Decizie nr.54 din 19.04.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.35g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 198 alineatul (3) din Codul administrativ (cazurile de strămutare a acţiunii în contencios administrativ)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 35g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 198

alineatul (3) din Codul administrativ

(cazurile de strămutare a acţiunii

 în contencios administrativ)

nr. 54  din  19.04.2022

 (în vigoare 19.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.159-163 art. 78 din 27.05.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 martie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 aprilie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 198 alin.(3) din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, ridicată de dl Andrei Şveţ, în interesele Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, parte în dosarul nr.2a-4041/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dna Liuba Pruteanu şi dnii Virgiliu Buhnaci şi Iurie Cotruţă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. La şedinţa Curţii Constituţionale din 19 aprilie 2022, dl judecător Serghei Ţurcan i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate în cerere, Curtea Constituţională a decis admiterea ei.

A. Circumstanţele litigiului principal

4. La 30 octombrie 2015, dl Gheorghe Ciobanu a formulat o acţiune în justiţie împotriva Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, prin care a solicitat anularea ordinului nr.101-P din 3 august 2015 privind sancţionarea sa disciplinară.

5. La 11 noiembrie 2015, dl Gheorghe Ciobanu a formulat o altă acţiune în justiţie împotriva Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, prin care a solicitat anularea ordinelor nr.106-P&1 şi nr.106-P&2 din 17 august 2015 cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare şi concedierea sa. Domnul Gheorghe Ciobanu a solicitat restabilirea sa în funcţie şi repararea prejudiciului material şi moral.

6. La 24 noiembrie 2015, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a formulat o cerere reconvenţională împotriva dlui Gheorghe Ciobanu cu privire constatarea nulităţii contractului individual de muncă nr.01 din 15 ianuarie 2015.

7. La 22 ianuarie 2016, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a formulat o altă cerere reconvenţională împotriva dlui Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea ordinului nr.05P1 din 15 ianuarie 2015 privind numirea dlui Gheorghe Ciobanu în funcţie.

8. La 25 aprilie 2016, dl Mihail Ciocanu a înaintat, în calitatea sa de intervenient principal, o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi dlui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulităţii contractului individual de muncă nr.01 din 15 ianuarie 2015.

9. Prin Încheierea din 27 aprilie 2016, Judecătoria Centru, municipiul Chişinău, a dispus conexarea cauzelor menţionate supra într-un singur proces.

10. La 6 decembrie 2018, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a respins acţiunile iniţiale şi reconvenţionale menţionate supra ca neîntemeiate.

11. La 25 septembrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a respins apelurile formulate de dl Gheorghe Ciobanu, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi dl Mihail Ciocanu împotriva hotărârii primei instanţe.

12. La 4 martie 2020, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursurile formulate de dl Gheorghe Ciobanu, dl Mihail Ciocanu şi Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Instanţa de recurs a casat integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2019 şi a dispus restituirea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

13. La 24 iunie 2020, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanţă egală în grad în conformitate cu articolul 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă (existenţa unor bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele cauzei sau de calitatea participanţilor la proces). Printr-o încheiere protocolară din aceeaşi dată, cererea de strămutare a fost transmisă spre examinare Curţii Supreme de Justiţie. Printr-o încheiere din 8 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind strămutarea cauzei, invocând articolul 198 alin.(3) din Codul administrativ, şi a dispus restituirea cauzei pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Chişinău.

14. La 22 iulie 2020, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 6 decembrie 2018 şi a emis o nouă hotărâre prin care a admis parţial acţiunea dlui Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Instanţa de apel a anulat ordinele din 3 august 2015 şi 17 august 2015 privind aplicarea sancţiunilor disciplinare şi concedierea dlui Gheorghe Ciobanu. Instanţa de apel a hotărât încasarea din contul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în beneficiul dlui Gheorghe Ciobanu a salariului pentru absenţă forţată de la locul de muncă, prejudiciul moral şi cheltuielile de asistenţă juridică suportate. Pretenţia dlui Gheorghe Ciobanu privind repunerea sa în funcţie a fost respinsă ca inadmisibilă. Acţiunile reconvenţionale formulate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi intervenientul accesoriu au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

15. La 31 martie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul formulat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi de dl Mihail Ciocanu şi a casat integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2020, cauza fiind restituită spre rejudecare instanţei de apel, într-un alt complet de judecată.

