Decizie nr.47 din 14.05.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.12g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 30 alin.(5) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.302 din 21 decembrie 2017 (trecerea temporară într-o altă funcţie fără acordul funcţionarului vamal)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 12g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a

articolului 30 alin.(5) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.302 din 21 decembrie 2017

(trecerea temporară într-o altă funcţie fără acordul funcţionarului vamal)

nr. 47  din  14.05.2024

 (în vigoare 14.05.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 241-244 art. 92 din 07.06.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 ianuarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 mai 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 30 alineatul (5) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.302 din 12 decembrie 2017, ridicată de dna avocat Alexandrina Ciobanu, în interesele dlui Sergiu Ciuntu, parte în dosarul nr.3a-847/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din domnii judecători Angela Bostan, Ghenadie Mîra şi Grigore Daşchevici.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Prin ordinul Directorului Serviciului Vamal nr.108 din 12 februarie 2019, pe baza Legii nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, cu acordul său scris, dl Sergiu Ciuntu a fost angajat (prin transfer) în funcţia de inspector superior vamal la Postul Vamal Chişinău nr.1 (PVI, Industrială) din cadrul Biroului Vamal Centru al Serviciului Vamal.

5. Prin ordinul şefului Biroului Vamal Centru nr.753 din 25 aprilie 2019 "Cu privire la trecerea temporară în funcţie a unor funcţionari vamali ai Biroului Vamal Centru", emis pe baza ordinului Directorului Serviciului Vamal nr.538 din 24 aprilie 2019, în scopul asigurării activităţii eficiente a subdiviziunilor birourilor vamale, a fost aprobat graficul de serviciu în cadrul posturilor vamale pentru luna mai 2019, potrivit căruia dl Sergiu Ciuntu a fost trecut temporar la postul vamal Chişinău nr.3 (PVI Petricani).

6. Prin ordinul şefului Biroului Vamal Centru nr.1013 din 30 mai 2019, emis pentru executarea ordinului Directorului Serviciului Vamal nr.703 din 24 aprilie 2019, în scopul asigurării activităţii eficiente a subdiviziunilor birourilor vamale, a fost aprobat graficul de serviciu în cadrul posturilor vamale pentru luna iunie 2019, iar potrivit acestui grafic, dl Sergiu Ciuntu a fost trecut temporar la postul vamal Chişinău nr.3 (PVI Petricani).

7. De asemenea, prin ordinele Directorului Serviciului Vamal nr.965 din 25 iunie 2019, nr.584 din 29 iulie 2020, nr.990 din 29 septembrie 2021 şi nr.1058 din 27 octombrie 2021 a fost dispusă trecerea temporară a dlui Sergiu Ciuntu de la un post vamal la alt post vamal din cadrul aceluiaşi Birou Vamal Chişinău, pentru perioade de câte o lună.

8. La 12 noiembrie 2021, dl Sergiu Ciuntu a formulat o acţiune împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative individuale prin care, fără acordul său, a fost trecut temporar într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal.

9. În perioada examinării cauzei, prin ordinele Directorului Serviciului Vamal nr.1147 din 30 noiembrie 2021, nr.1345 din 30 decembrie 2021 şi nr.91 din 28 ianuarie 2022, dl Sergiu Ciuntu a fost trecut temporar în funcţie la Postul Vamal Criuleni pentru perioada 1 ianuarie 2022 - 31 ianuarie 2022 şi, respectiv, 1 februarie 2022 - 28 februarie 2022.

10. La 25 februarie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis parţial acţiunea formulată de reclamant, a anulat unele ordine ale Directorului Serviciului Vamal (nr.990/2021, nr.1058/2021, nr.1147/2021, nr.1345/2021 şi nr.91/2022) în partea trecerii temporare într-o altă funcţie a dlui Sergiu Ciuntu şi a dispus acordarea unei despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin trecerile temporare în cadrul Serviciului Vamal. Ambele părţi în proces au formulat câte un apel.

11. În cadrul şedinţei de examinare a apelului, dna avocat Alexandrina Ciobanu a ridicat, în interesele dlui Sergiu Ciuntu, excepţia de neconstituţionalitate a textului "Trecerea temporară într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal se dispune prin ordinul directorului (...)" din articolul 30 alin.(5) din Legea nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal.

12. Printr-o încheiere din 13 decembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]."

Articolul 44

Interzicerea muncii forţate

"(1) Munca forţată este interzisă.

[...]."

14. Prevederile relevante ale Legii nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal sunt următoarele:

Articolul 30

Detaşarea şi trecerea temporară

într-o altă funcţie

"[...]

