile de integritate prevăzute pentru funcţia la care aspiră.

123. Curtea notează că Consiliul Superior al Magistraturii, ai cărui membri vor să fie judecătorii în interesele cărora au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate, reprezintă o autoritate de rang constituţional şi este garant al independenţei autorităţii judecătoreşti (articolul 121¹ din Constituţie). Pentru ca Consiliul să-şi exercite atribuţiile constituţionale de asigurare a numirii, transferării, detaşării, promovării în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituţie), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ constituţional trebuie să fie alese persoane (judecători şi non-judecători) cu o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea consideră rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrităţii financiare a candidaţilor.

124. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat că stabilirea întinderii perioadei supuse evaluării urmăreşte realizarea mai multor obiective importante, şi anume să asigure securitatea juridică şi caracterul definitiv al deciziilor şi să protejeze potenţialii pârâţi de revendicările bazate pe fapte care au avut loc în trecutul îndepărtat care ar putea fi dificil de combătut. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare şi particularităţile proceselor de verificare a activelor utilizate la scară largă. În opinia Curţii Europene, având în vedere că bunurile personale sau familiale se acumulează în mod normal pe parcursul vieţii profesionale, stabilirea unor limite temporale stricte pentru evaluarea bunurilor ar restrânge şi ar afecta în mare măsură capacitatea autorităţilor de a evalua legalitatea tuturor activelor dobândite de către persoana care este verificată pe parcursul carierei sale profesionale. În acest sens, o evaluare a bunurilor manifestă anumite particularităţi, spre deosebire de procedurile disciplinare obişnuite, care impun acordarea unui grad mai mare de flexibilitate autorităţilor statului pentru aplicarea prescripţiilor legale, în concordanţă cu obiectivul de restabilire şi de consolidare a încrederii publicului în sistemul de justiţie şi asigurarea unui nivel ridicat de integritate aşteptat de la membrii sistemului judiciar (a se vedea Xhoxhaj v. Albania, 9 februarie 2021, § 348-349).

(c) Cu privire la textul "ori a persoanelor specificate la articolul 2 alin.(2)" din articolul 8 alin.(5) lit.c) din Legea nr.26

125. Autorii excepţiilor menţionează că textul contestat ar afecta viaţa privată a candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a persoanelor apropiate candidaţilor menţionaţi. Totuşi, Curtea constată că autorii sesizărilor nu au demonstrat aplicabilitatea acestei norme în cazurile lor concrete. De asemenea, din analiza deciziilor Comisiei de evaluare, Curtea nu poate reţine aplicarea dispoziţiilor normative contestate.

126. Curtea observă că în categoria persoanelor apropiate candidaţilor la funcţia de membru a Consiliului legislatorul a inclus, inter alia, soţii, copiii, părinţii, fraţii, surorile, bunicii, socrii, ginerii, nurorile (a se vedea articolul 2 din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 şi articolul 33 alin.(4)-(5) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016). Pentru ca verificarea integrităţii candidaţilor menţionaţi să fie efectivă, precum şi pentru a fi atins scopul Legii nr.26, adică pentru a consolida integritatea membrilor Consiliului şi încrederea societăţii în organele de autoadministrare a judecătorilor şi în justiţie, legislatorul a impus şi verificarea averii persoanelor apropiate candidaţilor.

127. Cu toate acestea, Curtea observă că persoanele apropiate candidatului sunt persoane terţe şi au dreptul de a se apăra singure de eventualele acţiuni care le afectează viaţa privată. Prin urmare, Curtea conchide că acest capăt al sesizărilor reprezintă o actio popularis (a se vedea, de exemplu, DCC nr.94 din 7 iulie 2022, § 29-30).

(d) Cu privire la textul "nu depinde" din articolul 8 alin.(6) din Legea nr.26

128. Curtea reţine că norma care conţine textul contestat a stabilit că la evaluarea integrităţii etice şi financiare a candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii Comisia de evaluare "nu depinde de constatările altor organe cu competenţe în domeniul respectiv". Altfel spus, legislatorul i-a permis Comisiei să-şi facă propriile concluzii la aprecierea criteriilor de integritate şi la adoptarea deciziilor.

129. Totodată, Curtea reiterează că, potrivit Hotărârii sale nr.2 din 9 februarie 2016, prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia (pct. 1 alin.(3) din dispozitiv). Pentru a solicita verificarea constituţionalităţii acestui text de lege, autorii excepţiilor trebuie să demonstreze că norma le este aplicabilă în cadrul litigiului principal. Cu alte cuvinte, autorii trebuie să demonstreze că faptele examinate de Comisia de evaluare au fost soluţionate diferit printr-un act al unei autorităţi competente în domeniul verificării integrităţii etice sau financiare.

130. În această cauză, unii autori ai excepţiilor menţionează că au prezentat certificate eliberate de Serviciul Fiscal de Stat care confirmă că nu au datorii la bugetul public. Totodată, autorii excepţiilor nu au demonstrat că prin certificatele în discuţie Serviciul Fiscal de Stat a examinat aceleaşi situaţii concrete, referitoare la achitarea impozitelor, şi a ajuns la o altă concluzie decât Comisia de evaluare a candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului. Prin urmare, Curtea nu reţine că faptele examinate de Comisia de evaluare ar fi fost constatate de către o altă autoritate, i.e. de Serviciul Fiscal de Stat, şi că în cauzele în care au fost ridicate excepţiile instanţele de judecată ar fi obligate să aplice norma contestată.

