Decizie nr.49 din 06.09.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art.60 alin.(4) din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (temeiurile de contestare a actelor executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2016 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din art. 60 alin. (4)

din  Codul  de  executare  al  Republicii  Moldova

nr. 443-XV  din  24  decembrie  2004

(temeiurile de contestare a actelor executorului judecătoresc

privind intentarea procedurii de executare)

nr. 49  din  06.09.2016

 (în vigoare 06.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399-404 art. 93 din 18.11.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 18 iulie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 septembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “în temeiul prevăzut la art.61 lit.b) şi e) din prezentul cod” din art.60 alin.(4) din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004, ridicată de către avocatul Alexandru Prisac, în dosarul nr.2-4098/2016, pendinte la Judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 14 iulie 2016 de către judecătorul Olesea Ţurcan din cadrul Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele cauzei

3. La 24 martie 2016, avocatul Alexandru Prisac a depus cerere de chemare în judecată privind contestarea actelor unui executor judecătoresc.

4. În argumentarea cerinţelor, acesta a invocat în speţă că încheierea privind intentarea procedurii de executare este ilegală.

5. În şedinţa de judecată din 21 iunie 2016, avocatul Alexandru Prisac a solicitat instanţei ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei “în temeiul prevăzut la art.61 lit.b) şi e) din prezentul cod” din art.60 alin.(4) din Codul de executare, deoarece prin aplicarea prevederilor menţionate se limitează posibilitatea de contestare a încheierii emise de executor privind intentarea procedurii de executare.

6. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

“(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

8. Prevederile relevante ale Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat M.O., 2010, nr.214-220, art.704) sunt următoarele:

Articolul 60

Intentarea procedurii de executare

“(1) Procedura de executare se intentează la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de prezentul cod, la demersul instanţei de judecată, cu prezentarea documentului executoriu spre executare.

(1¹) În cazul executării dreptului de ipotecă în temeiul contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie, procedura de executare se intentează cu prezentarea şi examinarea documentelor prevăzute la art.34 alin.(6) lit.c) din Legea nr.142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă.

(2) Creditorul este liber să depună documentul executoriu la orice executor judecătoresc, ţinând cont de prevederile art.30 din prezentul cod.

(3) În termen de 3 zile după primirea documentului executoriu, executorul judecătoresc emite o încheiere cu privire la intentarea procedurii de executare, pe care o expediază părţilor în procedura de executare în cel mult 3 zile de la emitere, şi propune debitorului de a executa documentul executoriu în termen de 15 zile, fără să întreprindă acţiuni de punere în executare a documentului executoriu. La încheierea cu privire la intentarea procedurii de executare va fi anexat borderoul de calcul al cheltuielilor de executare legate de plata taxei de intentare şi de arhivare a dosarului de executare.

(3¹) În cazul renunţării debitorului de a executa documentul executoriu în termenul menţionat la alin.(3), executorul judecătoresc continuă procedura de executare, expediind părţilor o încheiere în acest sens, însoţită de borderoul de calcul al altor cheltuieli de executare, cu menţiunea că suma acestora, care urmează a fi încasată de la debitor, se va stabili ulterior în condiţiile legii, iar debitorului îi va expedia şi copia, certificată de executorul judecătoresc, de pe documentul executoriu.

(4) Încheierea privind intentarea procedurii de executare poate fi contestată doar de debitor, în temeiul prevăzut la art.61 lit.b) şi e) din prezentul cod, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie teritorială biroul executorului judecătoresc îşi are sediul sau, în cazul municipiului Chişinău, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc.”

Articolul 61

Refuzul de a intenta procedura de executare

“(1) Executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare dacă:

a) documentul nu este de competenţa sa;

b) termenul de prezentare a documentului spre executare a expirat;

c) documentul nu este întocmit în conformitate cu prevederile art.14 din prezentul cod;

d) documentul este înaintat de persoana care nu are împuternicirile respective, stabilite în modul prevăzut de legislaţie;

e) termenul de executare benevolă acordat prin lege sau indicat în documentul executoriu nu a expirat.

(2) Refuzul executorului judecătoresc de a intenta procedura de executare nu este o piedică pentru prezentarea repetată a documentului executoriu spre executare după înlăturarea neajunsurilor.

