Decizie nr.5 din 25.03.2014 de respingere a sesizării nr.15a/2014 privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013 cu privire la eliberarea din funcţie a domnului Iurie Turtureanu

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de respingere a sesizării nr.15a/2014 privind controlul constituţionalităţii

Hotărârii Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013 cu privire la eliberarea

din funcţie a domnului Iurie Turtureanu

nr. 5  din  25.03.2014

 (în vigoare 25.03.2014) 

Monitorul Oficial nr.169-173 art.22 din 27.06.2014

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Petru RAILEAN, judecători,

cu participarea dlui Eugeniu Osipov, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 3 martie 2014,

înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând preliminar sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 25 martie 2014 în şedinţă închisă,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 3 martie 2014, deputaţii în Parlament dnii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu şi Gheorghe Brega au adresat Curţii Constituţionale sesizarea privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013 cu privire la eliberarea din funcţie a domnului Iurie Turtureanu.

Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. În temeiul art.22 alin.(3) din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi în conformitate cu pct.5 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009, Guvernul a adoptat Hotărârea nr.330 din 5 iunie 2013, prin care dl Iurie Turtureanu a fost eliberat din funcţia de şef al Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

4. În opinia autorilor sesizării, Hotărârea Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013 încalcă prevederile art.43 din Constituţia Republicii Moldova.

Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.”

6. Prevederile relevante ale Legii nr.435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă (M.O., 2007, nr.29-31, art.91) sunt următoarele:

Articolul 14

Cancelaria de Stat

“(1) Cancelaria de Stat este responsabilă de elaborarea şi implementarea politicii de descentralizare administrativă, având următoarele competenţe:

a) elaborează strategii şi politici generale de descentralizare administrativă, financiară şi patrimonială;

b) asigură, în comun cu autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale şi cu structurile asociative ale autorităţilor publice locale, coordonarea tehnică şi monitorizarea procesului de descentralizare administrativă;

c) colaborează cu Ministerul Finanţelor în elaborarea politicii de descentralizare financiară;

d) colaborează cu alte ministere şi autorităţi administrative centrale la elaborarea şi implementarea strategiilor de descentralizare administrativă;

e) colectează, în comun cu Ministerul Finanţelor, cu alte ministere şi autorităţi administrative centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, date statistice necesare fundamentării şi estimării impactului politicilor de descentralizare administrativă;

f) elaborează, analizează şi actualizează, de comun acord cu alte ministere şi cu alte autorităţi administrative centrale, precum şi cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, standardele minime de cost şi de calitate ale serviciilor publice şi de utilitate publică;

g) monitorizează aplicarea de către autorităţile administraţiei publice locale a standardelor minime de calitate la prestarea serviciilor publice şi de utilitate publică;

h) asigură lucrările de secretariat ale comisiei paritare pentru descentralizare;

i) avizează, potrivit legii, iniţiativele şi proiectele de acte normative privind descentralizarea administrativă şi financiară, precum şi delegarea de competenţe de la autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale către autorităţile publice locale.

(2) Cancelaria de Stat gestionează programe naţionale de dezvoltare adresate unităţilor administrativ-teritoriale în vederea stimulării asocierii acestora, precum şi a dezvoltării capacităţilor administrative ale acestora.”

7. Prevederile relevante ale Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică (M.O., 2010, nr.194-196, art.637) sunt următoarele:

Articolul 22

Încetarea mandatului

“(1) Exercitarea mandatului încetează la expirarea termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de termen.

(2) În cazul demnitarului ales, încetarea înainte de termen a mandatului are loc în condiţiile prevăzute de legislaţia specială ce reglementează activitatea demnitarului respectiv.

(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii care l-a numit în funcţie.

(4) Dispoziţiile alin.(3) nu se aplică demnitarilor pentru care legea specială ce reglementează activitatea acestora prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen.”

8. Prevederile relevante ale Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009 (M.O., 2009, nr.189-190, art.923), sunt următoarele:

“1. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat (în continuare – Oficiu) se organizează şi funcţionează ca subdiviziune desconcentrată în teritoriu a Cancelariei de Stat, menit să îndeplinească prerogativele acordate prin Legea nr.435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.657 din 6 noiembrie 2009, prezentul Regulament şi alte acte legislative şi normative privind implementarea politicilor de descentralizare administrativă şi controlul asupra legalităţii actelor adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea pe teritoriul în care acestea îşi desfăşoară activitatea.

2. Oficiul contribuie la realizarea în teritoriul în care îşi desfăşoară activitatea a strategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de activitate a Guvernului.

