Decizie nr.50 din 05.04.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.67g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 186/1 alin.(3) din Codul de procedură civilă (excepţia de tardivitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.67g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 186¹ alin. (3)

din Codul de procedură civilă

(excepţia de tardivitate)

nr. 50  din  05.04.2019

 (în vigoare 05.04.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 218-222 art. 137 din 05.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 5 aprilie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 5 aprilie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 186¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl avocat Oleg Mîţa, în dosarul nr.2r-412/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 5 aprilie 2019, de către dnii judecători Natalia Simciuc, Lidia Bulgac şi Iurie Cotruţă din cadrul Curţii de Apel Chişinău, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 18 aprilie 2018, Cooperativa de Producţie şi Comerţ “Salutare”, debitor, a depus o contestaţie prin care a solicitat anularea încheierii executorului judecătoresc.

4. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 18 decembrie 2018, s-a admis excepţia de tardivitate, iar contestaţia a fost respinsă ca tardivă. Pe 28 decembrie 2018, administratorul Cooperativei de Producţie şi Comerţ “Salutare” a declarat recurs împotriva încheierii.

5. Pe 29 martie 2019, a fost înregistrată cererea dlui avocat Oleg Mîţa privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 186¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă [excepţia de tardivitate].

6. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

“(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

“Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.”

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 186¹

Excepţia de tardivitate

“(1) Cererile depuse în instanţa de judecată peste termenul de prescripţie extinctivă, a căror tardivitate a fost invocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare de partea în proces, persoana în a cărei favoare a curs prescripţia, de creditorul persoanei sau de către oricare altă persoană care are interes legitim, se examinează în fond doar după examinarea de către instanţa de judecată a excepţiei de tardivitate. Dacă reclamantul a solicitat repunerea în termenul de prescripţie sau solicită repunerea odată cu ridicarea excepţiei, instanţa de judecată examinează excepţia de tardivitate concomitent cu cererea de repunere în termen.

(2) Excepţia de tardivitate şi, după caz, repunerea în termen se soluţionează în şedinţă de judecată, convocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare. Lipsa participanţilor citaţi legal nu împiedică examinarea cererilor.

(3) Dacă nu se dispune repunerea în termen şi/sau se admite excepţia de tardivitate, instanţa de judecată respinge acţiunea ca fiind tardivă printr-o încheiere motivată care poate fi atacată cu recurs.

(4) Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii adoptate conform alin.(3), este în drept:

a) să respingă recursul şi să menţină încheierea;

b) să admită recursul şi să caseze integral încheierea, restituind cauza spre rejudecare.

(5) Dacă se dispune repunerea în termen şi/sau excepţia de tardivitate se respinge, instanţa de judecată emite o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul şi continuă examinarea cauzei.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul menţionează că expirarea termenului de prescripţie exclude posibilitatea examinării cauzei de către instanţele judecătoreşti de nivelul întâi.

10. Astfel, potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate devin un obstacol în exercitarea dreptului la un proces echitabil, prin reducerea posibilităţilor de a contesta o hotărâre pronunţată doar prin folosirea recursului, şi exclud garanţia de examinare a cererii depuse în cadrul unui proces în contradictoriu, în care fiecărei părţi să-i fie asigurată egalitatea armelor şi garanţiile procesuale de apărare a drepturilor şi intereselor lor civile.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1, 8, 20, 23, 26, 54, 115 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Oleg Mîţa, în dosarul nr.2r-412/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 186¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă

16. Curtea menţionează că îndeplinirea acţiunilor procedurale şi respectarea cerinţelor cu privire la admisibilitate constituie un aspect important al certitudinii juridice.

17. Curtea reţine că, potrivit normelor procesual-civile, pentru a depune o acţiune civilă, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiţii de fond şi formă, cum sunt respectarea competenţei jurisdicţionale, a termenului de prescripţie, existenţa capacităţii procesuale de exerciţiu, respectarea regulilor cu privire la forma şi conţinutul cererii de chemare în judecată.

18. Curtea reţine că obligaţia persoanelor de a-şi exercita drepturile procesual civile în termenele stabilite de lege dau conţinut ordinii de drept, astfel asigurându-se certitudinea şi securitatea raporturilor juridice.

19. Totodată, Curtea subliniază că dreptul de acces la justiţie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, atât timp cât acestea sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit. Cu toate acestea, limitările nu trebuie să restrângă dreptul de acces de o manieră în care să fie atinsă însăşi esenţa sa.

20. Potrivit articolului 119 din Constituţie, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile legii. Căile de atac reprezintă mijloace procedurale, prin intermediul cărora părţile interesate au posibilitatea de a solicita şi obţine casarea hotărârilor judecătoreşti neîntemeiate sau ilegale.

21. Curtea observă că textul de lege contestat prevede că acţiunea depusă peste termenul de prescripţie extinctivă poate fi atacată cu recurs. Aşadar, Curtea constată că există garanţia unui control judecătoresc suplimentar. Având în vedere faptul că este asigurat accesul la două tribunale, din perspectiva problemei ridicate de către autorul sesizării, Curtea reţine că nu se poate pune în discuţie afectarea esenţei dreptului de acces la un tribunal.

22. În baza celor menţionate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 186¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl avocat Oleg Mîţa, în dosarul nr.2r-412/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.