Decizie nr.49 din 22.05.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.60g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(1) lit.b) şi c) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (avizele consultative ale CSJ şi răspunderea disciplinară a judecătorilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 60g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 4 alin. (1) lit.b) şi c) din Legea nr.178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

(avizele consultative ale CSJ şi răspunderea disciplinară a judecătorilor)

nr. 49  din  22.05.2017

 (în vigoare 22.05.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-420 art. 107 din 24.11.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 12 mai 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 mai 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alineatul (1) lit.b) şi c) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ridicată din oficiu de către judecătorii Nelea Budăi, Valeriu Efros şi Ion Muruianu din cadrul Curţii de Apel Chişinău, în dosarul nr.2r-370/17, aflat pe rolul Curţii de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 12 mai 2017, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 5 decembrie 2016, SC “Termoelectrica” SA a depus la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, o acţiune oblică împotriva T.R., prin care a solicitat încasarea din contul acesteia în beneficiul ÎM “RCL Stăuceni” a datoriei pentru consumul energiei termice. Suplimentar acţiunii înaintate, reclamantul a solicitat scutirea de la plata taxei de stat în conformitate cu art.73 alin.(2) şi 85 alin.(1)lit. f) din Codul de procedură civilă.

4. La 6 decembrie 2016, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, a emis o încheiere prin care a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat, acordând reclamantului un termen de 5 zile pentru plata acesteia.

5. La 15 decembrie 2016, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, a emis o altă încheiere prin care a restituit acţiunea înaintată de SC “Termoelectrica” SA, pe motiv că aceasta nu a achitat taxa de stat în termenul acordat.

6. La 6 ianuarie 2017, SC “Termoelectrica” SA a contestat cu recurs încheierea de restituire a acţiunii.

7. În motivarea recursului, recurentul a invocat considerentele Plenului Curţii Supreme de Justiţie cuprinse în Avizul consultativ din 13 iunie 2016, potrivit cărora reclamanţii acţiunilor oblice sunt asimilaţi subiecţilor prevăzuţi la art.73 din Codul de procedură civilă (Pornirea proceselor în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane) şi prin urmare sunt scutiţi de plata taxei de stat în conformitate cu art.85 alin.(1) lit.f) din Cod (Scutirile de taxa de stat). Recurentul a menţionat că instanţa de judecată nu a ţinut cont de considerentele Curţii Supreme de Justiţie expuse în avizul respectiv.

8. În cadrul procedurii de recurs, la 28 martie 2017, colegiul Curţii de Apel Chişinău a emis o încheiere prin care a dispus ridicarea, din oficiu, a excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 4 alineatul (1) lit.b) şi c) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M. O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

“Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”

Articolul 116

Statutul judecătorilor

“(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[…].”

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă nr.225-XV din 30 mai 2003 (republicat, M.O., 2013, nr.130-134, art.415) sunt următoarele:

Articolul 12²

Avizele consultative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie

“(1) Dacă în procesul judecării pricinii într-o instanţă de judecată se atestă dificultăţi la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanţa de judecată solicită Plenului Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

(2) În cazul în care instanţa de judecată respinge demersul participanţilor la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs.

(3) În cazul în care decide respingerea solicitării, Plenul Curţii Supreme de Justiţie emite o încheiere motivată irevocabilă care se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

(4) Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie nu mai este obligatoriu pentru Curte în cazul în care ulterior se modifică legea sau se schimbă modul de punere în aplicare a acesteia.

(5) Până la emiterea avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie judecarea pricinii se amână.”

Articolul 73

Pornirea proceselor în apărarea drepturilor, libertăţilor

 şi intereselor legitime ale unor alte persoane

“(1) În cazurile prevăzute de lege, autorităţile publice, organizaţiile, persoanele fizice pot adresa în judecată acţiune (cerere) în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane, la cererea acestora, sau în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unui număr nelimitat de persoane fizice. Acţiunea în apărarea intereselor unei persoane în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă) poate fi intentată independent de existenţa cererii unei persoane interesate sau a reprezentantului ei legal.

(2) Organele, organizaţiile, persoanele fizice care au intentat proces în apărarea intereselor unor alte persoane au drepturi şi obligaţii procedurale de reclamant, cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată.

(3) Dacă organele, organizaţiile, persoanele fizice care au intentat proces îşi retrag acţiunea înaintată în interesul reclamantului, iar acesta nu doreşte să intervină în proces, survin efectele procesuale prevăzute la art.72 alin.(2).”

Articolul 85

Scutirile de taxă de stat

“(1) De taxa de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc:

[…]

f) procurorul, autorităţile publice, organizaţiile şi persoanele fizice care, conform legii, sunt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane ori în apărarea intereselor statului sau ale societăţii şi să depună cereri de contestare a hotărârilor instanţelor judecătoreşti;

[…].”

