Decizie nr.47 din 05.08.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr. 94a/2016 privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi a Legii nr. 147 din 15 iulie 2016 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral (stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.94a/2016 privind controlul constituţionalităţii

Hotărârii Parlamentului nr.55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei

alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi a Legii nr.147 din 15 iulie 2016

cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral

(stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova)

nr. 47  din  05.08.2016

 (în vigoare 05.08.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 315-328 art. 74 din 23.09.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 1 august 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 august 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 1 august 2016, dnii Vladimir Ţurcan, Adrian Lebedinschi, Vlad Bătrîncea, Vasile Bolea, Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, a Hotărârii nr.206 din 29 iulie 2016 pentru modificarea Hotărârii nr.55 şi a Legii nr.147 din 15 iulie 2016 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral.

2. Totodată, Curtea reţine că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. În context, Hotărârea Parlamentului nr.206 din 29 iulie 2016, prin care au fost operate modificări la Hotărârea nr.55 din 1 aprilie 2016, urmează a fi raportată la aceasta din urmă.

Motivele sesizării

3. Motivele sesizării, expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 4 martie 2016, Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea nr.7, prin care a declarat neconstituţionale unele prevederi ale Legii nr.1115 din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei, în partea ce ţine de alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, şi a revigorat normele constituţionale potrivit cărora Preşedintele este ales de către cetăţeni prin vot direct. La fel, prin această hotărâre, Curtea a declarat neconstituţională Legea nr.1227-XIV din 21 septembrie 2000 pentru modificarea Codului electoral, cu revigorarea prevederilor care au făcut obiectul abrogării.

5. În vederea executării acestei hotărâri, la 18 martie 2016 Parlamentul a creat un grup de lucru pentru elaborarea cadrului legal privind alegerea Preşedintelui prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

6. La 1 aprilie 2016, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.55, prin care a stabilit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova pentru 30 octombrie 2016. Respectiva hotărâre urma să intre în vigoare la data de 30 iulie 2016.

7. La 15 iulie 2016, Parlamentul a adoptat Legea nr.147 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral, iar la 29 iulie 2016 a operat modificări în Hotărârea nr.55, substituind data intrării în vigoare de 30 iulie 2016 cu data de 31 august 2016.

8. Autorii sesizării consideră că prin Hotărârea Parlamentului nr.55 din 1 aprilie 2016 se obstrucţionează procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, fapt contrar articolelor 23, 38, 76, 78, 79 şi 80 din Constituţie. De asemenea, autorii pretind încălcarea procedurii de adoptare a Legii nr.147 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

“(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

[…]”

Articolul 72

Categorii de legi

“(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

[…]”

Articolul 78

Alegerea Preşedintelui

“(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.”

Articolul 80

Durata mandatului

“(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales.

(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive.”

10. Prevederile relevante ale Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (M.O., 1997, nr.81, art.667) sunt următoarele:

Articolul 98

Stabilirea datei alegerilor

“(1) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se vor desfăşura cu cel puţin 30 de zile şi cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului preşedintelui în funcţie.

(2) În caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova (în cazul demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de a exercita atribuţiile sau al decesului), data alegerilor se stabileşte în termen de 2 luni din ziua în care a intervenit vacanţa.

(3) Parlamentul stabileşte data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

11. În opinia autorilor sesizării, stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova pentru 30 octombrie 2016 contravine prevederilor legale.

12. Potrivit acestora, termenul constituţional al mandatului Preşedintelui este de 4 ani, urmând a fi exercitat de la data depunerii jurământului până la data depunerii jurământului de Preşedintele nou-ales. În condiţii obişnuite, alegerea Preşedintelui trebuie să aibă loc în interiorul termenului de 4 ani.

13. Ţinând cont de Hotărârea Curţii Constituţionale nr.7 din 4 martie 2016 şi de faptul că mandatul actualului Preşedinte a expirat la 23 martie 2016, autorii menţionează imposibilitatea organizării alegerilor prezidenţiale în interiorul termenului de 4 ani. În aceste circumstanţe, autorii consideră că urma să se aplice, prin analogie, prevederile articolului 90 alin.(4) din Constituţie, astfel încât alegerile să fie organizate în cel mult 2 luni de la expirarea mandatului, adică până la data de 23 mai 2016.

14. În acelaşi timp, potrivit autorilor, având în vedere faptul că prin Hotărârea Curţii Constituţionale au fost revigorate prevederile Codului electoral privind alegerea Preşedintelui de către popor, Parlamentul trebuia să fixeze data alegerilor ţinând cont de termenul de 45 de zile, specificat în art.98 alin.(1) din Codul electoral, termen care a început a curge din ziua pronunţării hotărârii Curţii.

15. La fel, în sesizare se contestă şi termenul la care urmează să intre în vigoare Hotărârea Parlamentului nr.55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

16. Autorii sesizării contestă de asemenea procedura de adoptare a Legii nr.147 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral, şi anume votarea acesteia în a treia lectură fără ca deputaţii să fie informaţi în timp util.

17. Autorii sesizării consideră că Hotărârea Parlamentului nr.55 din 1 aprilie 2016 şi amendamentele operate la aceasta, precum şi Legea nr.147 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral contravin articolelor 23, 38, 76, 78, 79 şi 80 din Constituţie.

18. Adiţional, în sesizare se solicită şi explicarea modului de executare a prevederilor din dispozitivul Hotărârii Curţii Constituţionale nr.7 din 4 martie 2016, potrivit cărora “Parlamentul va adopta neîntârziat legislaţia privind alegerea Preşedintelui prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”, precum şi în ce termen urmează să se desfăşoare alegerile prezidenţiale.

