Decizie nr.55 din 27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.66g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din subpunctul 1.5 al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013 (contribuţia de asigurări sociale de stat obligatorii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.66g/2017privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din  subpunctul 1.5 al

punctului 1 din Anexa nr. 3 la  Legea bugetului  asigurărilor

sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013

(contribuţia de asigurări sociale de stat obligatorii)

nr. 55  din  27.06.2017

 (în vigoare 27.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-420 art. 111 din 24.11.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 19 mai 2017

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “Pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces” din subpunctul 1.5 al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013, ridicată de către Isai Chibac, parte în dosarul nr.3-729/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 19 mai 2017 de către judecătorul Cornelia Vârlan din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 20 februarie 2014, Isai Chibac s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîşcani solicitând stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Prin decizia nr.92/2014/1617, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîşcani a stabilit pensia lui Isai Chibac.

4. La 1 august 2014, Isai Chibac a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, cererea de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîşcani solicitând anularea deciziei nr.92/2014/1617, pe motiv că la calcularea pensiei prevederile Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 au fost aplicate incorect.

5. La 4 octombrie 2016, Isai Chibac a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “Pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces” din subpunctul 1.5 al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013.

6. Prin încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani s-a dispus suspendarea procesului şi remiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

8. Prevederile relevante ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013 (M.O., 2014, nr.17-23, art.50), sunt următoarele:

[…].”

“Art.3. – Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat şi de prezentare de către plătitori a declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum şi tipurile de prestaţii sociale asigurate se prezintă în anexa nr.3.”

“Art.4. – Din tariful contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii prevăzut pentru angajatorii din agricultură specificaţi la pct.1.4 din anexa nr.3, cota de 6% la fondul de salarizare şi la alte recompense se virează la bugetul asigurărilor sociale de stat prin transferuri de la bugetul de stat.”

“Art.5. – (1) Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii datorată de salariaţii asiguraţi, angajaţi prin contract individual de muncă sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucrări sau prestării de servicii, de persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţilor executive, de judecători, de procurori, de avocaţi parlamentari se stabileşte în mărime de 6% din salariul lunar şi din celelalte recompense.

(2) Baza anuală de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu va depăşi suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmulţită la 12. Salariul mediu lunar prognozat pe economie se aprobă anual de Guvern.”

[…]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în M.O., 2004, nr.42-44, art.247) sunt următoarele:

Articolul 2

Dreptul la pensie

“(1) Dreptul la pensie îl are persoana domiciliată în Republica Moldova care îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Dreptul la pensie este imprescriptibil.

(3) Dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.”

Articolul 14

Dreptul la pensie pentru limită de vârstă

“Dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile privind vârstele de pensionare şi stagiile de cotizare prevăzute de prezenta lege.”

Articolul 15

Condiţiile de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă

“(1) Pensia pentru limită de vârstă poate fi stabilită la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute la art.41, cu condiţia realizării stagiului minim de cotizare de 15 ani.

(2) Asiguratul care, la împlinirea vârstei standard de pensionare, nu are stagiul minim de cotizare prevăzut la alin.(1) are dreptul la alocaţie în condiţiile Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni.

(3) În cazul în care, la împlinirea vârstei standard de pensionare, asiguratul nu îşi exercită dreptul la pensie, la stabilirea pensiei se va lua în considerare stagiul de cotizare realizat la data solicitării.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prin textul “Pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces” din subpunctul 1.5 al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 legiuitorul a instituit condiţii noi de stabilire şi plată a pensiei, contrar Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

11. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate diminuează considerabil cuantumul pensiei, lipsindu-l de un drept material dobândit prin muncă şi contribuţii plătite.

12. În final, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate încalcă articolele 1, 16, 46 şi 54 din Constituţie, precum şi articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Isai Chibac, parte în dosarul nr.3-729/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “Pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces” din subpunctul 1.5 al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013.

18. Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1, 16, 46 şi 54 din Constituţie.

19. Curtea menţionează că, potrivit articolului 14 din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile privind vârstele de pensionare şi stagiile de cotizare prevăzute de lege.

20. Articolul 6 alin.(4) din legea menţionată stabileşte că pentru unele categorii de contribuabili cuantumul minim al contribuţiilor se stabileşte prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.

21. Astfel, potrivit prevederilor subpunctului 1.5 al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, pentru a beneficia de pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) întreprinzătorii individuali, avocaţii, notarii publici, executorii judecătoreşti şi mediatorii care au obţinut dreptul de a desfăşura activitate în modul stabilit de lege, indiferent de forma juridică de organizare, sunt obligaţi să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat 5748 de lei anual pentru asigurarea individuală (tariful contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii).

22. În acelaşi timp, ţinând cont de faptul că respectivele categorii de persoane achită doar o contribuţie fixă de asigurări sociale de stat obligatorii, şi nu o contribuţie procentuală în funcţie de sumele primite pentru serviciile prestate, ei beneficiază doar de pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces.

23. Curtea nu poate susţine alegaţiile autorului excepţiei privind instituirea unei situaţii discriminatorii.

24. Or, urmează a se face distincţie la stabilirea pensiei între persoanele care au achitat o contribuţie procentuală de asigurări sociale de stat obligatorii din fondul de salarizare şi alte recompense sau în funcţie de sumele primite pentru serviciile prestate şi persoanele care au achitat o contribuţie fixă de asigurări sociale de stat obligatorii.

25. În acelaşi timp, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că orice diferenţă de tratament nu implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituţie. Pentru a stabili încălcarea articolului 16 din Constituţie trebuie să se constate faptul că persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile beneficiază de tratament preferenţial şi că această distincţie este discriminatorie.

26. Astfel, principiul egalităţii consacrat de Constituţie nu înseamnă uniformitate, el presupune tratament egal în situaţii egale, pentru situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.

27. În partea ce ţine de încălcarea dreptului la proprietate, Curtea reţine că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale garantate de articolul 46 şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică. Prin urmare, un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată.

28. În acelaşi timp, Curtea menţionează că stabilirea tarifului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă o opţiune a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească tipurile de prestaţii sociale asigurate.

29. Prin urmare, în temeiul celor expuse supra, Curtea menţionează că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “Pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces” din subpunctul 1.5. al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, nr.329 din 23 decembrie 2013, ridicată de către Isai Chibac, parte în dosarul nr.3-729/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.