11. Prevederile relevante ale Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (M.O., 2014, nr.238-246, art.557) sunt următoarele:

Articolul 4

Abaterile disciplinare

“(1) Constituie abatere disciplinară:

[…]

b) aplicarea în mod intenţionat, cu rea-voinţă sau aplicarea repetată din neglijenţă gravă a legislaţiei contrar practicii judiciare uniforme;

c) acţiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente;

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii menţionează că, la adoptarea avizului consultativ, Curtea Supremă de Justiţie a confundat particularităţile şi statutul juridic al reclamantului în acţiunea oblică cu cea a reclamantului, în sensul art.73 din Codul de procedură civilă, generând în consecinţă concluzia falsă privind lipsa obligaţiei de plată a taxei de stat la înaintarea unei acţiuni oblice.

13. În acest context, autorii excepţiei susţin că, întrucât există un aviz al Curţii Supreme de Justiţie pe marginea acestei chestiuni, în cazul în care instanţele ierarhice inferioare vor aplica într-un alt mod prevederile respective, există riscul ca magistraţilor să li se impute comiterea unor abateri disciplinare, în conformitate cu art.4 alin.(1) lit.b) şi c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, potrivit cărora abatere disciplinară constituie: a) aplicarea în mod intenţionat, cu rea-voinţă sau aplicarea repetată din neglijenţă gravă a legislaţiei contrar practicii judiciare uniforme şi b) acţiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente.

14. Potrivit autorilor excepţiei, prevederile contestate încalcă articolele 114 şi 116 din Constituţie.

15. Suplimentar, autorii excepţiei invocă neclaritatea următoarelor noţiuni prevăzute la art.4 alin.(1) lit.c) din Lege: incompetenţă profesională, incompetenţă profesională gravă şi incompetenţă profesională evidentă.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată din oficiu de către judecătorii Nelea Budăi, Valeriu Efros şi Ion Muruianu din cadrul Curţii de Apel Chişinău în dosarul nr.2r-370/17, care se află pe rolul Curţii de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

20. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 4 alin.(1) lit.b) şi c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

21. Normele contestate stabilesc cazurile în care acţiunile judecătorilor constituie abatere disciplinară, şi anume atunci când legislaţia este aplicată contrar practicii judiciare uniforme în mod intenţionat, cu rea-voinţă sau repetat din neglijenţă gravă şi atunci când se face dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente a judecătorului.

22. Din conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii pretind că în cazul nerespectării avizelor consultative ale CSJ de către instanţele ierarhic inferioare, în conformitate cu normele contestate, acest fapt va constitui o abatere disciplinară.

23. Cu referire la actele cu caracter explicativ emise de Curtea Supremă de Justiţie, Curtea Constituţională s-a pronunţat în Hotărârea nr.21 din 22 iulie 2016.

24. Astfel, în această hotărâre Curtea a subliniat că asemenea “recomandări/explicaţii” în mod individual nu pot sta la baza unei hotărâri judecătoreşti, care urmează a fi întemeiată exclusiv pe prevederile legale. Judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită de a soluţiona în mod imparţial cauzele, în conformitate cu legea şi cu propria apreciere a faptelor [§113].

25. De asemenea, Curtea a menţionat că o hotărâre judecătorească nu poate fi casată doar din considerentul că aceasta este contrară practicii stabilite de Curtea Supremă de Justiţie. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a statuat că nu există un drept la o jurisprudenţă constantă, astfel încât schimbarea jurisprudenţei impusă de o abordare dinamică şi progresivă este admisibilă şi nu încalcă principiul securităţii juridice (Unedic c. Franţei, 2008, § 74; Legrand c. Franţei, 2011), dacă sunt întrunite două condiţii: noua abordare să fie consecventă la nivelul acelei jurisdicţii şi instanţa care a decis schimbarea interpretării să motiveze detaliat considerentele pentru care a decis astfel (Atanasovski c. Macedoniei, 2010, § 38) [§114].

26. În acelaşi timp, Curtea relevă că normele contestate cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nu sunt aplicabile prezentei speţe. Or, doar în cazul în care judecătorii vor fi traşi la răspundere disciplinară în temeiul normelor contestate, vor putea solicita verificarea constituţionalităţii acestora prin înaintarea unei excepţii.

27. Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă doar în cazul în care normele contestate sunt aplicate sau urmează a fi aplicate în cauza concretă care se examinează.

28. Astfel, Curtea atestă că prezenta sesizare vizează de fapt o abordare in abstracto a compatibilităţii prevederilor din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor cu normele constituţionale, reprezentând o actio popularis, care este inoperabilă în cadrul rezolvării cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate.

29. Drept consecinţă, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) şi e) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alineatul (1) literele b) şi c) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ridicată de judecătorii Nelea Budăi, Valeriu Efros şi Ion Muruianu, în dosarul nr.2r-370/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.