B. Aprecierea Curţii

19. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea reţine că, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea menţionează că articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

21. Curtea subliniază că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea conformităţii normelor contestate cu textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

22. Curtea reţine că autorii sesizării contestă, în esenţă, data desfăşurării alegerilor prezidenţiale, invocând încălcarea articolelor 23, 38, 76, 78, 79 şi 80 din Constituţie.

23. Curtea menţionează că prin Hotărârea nr.7 din 4 martie 2016 a declarat neconstituţionale prevederile Legii nr.1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei referitoare la modul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor şi a revigorat prevederile constituţionale privind alegerea Preşedintelui prin vot direct, secret şi liber exprimat, în redacţia anterioară modificărilor operate neconstituţional. De asemenea, pentru evitarea vidului legislativ, Curtea a revigorat prevederile Codului electoral privind procedura de alegere a Preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.

24. În vederea executării hotărârii menţionate şi pentru a asigura un cadru legislativ uniform, Curtea a stabilit în dispozitivul acesteia că Parlamentul va adopta neîntârziat legislaţia privind alegerea Preşedintelui prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

25. Curtea reţine că, potrivit articolului 80 alin.(1) din Constituţie, mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Astfel, mandatul Preşedintelui Republicii Moldova, ales prin votul Parlamentului exprimat la 16 martie 2012, a expirat la 23 martie 2016.

26. În acelaşi timp, Curtea menţionează că, potrivit prevederilor articolului 80 alin.(2) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales.

27. În Hotărârea nr.43 din 14 decembrie 2000, Curtea a constatat că:

“Supunând normele constituţionale din art.80 alin.(1) şi (2) interpretării logico-gramaticale, Curtea relevă că aceste norme au semnificaţia prelungirii mandatului Preşedintelui republicii după expirarea termenului de 4 ani. Alineatul (1) al articolului 80 stabileşte durata mandatului de 4 ani, dispoziţiile alineatului (2) din acelaşi articol induc ideea că ele se referă la perioada ce excede termenului de 4 ani al mandatului.”

28. Prin Hotărârea nr.43 din 14 decembrie 2000, Curtea a statuat că în cazul apariţiei vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în condiţiile art.90 alin.(1) din Constituţie în legătură cu expirarea duratei mandatului, prevăzute la art.80 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul, potrivit art.80 alin.(2) din Constituţie, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales. Interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova survine doar în caz de vacanţă a funcţiei în urma demisiei sau demiterii Preşedintelui, a imposibilităţii temporare sau definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului şi se asigură în conformitate cu art.91 din Constituţie (în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru).

29. Curtea constată că la 1 aprilie 2016, prin Hotărârea nr.55, Parlamentul a stabilit data alegerii Preşedintelui Republicii Moldova pentru 30 octombrie 2016.

30. Curtea menţionează că, potrivit articolului 60 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Fiind unica autoritate legislativă a statului, în temeiul articolului 72 din Legea Fundamentală, de competenţa Parlamentului ţine inclusiv reglementarea sistemului electoral, care cuprinde alegerile parlamentare, prezidenţiale, precum şi referendumurile.

31. Prin urmare, Curtea subliniază rolul şi prerogativa exclusivă a legislativului de a stabili data alegerilor prezidenţiale. De altfel, în conformitate cu alin.(6) al art.78 din Constituţie, Parlamentul are deplina putere de a reglementa această problemă, respectând principiile constituţionale.

32. Totodată, Curtea menţionează că, în vederea executării Hotărârii Curţii Constituţionale nr.7 din 4 martie 2016, Parlamentul, prin Legea nr.147 din 15 iulie 2016, a operat modificările de rigoare la Codul electoral, modificări care au fost supuse expertizei Comisiei de la Veneţia.

33. În acelaşi timp, examinând sesizarea, Curtea constată că aceasta nu conţine nici o poziţie certă a autorilor privind data la care urma să se desfăşoare scrutinul prezidenţial. Curtea constată, în sesizare, doar elucidarea unor circumstanţe de fapt şi lipsa unei legături de cauzalitate între problema privind data alegerilor prezidenţiale şi domeniile de reglementare cuprinse la articolele 23, 38, 76, 78, 79 şi 80 din Constituţie.

34. În contextul faptului că în sesizare sunt reflectate numai circumstanţele de fapt, Curtea reiterează prevederile art.31 alin.(3) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.4 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, potrivit cărora Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept.

35. Curtea reaminteşte că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.

36. De asemenea, cu referire la alegaţia privind votarea Legii nr.147 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral în lectura a treia fără informarea din timp a deputaţilor, Curtea constată că problema invocată ţine de organizarea lucrărilor legislativului, care excede domeniului jurisdicţiei constituţionale. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că, în temeiul principiului autonomiei regulamentare, prevăzut de art.64 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul are dreptul de a dispune cu privire la propria organizare şi procedurile de desfăşurare a lucrărilor parlamentare.

37. Adiţional, în partea ce ţine de explicarea modului de executare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.7 din 4 martie 2016, şi anume care sunt procedurile de urmat, termenele de desfăşurare a alegerilor prezidenţiale, Curtea menţionează că aceste aspecte exced obiectului hotărârii menţionate. În acelaşi timp, Curtea reiterează că, în temeiul articolului 78 alin.(6) din Constituţie, procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

38. În concluzie, Curtea reţine că, în lipsa incidenţei normelor constituţionale asupra prevederilor contestate, sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 alin.(1) şi 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(1) şi (3), 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi a Legii nr.147 din 15 iulie 2016 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.