(5) Trecerea temporară într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal se dispune prin ordinul directorului pentru o perioadă de cel mult un an. Perioada trecerii temporare într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal poate fi prelungită cu încă cel mult un an, numai cu acordul funcţionarului vamal.

(6) Trecerea temporară într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcţionarului vamal corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei în care urmează să fie trecut.

(7) Pe perioada trecerii temporare într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, funcţionarul vamal îşi păstrează funcţia sa. Aceasta poate fi ocupată de către un alt funcţionar vamal pe o perioadă determinată.

(8) Pe perioada trecerii temporare într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, funcţionarul vamal are dreptul la compensarea integrală a cheltuielilor de transport tur-retur, precum şi a cheltuielilor de cazare. Salarizarea, în caz de trecere temporară într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, va fi efectuată de subdiviziunea la care va lucra salariatul.

(9) La expirarea termenului trecerii temporare într-o altă funcţie în cadrul Serviciului Vamal, funcţionarul vamal este reîncadrat în funcţia exercitată anterior, începînd din ziua următoare celei în care a expirat termenul pentru care a fost trecut într-o altă funcţie, fără a fi necesar să se emită un nou ordin în acest sens.

(10) Încetarea înainte de termen a trecerii temporare într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal are loc prin ordinul directorului."

ÎN DREPT

A. Motivele şi argumentele autorului sesizării

15. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate permit trecerea temporară a funcţionarilor vamali într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal pentru o perioadă de până la un an, fără acordul acestora, prin ordinul directorului Serviciului Vamal, fapt care nu-i asigură stabilitate în funcţia deţinută. Autorul afirmă că fiind privat de alegerea liberă a funcţiei pe care urmează să o exercite temporar pentru perioada menţionată, funcţionarul vamal este obligat să exercite funcţia la care este trecut temporar.

16. Autorul sesizării pretinde că norma contestată, de fapt, îi acordă angajatorului dreptul să transfere la discreţia sa orice funcţionar vamal fără nicio justificare în acest sens. Autorul menţionează că Legea cu privire la Serviciul Vamal prevede că în exercitarea obligaţiilor sale de serviciu funcţionarul vamal trebuie să beneficieze de stabilitate în funcţia deţinută.

17. Din această perspectivă, autorul sesizării susţine că eventuala contestare în instanţa de judecată a ordinelor directorului Serviciului Vamal nu ar avea niciun efect, pentru că prevederile contestate permit trecerea temporară (pe o perioadă de până la un an) a funcţionarului vamal fără acordul acestuia exprimat prealabil. Prin urmare, funcţionarul vamal este lipsit de garanţiile constituţionale referitoare la dreptul la muncă.

18. De asemenea, autorul afirmă că norma contestată generează o inechitate între funcţionarii vamali şi alţi funcţionari publici din alte autorităţi publice, care, pe baza Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, beneficiază de dreptul de a accepta sau refuza transferul pe un termen determinat. Prin urmare, autorul excepţiei menţionează că norma contestată nu corespunde exigenţelor calităţii legii şi, în consecinţă, nu îi oferă o protecţie adecvată a dreptului la muncă.

19. În viziunea autorului sesizării, funcţionarii vamali trecuţi temporar în altă funcţie în cadrul Serviciului Vamal pe baza prevederii contestate sunt forţaţi să presteze o muncă care nu este prevăzută de contractul de muncă semnat la angajare, care poate fi catalogată ca o muncă forţată sau obligatorie în sensul articolului 44 alin.(1) din Constituţie şi al articolului 4 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

20. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 23 alin.(2), 43 alin.(1) şi 44 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

21. Examinând admisibilitatea sesizării în această cauză, Curtea constată următoarele.

22. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.302 din 21 decembrie 2017, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

23. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul părţii în proces, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "Trecerea temporară într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal se dispune prin ordinul directorului" din articolul 30 alin.(5) al Legii cu privire la Serviciul Vamal, care nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

25. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul examinării în apel a unei cereri de chemare în judecată prin care se contestă legalitatea unor acte administrative pe baza cărora funcţionarul vamal a fost trecut temporar într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea litigiului în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

26. Curtea reţine că o altă condiţie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile criticate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.132 din 12 august 2021, § 28).

27. Autorul sesizării a invocat incidenţa articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 23 alin.(2) (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 43 alin.(1) (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 44 alin.(1) (interzicerea muncii forţate) din Constituţie.