3. Oficiul activează fără statut de persoană juridică.

4. Oficiul are sediul în oraşul (municipiul) în care îşi desfăşoară activitatea. Sediul Oficiului este stabilit prin hotărâre de Guvern.

5. Conducerea generală a Oficiului este asigurată de şeful Oficiului, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Şeful Oficiului este numit în şi eliberat din funcţie prin hotărâre de Guvern, la propunerea secretarului general al Guvernului.”

Argumentele autorilor sesizării

9. Autorii sesizării susţin că la data eliberării din funcţia deţinută dl Iurie Turtureanu se afla în concediu de boală.

10. În acest context, Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public prevede la art.63 alin.(4²) că nu se admite eliberarea funcţionarului public în perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma.

11. De asemenea, în opinia autorilor, termenul mandatului persoanei oficiale, exponent al unui interes public deosebit, a fost redus din motive subiective politice, iar Hotărârea Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013 nu conţine temeiurile şi motivele eliberării din funcţie.

12. Totodată, autorii menţionează că, prin eliberarea nelegitimă şi cu încălcări de procedură, dlui Iurie Turtureanu i-a fost încălcat dreptul la muncă şi la protecţia acesteia, consfinţit de art.43 din Constituţie.

Aprecierea Curţii

13. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea reţine următoarele.

14. Curtea Constituţională exercită jurisdicţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

15. Potrivit prevederilor legale, deputaţii în Parlament sunt subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.

16. Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

17. Curtea menţionează că, în speţă, sesizarea vizează controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013 cu privire la eliberarea dlui Iurie Turtureanu din funcţia de Şef al Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

18. Astfel, în ceea ce priveşte aplicarea articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie în raport cu Hotărârea Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013, Curtea Constituţională reţine că prin Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010 pentru revizuirea Hotărârii nr.16 din 28 mai 1998 cu privire la interpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova, în redacţia Hotărârii nr.39 din 9 iulie 2001, a menţionat:

“[...] Constituţia Republicii Moldova, prin art.135 alin.(1) lit.a), abilitează Curtea Constituţională cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale. [...]”

19. În context, Curtea Constituţională a statuat că actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes public deosebit, fac obiect al controlului constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor abilitaţi cu acest drept.

20. În acest sens, în Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010, menţionată supra, Curtea Constituţională a reţinut că:

“[...] Actele emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului atribuit, pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi procedurii de adoptare. [...]”

21. În acelaşi timp, Curtea subliniază că jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind controlul constituţionalităţii actelor cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, cu referire la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pe durata mandatului, a fost dezvoltată în Hotărârea nr.29 din 21 decembrie 2010 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.95 din 21 mai 2010 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. În dispozitivul hotărârii Curtea a enumerat expres persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, ale căror acte de numire sau destituire din funcţie pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi procedurii de adoptare.

22. Curtea reţine că, potrivit Hotărârii nr.29 din 21 decembrie 2010, actele de numire şi destituire a şefilor oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat nu sunt susceptibile controlului constituţionalităţii.

23. Potrivit Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009, şeful Oficiului este numit şi eliberat din funcţie prin hotărâre de Guvern, la propunerea secretarului general al Guvernului.

24. Astfel, Curtea observă că normele regulamentare nu stabilesc anumite condiţii de numire şi destituire a şefului oficiului teritorial. La fel, acestea nu instituie nici termenul mandatului.

25. Curtea reţine că în procesul exercitării controlului constituţionalităţii examinează doar probleme de drept, prin raportarea normei contestate la dispoziţiile constituţionale. Contrar respectivei competenţe a instanţei de jurisdicţie constituţională, în textul sesizării sunt invocate doar probleme de fapt privind încălcarea unor aspecte ale legislaţiei muncii, care sunt atribuite în competenţa instanţelor de drept comun, în faţa cărora se administrează probe.

26. Totodată, în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei muncii în raport cu persoanele oficiale exponente ale unui interes politic sau public deosebit, prin Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010, Curtea Constituţională a menţionat că:

“[…] persoanele oficiale exponente ale unui interes politic sau public deosebit sunt antrenate în raporturi speciale de muncă. Ca urmare, ele beneficiază de drepturi şi garanţii speciale de muncă, ce decurg atât din normele generale ale legislaţiei muncii (Codul muncii), cât şi din legislaţia care reglementează statutul acestor persoane.”

27. Prin prisma celor menţionate, sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolelor 24 alin.(1), 26 alin.(1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6 alin.(1) şi alin.(2), 39 alin.(2), 40 alin.(3), 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge sesizarea privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.330 din 5 iunie 2013 cu privire la eliberarea din funcţie a domnului Iurie Turtureanu.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.