Decizie nr.57 din 11.06.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.70g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art.21 din Legea instituţiilor financiare

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.70g/2018 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din art.21 din

Legea instituţiilor financiare

nr. 57  din  11.06.2018

 (în vigoare 11.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 400-409 art. 136 din 26.10.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 5 iunie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe data de 11 iunie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a tezei a treia a articolului 21 din Legea instituţiilor financiare nr.550 din 21 iulie 1995 [până la modificările operate prin Legea nr.182 din 22 iulie 2016]: “Aceste persoane trebuie să fie confirmate de Banca Naţională înainte de începerea exercitării funcţiei.”, ridicată de către dl Xenofont Fetescu, parte în dosarul nr.3-750/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 5 iunie 2018 de către dna judecător Diana Tricolici de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 22 aprilie 2016, dl Xenofont Fetescu, acţionar al băncii comerciale “Moldova-Agroindbank” S.A., a fost ales de către adunarea generală a acţionarilor în funcţia de membru al consiliului băncii.

4. În acest sens, pe 5 mai 2016, această bancă comercială a depus la Banca Naţională a Moldovei (în continuare – BNM) o cerere prin care a solicitat confirmarea dlui Xenofont Fetescu în funcţia de administrator de bancă. Totuşi, prin decizia din 28 iulie 2016, BNM a refuzat confirmarea în funcţie.

5. Pe 26 august 2016, dl Xenofont Fetescu a depus o contestaţie împotriva deciziei prin care a fost refuzată confirmarea sa în funcţie, însă BNM a respins-o.

6. Pe 24 octombrie 2016, dl Xenofont Fetescu a înaintat o acţiune în contencios administrativ împotriva BNM şi a solicitat anularea deciziei prin care s-a refuzat confirmarea sa în funcţia de administrator de bancă. Odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, dl Xenofont Fetescu a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la §1 supra.

7. Prin încheierea din 24 mai 2018, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]”

9. Prevederile relevante ale Legii instituţiilor financiare nr.550 din 21 iulie 1995 sunt următoarele:

Articolul 21

Exigenţele faţă de administratori

“Persoanele alese sau numite în funcţia de administrator de bancă trebuie să corespundă criteriilor stabilite de Banca Naţională privind calificarea, experienţa, reputaţia în cercurile de afaceri, inexistenţa antecedentelor penale şi a probelor care ar demonstra că au purtat răspundere la locurile anterioare de muncă pentru apariţia de probleme financiare şi administrative, inexistenţa mărturiilor de escrocherii financiare, de evaziune fiscală etc. Administratori ai băncii pot fi numai persoane fizice, cu excepţia membrilor comisiei de cenzori ale căror împuterniciri pot fi delegate organizaţiei de audit, dacă aceasta nu efectuează controlul de audit al băncii. Aceste persoane trebuie să fie confirmate de Banca Naţională înainte de începerea exercitării funcţiei. Decizia privind o astfel de confirmare se emite în condiţiile art.7 alin.(2).”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

10. În motivarea sesizării, autorul a contestat faptul că BNM poate refuza confirmarea administratorilor după alegerea sau numirea lor de către adunarea generală a acţionarilor. În acest mod, s-ar aduce atingere dreptului la vot al acţionarilor şi, implicit, dreptului de proprietate al acestora. Potrivit autorului, confirmarea prealabilă a candidaţilor propuşi la funcţia de administrator reprezintă o măsură mai puţin intruzivă decât confirmarea ulterioară a acestora după ce au fost aleşi sau numiţi de către adunarea generală.

11. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 9, 46, 54 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii instituţiilor financiare, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Xenofont Fetescu, parte în dosarul nr.3-750/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie teza a treia din articolul 21 din Legea instituţiilor financiare [până la modificările operate prin Legea nr.182 din 22 iulie 2016], în baza căreia persoanele alese sau numite în funcţia de administrator de bancă trebuie să fie confirmate de către BNM înainte de începerea exercitării funcţiei.

16. Curtea observă că prevederile contestate au fost abrogate prin Legea nr.202 din 6 octombrie 2017, în vigoare din 1 ianuarie 2018. Totuşi, Curtea subliniază că, potrivit jurisprudenţei sale, excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa actelor în vigoare, cât şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 73).

17. Prin urmare, Curtea reţine că, deşi articolul 21 din Legea instituţiilor financiare a fost abrogat, acesta continuă să producă efecte în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, pentru că decizia BNM prin care a fost refuzată confirmarea în funcţia de administrator de bancă a fost adoptată atunci când articolul era în vigoare.