28. Cu referire la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea reţine că în prezenta cauză acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper separat (a se vedea DCC nr.161 din 29 decembrie 2022, § 12). De asemenea, cu privire la articolul 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta este aplicabil doar în coroborare cu un drept fundamental incident (a se vedea HCC nr.15 din 28 aprilie 2021, § 20).

29. Cu privire la pretinsa incidenţă a articolului 44 din Constituţie, autorul excepţiei susţine că funcţionarii vamali trecuţi temporar în altă funcţie în cadrul Serviciului Vamal pe baza prevederii contestate sunt forţaţi să presteze o muncă care nu este prevăzută de contractul de muncă semnat la angajare, care poate fi catalogată ca o muncă forţată sau obligatorie în sensul articolului 4 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

30. Curtea reţine că articolul 44 alin.(1) din Constituţie, care este corespondentul articolului 4 § 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, interzice munca forţată. Curtea reţine că deşi Convenţia Europeană nu conţine o definiţie a termenului "muncă forţată sau obligatorie", aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Europene. În cauza Van der Mussele v. Belgia din 23 noiembrie 1983, § 32, Curtea Europeană s-a referit la Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.29. Astfel, în sensul Convenţiei, expresia "muncă forţată sau obligatorie" înseamnă "orice muncă sau serviciu pretins unui individ sub ameninţarea unei pedepse oarecare şi pentru care respectivul individ nu s-a oferit de bunăvoie". Curtea a adoptat această definiţie ca punct de plecare pentru interpretarea articolului 4 § 2 din Convenţia Europeană (a se vedea Stummer v. Austria [MC] din 7 iulie 2011, §§ 117-118; Adigüzel v. Turcia (dec) din 6 februarie 2018, § 26-27).

31. Din această perspectivă, Curtea Europeană a reţinut că adjectivul "forţată" evocă ideea unei constrângeri fizice sau morale, iar "obligatorie" nu se poate referi la nicio obligaţie legală. De exemplu, munca care urmează să fie efectuată în baza unui contract încheiat benevol nu poate intra în sfera de aplicare a articolului 4 al Convenţiei pur şi simplu pentru că una dintre cele două părţi contractante s-a angajat faţă de cealaltă să o îndeplinească şi este expusă sancţiunilor dacă nu o face. Trebuie să fie muncă la "cererea (...) sub ameninţarea unei pedepse" şi, în plus, contrar dorinţelor persoanei în cauză, pentru care aceasta nu şi-a exprimat acordul (a se vedea Van der Mussele v. Belgia din 23 noiembrie 1983, § 34). Mai mult, în cazul acceptării tacite de către reclamanţi a condiţiilor de muncă nefavorabile, posibilitatea ca aceştia să fie concediaţi în cazul unui refuz să lucreze în temeiul angajamentului nu constituie, în opinia Curţii, o "ameninţare cu o pedeapsă" în sensul articolului 4 din Convenţie (a se vedea Tibet Menteş şi alţii v. Turcia din 24 octombrie 2017, § 68).

32. Curtea notează că prevederile contestate reprezintă una din condiţiile inerente activităţii funcţionarului vamal stabilite în Legea nr.302/2017, pe baza căreia autorul sesizării, cu acordul său scris, a fost angajat (prin transfer) în cadrul unei subdiviziuni a Serviciului Vamal (a se vedea § 4 de mai sus). Curtea reţine că, reglementând condiţiile trecerii temporare a funcţionarului vamal, prevederile contestate nu instituie reguli de constrângere fizică sau morală. Astfel, în contextul celor menţionate mai sus, Curtea constată că trecerea temporară în altă funcţie a funcţionarului vamal fără acordul său, prevăzută de prevederea contestată, nu implică aspecte de muncă forţată sau obligatorie potrivit criteriilor stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene. Prin urmare, articolul 44 alin.(1) din Constituţie nu este incident.

33. Cu referire la incidenţa articolului 43 alin (1) din Constituţie, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate îi încalcă dreptul la muncă, deoarece (i) fără acordul funcţionarului vamal, permit trecerea temporară a acestuia într-o altă funcţie pentru o perioadă de până la un an, (ii) nu stabilesc condiţia justificării necesităţii trecerii într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal şi (iii) instituie o inechitate între funcţionarii vamali şi funcţionarii publici din alte autorităţi publice, care, pe baza Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, beneficiază de dreptul de a accepta sau refuza transferul pe un termen determinat.

34. Cu referire la criticile care pretind că prevederile contestate încalcă dreptul la muncă, deoarece, fără acordul funcţionarului vamal, permit trecerea temporară a acestuia într-o altă funcţie în cadrul Serviciului Vamal pentru o perioadă de până la un an şi nu stabilesc condiţia justificării necesităţii trecerii într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, Curtea reţine următoarele.