(3) Încheierea privind refuzul de a primi documentul executoriu spre executare poate fi contestată de creditor în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie teritorială biroul executorului judecătoresc îşi are sediul.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

9. În motivarea excepţiei, autorul pretinde că dispoziţiile contestate din art.60 alin.(4) din Codul de executare îngrădesc accesul liber la justiţie.

10. Autorul excepţiei susţine că, prin aplicarea prevederilor contestate, debitorul se află în imposibilitate de a contesta actele executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare, fiind limitat doar la temeiurile prevăzute de art.61 lit.b) şi e) din Codul de executare.

11. De asemenea, autorul susţine că prevederile menţionate din Codul de executare contravin şi art.26 din Constituţie, întrucât fiecare persoană are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Alexandru Prisac, în dosarul nr.2-4098/2016, aflat la Judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(2) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele/actele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

16. Curtea menţionează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în esenţă, temeiurile pentru contestarea încheierii privind intentarea procedurii de executare.

17. Curtea observă că autorul excepţiei susţine că dispoziţiile contestate încalcă principiul accesului liber la justiţie, precum şi dreptul la apărare, prevăzute de articolele 20 şi 26 din Constituţie.

18. Curtea reţine că principiul accesului liber la justiţie, consacrat de articolul 20 din Constituţie, reprezintă dreptul oricărei persoane de a introduce o acţiune în justiţie, implicând obligaţia corelativă a statului să soluţioneze această acţiune.

19. În acelaşi timp, atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi în cea a Curţii Europene s-a constatat în unanimitate că accesul liber la justiţie nu este, în esenţă, un drept absolut şi poate fi limitat atunci când limitările sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit.

20. Curtea relevă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, accesul la justiţie semnifică nu doar posibilitatea juridică efectivă de a te adresa unui organ de plină jurisdicţie pentru soluţionarea unei contestaţii şi obţinerea unei satisfacţii, ci şi dreptul de a cere executarea hotărârii obţinute. Or executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive reprezintă o etapă inseparabilă a procesului judiciar echitabil.

21. Curtea menţionează că, potrivit prevederilor art.22 din Codul de executare, executorul judecătoresc are obligaţia de a întreprinde măsurile prevăzute de lege pentru executarea operativă a documentelor executorii şi de a explica participanţilor la procesul de executare drepturile şi obligaţiile lor.

22. De asemenea, Curtea reiterează că, potrivit art.9 şi 161 din Codul de executare, participanţii la procedura de executare, alte persoane interesate, ale căror drepturi ori interese ocrotite de lege au fost încălcate printr-un act de executare, pot ataca actul în conformitate cu legea.

23. Cu referire la speţă, Curtea reţine că autorul excepţiei, deşi invocă îngrădirea prin prevederile contestate a accesului liber la justiţie, solicită să fie declarate neconstituţionale anume prevederile, care permit contestarea în instanţa de judecată a încheierii de intentare a procedurii de executare. Or, în virtutea art.60 alin.(4) din Codul de executare, încheierile de intentare a procedurii de executare pot fi contestate de debitor în temeiul art.61 lit.b) şi lit.e), şi anume “dacă termenul de prezentare a documentului spre executare a expirat” sau “termenul de executare benevolă acordat prin lege sau indicat în documentul executoriu nu a expirat”.

24. În context, Curtea menţionează că legiuitorul, dimpotrivă, prin prevederile contestate oferă debitorului posibilitatea de a contesta încheierea emisă de executor privind intentarea procedurii de executare, astfel, argumentele din sesizare raportate la prevederile legale au fost invocate eronat.

25. Referitor la invocarea articolului 26 din Constituţie, Curtea observă că dispoziţiile contestate nu vizează dreptul la apărare, în aşa fel, dispoziţiile constituţionale consacrate în articolul 26 din Constituţie nu sunt incidente în cazul dat.

26. Prin urmare, în temeiul celor menţionate, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 alin.(1) şi 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(1) şi (3), 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “în temeiul prevăzut la art.61 lit.b) şi e) din prezentul cod” din art.60 alin.(4) din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004, ridicată de către avocatul Alexandru Prisac în dosarul nr.2-4098/2016, pendinte la Judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.