18. Curtea menţionează că aprobarea sau confirmarea de către BNM a persoanelor înaintate în funcţiile de administratori de bancă urmăreşte garantarea gestionării corecte şi prudente a băncii, precum şi evitarea unor riscuri pentru sistemul bancar şi pentru deponenţi.

19. Curtea observă că Republica Moldova s-a angajat, prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, să îndeplinească următoarele obiective legate de sectorul financiar: (a) sprijinirea procesului de adaptare a reglementărilor în sectorul serviciilor financiare la nevoile unei economii de piaţă deschise; (b) asigurarea unei protecţii eficace şi adecvate a investitorilor şi a altor consumatori de servicii financiare; (c) asigurarea stabilităţii şi integrităţii sistemului financiar din Republica Moldova în toate elementele sale; (d) promovarea cooperării dintre diferiţii actori ai sistemului financiar, inclusiv autorităţile de reglementare şi de control, precum şi (e) asigurarea supravegherii independente şi eficace (Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, articolul 58).

20. De asemenea, Republica Moldova s-a angajat să realizeze apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE. În acest sens, Curtea menţionează că, potrivit articolului 88 alin.(1) din Directiva 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, statele membre ale UE se asigură că organul de conducere [al băncii] defineşte, supraveghează şi este responsabil pentru punerea în aplicare a unor principii de guvernanţă care să asigure administrarea eficientă şi prudentă a instituţiei, inclusiv separarea responsabilităţilor în cadrul organizaţiei şi prevenirea conflictelor de interese. Potrivit articolului 91 alin.(1) din aceeaşi Directivă, membrii organului de conducere [al băncii] trebuie să aibă o reputaţie suficient de bună şi să posede suficiente cunoştinţe, competenţe şi experienţă pentru a-şi exercita atribuţiile.

21. Autorul excepţiei nu contestă, în sine, constituţionalitatea confirmării de către BNM a persoanelor înaintate la funcţii de administratori, ci ipoteza în care confirmarea administratorilor de către BNM are loc numai după alegerea sau numirea lor de către adunarea generală a acţionarilor. Autorul susţine că refuzul de a confirma administratorii de către BNM numai după alegerea sau numirea lor de către adunarea generală a acţionarilor aduce atingere dreptului la vot al acţionarilor şi, implicit, dreptului de proprietate al acestora.

22. Având în vedere circumstanţele litigiului principal, Curtea constată că problema nu-şi are originea în participarea autorului excepţiei în calitate de acţionar la alegerea membrilor consiliului, ci în faptul că acesta a fost ales de către adunarea generală în funcţia de membru al consiliului, dar nu a fost confirmat ulterior de către BNM. Aşadar, Curtea reţine că criticile autorului excepţiei cu privire la încălcarea dreptului la vot al acţionarilor şi, implicit, a dreptului de proprietate al acestora au fost formulate în abstract.

23. Curtea a menţionat în jurisprudenţa sa că de invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument riscă să devină unul abstract, pierzându-se în aceste condiţii caracterul concret al excepţiei. Excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o excepţie de procedură care are ca scop împiedicarea pronunţării unei soluţii bazate pe o normă neconstituţională. Mai mult, Curtea a menţionat că, în cazul constatării neconstituţionalităţii unei norme prin intermediul excepţiei, aceasta nu manifestă doar o funcţie de prevenţie, ci şi una reparatorie, pentru că se referă în primul rând la situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată (DCC nr.83 din 6 septembrie 2017, §§ 21-22; DCC nr.56 din 27 iunie 2017, §§23-25).

24. Deşi Curtea admite incidenţa unui drept de proprietate al autorului excepţiei, conturat sub aspectul dreptului acţionarului de a fi ales în organele de conducere ale băncii şi sub cel al dreptului de a participa la administrarea ei, momentul în care BNM ar refuza confirmarea sa în funcţie ar fi irelevant. În acest sens, Curtea poate imagina o situaţie în care refuzul confirmării candidaturii autorului excepţiei putea avea loc până la alegerea sa de către adunarea generală, însă cu acelaşi rezultat de restricţionare a accesului persoanei la o funcţie de conducere în cadrul băncii.

25. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei a treia a articolului 21 din Legea instituţiilor financiare nr.550 din 21 iulie 1995 [până la modificările operate prin Legea nr.182 din 22 iulie 2016]: “Aceste persoane trebuie să fie confirmate de Banca Naţională înainte de începerea exercitării funcţiei.”, ridicată de către dl Xenofont Fetescu, parte în dosarul nr.3-750/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.