(e) Cu privire la textul "să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior" din articolul 12 alin.(4) lit.d) din Legea nr.26

131. Curtea observă că textul contestat le permite candidaţilor să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea lor, dacă au fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior. Potrivit articolului 12 alin.(4) din Lege, candidatul are următoarele drepturi: a) să participe la şedinţele Comisiei de evaluare şi să dea explicaţii verbale; b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare; c) să ia cunoştinţă de materialele evaluării, cu cel puţin 3 zile până la audiere; d) să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior; e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

132. Curtea nu consideră că această prevedere ar putea afecta dreptul de acces la un tribunal sau dreptul la apărare al candidatului. Mai mult, din argumentarea sesizărilor, Curtea observă că autorii pun în discuţie o problemă de aplicare a legii, atribuţie care le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.163 din 1 decembrie 2022, §24).

(f) Cu privire la textul "dubii serioase" din articolul 13 alin.(5) din Legea nr.26

133. Curtea constată că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică şi financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

134. Curtea reţine că definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmăreşte să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.

135. De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele şi concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării (a se vedea articolul 13 alineatele (1) şi (2) din Lege). Mai mult, Legea îi permite candidatului să pună în discuţie existenţa unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică şi financiară în faţa completului special al Curţii Supreme de Justiţie.

136. Potrivit unei opinii amicus curiae a Comisiei de la Veneţia, conceptul de evaluare a integrităţii implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită şi de integritate financiară solicitate pentru accederea în funcţia publică. Într-un sistem de control prealabil al integrităţii, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuşi, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, § 9-10).

(g) Cu privire la textul "[d]ecizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs" din articolul 13 alin.(6) din Legea nr.26

137. Curtea reţine că soluţia legislatorului de a împiedica admiterea la alegeri sau la concurs a candidaţilor care nu au promovat evaluarea integrităţii rezultă din mecanismul de evaluare a candidaţilor pentru funcţiile respective, reglementat de Legea nr.26.

138. Eventuala soluţie a autorilor excepţiilor de a delega autorităţii responsabile de alegeri sau de concurs competenţa să decidă cu privire la admiterea candidaţilor ar presupune că autoritatea în discuţie ar putea să admită la concurs inclusiv candidaţii care nu au promovat evaluarea integrităţii, fapt care ar pune la îndoială efectivitatea mecanismului de evaluare a candidaţilor stabilit de legislator şi deciziile Comisiei de evaluare.

(h) Cu privire la textul "cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare […] nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv" din articolul 14 alin.(6) din Legea nr.26

139. Curtea reţine că dreptul candidaţilor nepromovaţi care au formulat contestaţii şi urmăresc să participe la concurs trebuie ponderat cu interesul candidaţilor promovaţi şi cu interesul statului de a finaliza procedura de concurs. Astfel, Curtea reţine că articolul 14 alin.(1) din Lege le permite candidaţilor să conteste decizia Comisiei de evaluare. Acest remediu le permite candidaţilor care nu au promovat evaluarea să obţină o redresare a drepturilor posibil afectate prin decizia Comisiei.

140. De asemenea, legislatorul a stabilit un termen restrâns de examinare a contestaţiilor pentru a le permite candidaţilor să participe la alegeri/concurs în cazul admiterii contestaţiei (articolul 14 alin.(7) din Lege).

141. Potrivit Comisiei de la Veneţia, contestarea deciziei Comisiei de evaluare nu ar trebui să suspende alegerea/numirea membrilor Consiliului şi nu va anula faptul că concursul a condus la un rezultat (a se vedea Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi a Directoratului General pentru Drepturile Omului şi statul de drept (DGI) al Consiliului Europei privind unele măsuri legate de selecţia candidaţilor la funcţiile administrative în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, CDL-AD(2021)046, § 38).

142. Curtea împărtăşeşte opinia Comisiei menţionată mai sus şi consideră că interesul finalizării procedurii de alegere a membrilor judecători ai Consiliului şi interesul funcţionalităţii organului-garant al independenţei autorităţii judecătoreşti au o pondere mai mare decât interesele candidaţilor nepromovaţi.

(i) Cu privire la textul "dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare" din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26

143. Curtea reţine că competenţa trimiterii la rejudecare nu este contrară, în sine, articolului 20 din Constituţie. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, de regulă, este inerent conceptului de control judecătoresc ca, în eventualitatea admiterii unui recurs, instanţa de control să aibă competenţa de a casa decizia contestată şi fie să pronunţe o nouă decizie, fie să trimită cauza la rejudecare aceluiaşi organ sau unui organ diferit (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 6 noiembrie 2018, § 184 şi jurisprudenţa citată acolo). Astfel, chiar dacă completul special al Curţii Supreme de Justiţie nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze candidatul evaluat, argumentele şi concluziile făcute de această instanţă în cazul soluţionării contestaţiilor rămân obligatorii pentru Comisie.

(j) Cu privire la textul "[d]ecizia completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 14 alin.(9) din Legea nr.26

144. Curtea notează că în jurisprudenţa sa a reţinut că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Sub acest aspect, articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac "în condiţiile legii". Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană, se referă doar la materia penală. Curtea reiterează că acest drept se realizează în condiţiile legii şi, prin urmare, ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 21). Prin urmare, în această cauză, Curtea nu constată incidenţa articolelor 20, 23, 26, 28, 39, 53 şi 119 din Constituţie.

145. Aşadar, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, după cum urmează:

(a) a cuvintelor "grav", "reprobabile" şi "inexplicabile" din articolul 8 alin.(2) lit.a);

(b) a textului "în ultimii 15 ani" din articolul 8 alin.(4) lit.b);

(d) a textului "nu depinde" din articolul 8 alin.(6);

(f) a textului "dubii serioase" din articolul 13 alin.(5);

(g) a textului "[d]ecizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs" din articolul 13 alin.(6);

(j) a textului "[d]ecizia completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 14 alineatul (9),

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTE	Domnica MANOLE
Nr.42. Chişinău, 6 aprilie 2023.