Decizie nr.55 din 06.09.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.91g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 161 şi 162 din Codul de executare (repunerea în termenul de contestare a actelor executorului judecătoresc)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr. 91g/2016 privind excepţia de
neconstituţionalitate a articolelor 161 şi 162 din Codul de executare
(repunerea în termenul de contestare a actelor
executorului judecătoresc)
nr. 55 din 06.09.2016
(în vigoare 06.09.2016)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399-404 art. 95 din 18.11.2016
* * *
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANŢÎRU,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 28 iulie 2016,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 6 septembrie 2016 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 161 alin.(1) şi 162 alin.(2) din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004, ridicată de Vasile Şeremet în dosarul nr.25-191/15, pendinte la Judecătoria Cahul.
2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 28 iulie 2016 de către judecătorul Inga Gorelco din cadrul Judecătoriei Cahul, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
A. Circumstanţele cauzei
3. În procedura judecătoriei Cahul se află cererea depusă de către Vasile Şeremet privind contestarea actelor de executare referitoare la încasarea cheltuielilor de executare întocmite de executorul judecătoresc D.V.
4. Vasile Şeremet a fost numit în calitate de administrator al procedurii de insolvabilitate a S.A. “Agrocon-1” Cahul în 2015.
5. El a contestat actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc în perioada în care întreprinderea nu avea un administrator desemnat, imediat ce a fost numit administrator al procedurii de insolvabilitate.
6. La 17 mai 2016 Vasile Şeremet a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 161 alin.(1) şi 162 alin.(2) din Codul de executare, care reglementează posibilitatea contestării actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc şi repunerea în termenul de contestare a actelor de executare.
7. Prin încheierea din 19 iulie 2016 instanţa de judecată a dispus transmiterea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislaţia pertinentă
8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
“(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.
(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
“(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.”
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi
“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”
9. Prevederile relevante ale Codului de executare (republicat în M.O., 2010, nr.160-162, art.584) sunt următoarele:
Articolul 161
Persoanele care sunt în drept să conteste
actele de executare
“(1) Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc pot fi contestate de către părţi şi de alţi participanţi la procesul de executare, precum şi de terţii care consideră că prin actele de executare le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege. Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc nu pot fi contestate dacă din momentul săvârşirii lor au trecut mai mult de 6 luni.
[...]”
Articolul 162
Termenul de contestare a actelor de executare
întocmite de executorul judecătoresc
“[...]
(2) Persoana poate fi repusă în termenul de contestare în condiţiile Codului de procedură civilă. Persoana nu poate fi repusă în termen dacă din data emiterii sau a refuzului emiterii actului contestat au trecut mai mult de 6 luni.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului sesizării
10. În motivarea excepţiei autorul susţine că articolele 161 alin.(1) şi 162 alin.(2) din Codul de executare, care stabilesc imposibilitatea contestării, inclusiv repunerii în termenul de contestare, a actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc dacă din momentul emiterii lor au trecut mai mult de 6 luni, încalcă dreptul de acces liber la justiţie, garantat de articolul 20 din Constituţie, şi nu respectă principiul proporţionalităţii, consacrat de articolul 54 din Constituţie.
11. Astfel, autorul susţine că articolele 161 alin.(1) şi 162 alin.(2) din Codul de executare contravin articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 20, 53 şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
12. Examinând admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către Vasile Şeremet în dosarul nr.25-191/15, aflat pe rolul judecătoriei Cahul, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
15. În speţă, Curtea reţine că autorul excepţiei invocă faptul că articolele 161 alin.(1) şi 162 alin.(2) din Codul de executare încalcă prevederile articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 20, 53, şi 54 din Constituţie.
16. Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele/actele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
17. În acest sens, Curtea subliniază că, potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele.
18. Astfel, referitor la invocarea încălcării articolelor 1 alin.(3), 4 şi 7 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că aceste articole comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.
19. De asemenea, Curtea nu poate reţine critica textului legii în raport cu dispoziţiile articolului 20 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, întrucât textul legal ce face obiectul excepţiei nu împiedică justiţiabilul să conteste actul de executare, instituind doar anumite termene care urmează a fi respectate.
20. În acest context, Curtea relevă că, potrivit articolului 161 alin.(1) din Codul de executare, actele de executare întocmite de executorul judecătoresc pot fi contestate [...] şi de terţii care consideră că prin actele de executare le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege, cu condiţia că din momentul săvârşirii lor nu au trecut mai mult de 6 luni. De asemenea, în acord cu articolul 162 alin.(1) al aceluiaşi act normativ, terţii care nu au participat la procesul de executare pot contesta actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc, în termen de 15 zile de la data la care au aflat ori trebuie să afle despre aceste acte, cu posibilitatea de a fi repuşi în termenul de contestare în condiţiile Codului de procedură civilă. Cu toate acestea, persoana nu poate fi repusă în termen dacă din data emiterii sau a refuzului emiterii actului contestat au trecut mai mult de 6 luni.
21. Curtea subliniază că, prin generalitatea formulării sale, art.20 din Constituţie permite accesul la justiţie pentru apărarea oricărui drept sau libertăţi şi a oricărui interes legitim. Astfel, orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţa judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime.
22. În acelaşi timp, cu referire la instituirea anumitor termene pentru exercitarea unui drept, Curtea menţionează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, care include şi instituirea unor termene, după expirarea cărora valorificarea dreptului nu mai este posibilă.
23. În acelaşi context, Curtea menţionează că nu poate fi reţinută critica referitoare la încălcarea articolului 53 din Constituţie, întrucât obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile în termenele stabilite de lege dau conţinut ordinii de drept şi reprezintă expresia celerităţii şi fermităţii în ceea ce priveşte procedura de executare a hotărârilor judecătoreşti. Or, instituirea unor termene serveşte unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor, şi nu poate fi apreciată ca o încălcare a dreptului cetăţeanului de a fi protejat de abuzurile autorităţilor publice.
24. Analizând în ansamblu excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 alin.(1) şi 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(1) şi (3), 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 161 alin.(1) şi 162 alin.(2) din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004, ridicată de Vasile Şeremet în dosarul nr.25-191/15, pendinte la Judecătoria Cahul.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE | Alexandru TĂNASE |
| Nr.55. Chişinău, 6 septembrie 2016. | |