16. La 20 octombrie 2021, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău şi-a declinat competenţa în favoarea completelor specializate în materie civilă ale Curţii de Apel Chişinău. Instanţa de apel a menţionat că această cauză nu poate fi examinată în procedura contenciosului administrativ, deoarece raporturile de serviciu dintre dl Gheorghe Ciobanu şi Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale sunt reglementate de Codul muncii.

17. La 19 octombrie 2021, dl Andrei Şveţ a ridicat, în interesele Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 198 alin.(3) din Codul administrativ, care prevede strămutarea acţiunii în contencios administrativ.

18. Prin Încheierea din 1 februarie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

19. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional

şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului .

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

20. Prevederile relevante ale Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 198

Strămutarea acţiunii în contencios administrativ

"(1) Acţiunea în contencios administrativ reţinută spre examinare de către o instanţă de judecată cu respectarea normelor de competenţă se soluţionează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competenţa unei alte instanţe.

(2) Dacă constată că nu este competentă teritorial sau material, instanţa de judecată transmite acţiunea în contencios administrativ instanţei de judecată competente printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

(3) Instanţa ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acţiunii în contencios administrativ la o altă instanţă de judecată dacă instanţa competentă nu poate adopta o hotărâre:

a) când, din motivul recuzării sau abţinerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;

b) când, din cauza unor circumstanţe excepţionale, nu poate funcţiona o perioadă îndelungată.

(4) Instanţa ierarhic superioară remite instanţei competente dosarul în termen de 5 zile de la data adoptării încheierii de strămutare a acţiunii în contencios administrativ."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

21. Autorul sesizării menţionează că norma contestată din Codul administrativ, care stabileşte motivele pentru care acţiunea în contencios administrativ este strămutată la o altă instanţă de judecată, este mai restrictivă în comparaţie cu articolul 43 din Codul de procedură civilă, care prevede motive suplimentare pentru strămutarea cauzei civile la o altă instanţă.

22. Din acest motiv, autorul susţine că norma contestată restrânge în mod nejustificat accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare al justiţiabililor care participă la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

23. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 8, 16, 20, 26 alin.(1)-(2) şi 54 alin.(1) şi (3) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

24. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

25. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor dispoziţii din Codul administrativ, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

26. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de reprezentantul părţii într-un proces din faţa instanţei de judecată (a se vedea § 17 supra), este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

27. Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie articolul 198 alin.(3) din Codul administrativ. Curtea observă că prevederile contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

28. Curtea reiterează că o altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016).

29. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect contestarea unor ordine de sancţionare disciplinară şi, respectiv, de concediere, precum şi anularea unui contract individual de muncă.

30. Curtea observă că, prin Încheierea din 20 octombrie 2021, Curtea de Apel Chişinău a soluţionat chestiunea raporturilor juridice deduse judecăţii şi a hotărât că această cauză este una civilă şi trebuie examinată de completul specializat în materie civilă (a se vedea § 16 supra).

31. Prin urmare, Curtea notează că contestarea prevederilor articolului 198 din Codul administrativ este irelevantă la această etapă, dat fiind faptul că această cauză nu mai este examinată de completul de contencios administrativ, iar dispoziţiile Codului administrativ nu-i sunt aplicabile. În aceste condiţii, Curtea nu vede motive care ar justifica aplicabilitatea normei contestate.

32. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia. În caz contrar, excepţia de neconstituţionalitate riscă să devină un instrument simulat, o actio popularis, pierzându-şi, în aceste condiţii, caracterul ei efectiv şi concret (a se vedea DCC nr.10 din 26 ianuarie 2021, § 20; DCC nr.80 din 3 iunie 2021, § 19).

33. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 198 alin.(3) din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, ridicată de dl Andrei Şveţ, în interesele Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, parte în dosarul nr.2a-4041/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.