35. Potrivit articolului 43 alin.(1) din Constituţie, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului. Prevederile contestate stabilesc o condiţie referitoare la exercitarea funcţiei vamale. Cu titlu de principiu, Curtea reiterează că stabilirea unor condiţii pentru exercitarea anumitor activităţi nu poate fi privită a priori ca o încălcare a dreptului la muncă sau ca o discriminare în raport cu exercitarea altor activităţi (a se vedea HCC nr.5 din 23 aprilie 2013, § 58; DCC nr.185 din 25 noiembrie 2021, § 31). Curtea constată că aceste linii jurisprudenţiale sunt aplicabile şi în cazul activităţii în cadrul Serviciului Vamal, de vreme ce exercitarea funcţiei publice respective trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acesteia.

36. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că este necesar ca exercitarea unor funcţii importante sub aspectul interesului general al societăţii să fie reglementată prin lege, inclusiv să fie impuse unele condiţii şi restricţii mai stricte (a se vedea HCC nr.6 din 22 martie 2011, § 2).

37. Curtea are în vedere că Serviciul Vamal face parte din sistemul organelor securităţii statului¹, este un organ specializat al statului care contribuie la asigurarea securităţii economice a statului, la combaterea terorismului internaţional, a contrabandei, a traficului ilicit de droguri, armament şi muniţii. În acelaşi sens, Serviciul Vamal este o autoritate publică menită să asigure permanent controlul vamal la punctele de frontieră ale Republicii Moldova (articolele 7 şi 9 din Legea nr.215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova şi articolele 5 alin.(8) şi 341 din Codul Vamal, adoptat prin Legea nr.95/2021). Aşadar, pentru realizarea funcţiilor şi competenţelor sale, inclusiv asigurarea securităţii economice a statului, care reprezintă un interes public general, Serviciul Vamal trebuie să asigure funcţionalitatea tuturor subdiviziunilor teritoriale ale sale, inclusiv prin dispunerea trecerii temporare a funcţionarului vamal pe baza prevederii contestate.

38. Curtea are în vedere că statutul special al funcţionarilor vamali este determinat de prerogativele funcţionale ale Serviciului Vamal reglementate de actele normative (Legea nr.302/2017, Codul vamal, Legea nr.619/1995 privind organele securităţii statului) prin care i se deleagă efectuarea controlului vamal la punctele de frontieră, asigurarea securităţii economice a statului, combaterea terorismului internaţional, a contrabandei, a traficului ilicit de droguri, armament şi muniţii etc. Pentru a realiza competenţele de înaltă complexitate ale Serviciului, legea înzestrează funcţionarii vamali cu un ansamblu de drepturi şi obligaţii care le particularizează specificul activităţii şi îi deosebesc de titularii altor funcţii publice. Având în vedere specificul activităţii funcţionarilor vamali, asigurarea funcţionalităţii permanente a punctelor de frontieră şi trecerea peste frontieră a persoanelor şi mărfurilor, Curtea reţine că legislatorul a delegat conducătorilor Serviciului competenţa de a administra activitatea personalului, inclusiv prin dispunerea trecerii funcţionarilor vamali dintr-o funcţie în alta în cadrul Serviciului Vamal pentru o anumită perioadă, iar dacă această perioadă este de până la un an, chiar şi fără acordul lor.

39. Astfel de circumstanţe explică şi faptul că legislatorul a stabilit funcţionarilor vamali un statut special, le-a impus jurământul de credinţă şi i-a înzestrat cu drepturi profesionale pe măsura sarcinilor ce le revin. De asemenea, funcţionarilor vamali li se acordă grade speciale (articolele 18-22 din Legea nr.302/2017), în anumite situaţii li se acordă protecţie juridică specială (articolul 17 din Legea nr.302/2017 şi articolele 21-24 din Legea nr.619/1995 privind organele securităţii statului) şi chiar calcularea în condiţii speciale preferenţiale a stagiului de muncă (art.18 alin.(7) din Legea nr.619/1995). În aceeaşi ordine de idei, Curtea menţionează că, constituind una din condiţiile inerente ale exerciţiului funcţiei publice cu statut special în discuţie, trecerea temporară a funcţionarului vamal pe baza prevederii contestate contribuie la realizarea scopurilor şi competenţelor Serviciului Vamal prevăzute de Legea nr.302/2017. Prin urmare, Curtea nu poate reţine argumentele autorului sesizării care pretind o neconcordanţa între articolul 43 din Constituţie şi prevederile contestate, atunci când acestea stabilesc că trecerea temporară într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal se dispune prin ordinul directorului pentru o perioadă de cel mult un an.

40. Sub acest aspect, Curtea reiterează că garantarea dreptului la muncă este compatibilă cu stabilirea unor condiţii pe baza cărora o profesie poate fi exercitată (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.8 din 11 mai 2015, § 73; DCC nr.185 din 25 noiembrie 2021, § 31). Astfel, atunci când o persoană alege şi acceptă să activeze într-o funcţie publică cu statut special în cadrul organelor vamale, aceasta acceptă şi condiţiile legale stabilite pentru exercitarea funcţiei respective, inclusiv trecerea temporară a sa într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.72 din 27 mai 2021, § 28).

41. Curtea are în vedere că măsura contestată are un caracter provizoriu, de vreme ce se dispune pentru o perioadă de cel mult un an. Eventuala prelungire a trecerii temporare într-o altă funcţie poate fi dispusă doar cu acordul funcţionarului vamal. Curtea nu consideră că dreptul la muncă îi impune legislatorului să condiţioneze trecerea temporară a funcţionarului vamal într-o altă funcţie de acordul acestuia, deoarece această condiţie ar putea periclita obiectivul asigurării securităţii frontierelor.

42. De asemenea, această măsură se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcţionarului vamal corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei în care urmează să fie trecut. Totodată, Curtea subliniază că funcţionarul vamal poate fi trecut temporar într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, cu păstrarea funcţiei şi acordarea tuturor garanţiilor prevăzute de Legea în discuţie. Astfel, pe perioada trecerii temporare într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, funcţionarul vamal îşi păstrează funcţia sa. Aceasta poate fi ocupată de către un alt funcţionar vamal pe o perioadă determinată. Pe perioada trecerii temporare într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, funcţionarul vamal are dreptul la compensarea integrală a cheltuielilor de transport tur-retur, precum şi a cheltuielilor de cazare. Salarizarea, în caz de trecere temporară într-o altă funcţie din cadrul Serviciului Vamal, va fi efectuată de subdiviziunea la care va lucra funcţionarul. La expirarea termenului trecerii temporare într-o altă funcţie în cadrul Serviciului Vamal, funcţionarul vamal este reîncadrat în funcţia exercitată anterior, începând din ziua următoare celei în care a expirat termenul pentru care a fost trecut într-o altă funcţie, fără a fi necesar să se emită un nou ordin în acest sens (a se vedea articolul 30 alineatele (6) – (9) din Lege).

43. Cât priveşte condiţia justificării trecerii într-o altă funcţie din cadrul Serviciului vamal invocată de autorul sesizării, Curtea menţionează că acest aspect nu ţine de constituţionalitate, dar de competenţa instanţelor de judecată.

44. Pe baza celor menţionate, Curtea concluzionează că dispoziţiile contestate nu restrâng exerciţiul dreptului la muncă din perspectiva argumentelor autorului sesizării raportate la exigenţele articolului 43 din Constituţie.

45. Cât priveşte argumentele autorului care pretind că prevederile contestate instituie un tratament diferenţiat al funcţionarilor vamali faţă de alte categorii de funcţionari publici, Curtea nu le poate reţine atât timp cât ele se bazează pe o analiză comparativă dintre normele a două acte normative infraconstituţionale (în special, normele Legii nr.302/2017 în raport cu cele din Legea nr.158/2008). În acest context, Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unei prevederi legale are în vedere compatibilitatea acesteia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, dar nu compararea prevederilor cuprinse în acte normative distincte şi raportarea unei concluzii care ar rezulta din comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, § 25; HCC nr.6 din 10 martie 2022, § 14). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (DCC nr.135 din 27 septembrie 2022, § 34).

46. Pe baza celor menţionate, Curtea concluzionează că dispoziţiile contestate nu restrâng exerciţiul dreptului la muncă din perspectiva argumentelor autorului sesizării raportate la exigenţele articolului 43 alin.(1) din Constituţie. Pentru că nu a constatat incidenţa articolelor 43 şi 44 din Constituţie, Curtea reţine că nici articolele 1 alin.(3), 16 şi 23 din Constituţie nu sunt incidente.

47. În consecinţă, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 30 alineatul (5) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.302 din 12 decembrie 2017, ridicată de dna avocat Alexandrina Ciobanu, în interesele dlui Sergiu Ciuntu, parte în dosarul nr.3a-847/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

___________________________________

¹Articolul 13 alin.(1) din Legea nr.619/1995 privind organele securităţii statului şi articolul 13 alin.(1) din Legea securităţii statului nr.618/1995.