Decizie nr.60 din 06.09.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.92a/2016 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (autorităţile administraţiei publice ale mun. Chişinău)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.92a/2016 privind controlul

constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr.436-XVI din

28 decembrie 2006 privind  administraţia publică locală

(autorităţile administraţiei publice ale mun. Chişinău)

nr. 60  din  06.09.2016

 (în vigoare 06.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 24-29 art. 5 din 27.01.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 28 iulie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 septembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 28 iulie 2016 Consiliul municipal Chişinău, în baza Deciziei nr.2/8 din 26 iulie, a sesizat Curtea Constituţională privind controlul constituţionalităţii articolelor 26 alin.(1), 55 alin.(1) şi (2), 56 alin.(1), (2), (3), (7), 57 alin.(3) şi (5) şi 60 alin.(1), (5), (6), (7) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală reglementează modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale.

4. Potrivit articolului 26 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, primarul este şeful administraţiei publice locale. De asemenea, art.55 alin.(1) şi (2), art.56 alin.(1), (2), (3), (7), art.57 alin.(3) şi (5) şi art.60 alin.(1), (5), (6), (7) din aceeaşi lege stabilesc statutul, modul de organizare, alegerea şi componenţa, precum şi coordonarea activităţii autorităţilor administraţiei publice ale municipiului Chişinău.

5. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 109, 110 şi 112 din Constituţie.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

“(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.”

Articolul 110

Organizarea administrativ-teritorială

“(1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, oraşe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii.

(2) Localităţilor din stânga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică.

(3) Statutul capitalei Republicii Moldova oraşul Chişinău se reglementează prin lege organică.”

Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

“(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.

(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege.”

7. Prevederile relevante ale Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (publicată în M. O., 2007, nr.32-35, art.116) sunt următoarele:

Articolul 26

Primarul şi viceprimarul

“(1) Primarul este şeful administraţiei publice locale. Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să se pronunţe asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

[…]”

Articolul 55

Autorităţile administraţiei publice

ale municipiului Chişinău

“(1) Municipiul Chişinău este organizat în subdiviziuni administrativ-teritoriale numite sectoare, oraşe şi sate (comune).

(2) Administrarea publică a municipiului Chişinău se realizează de către consiliul municipal, consiliile sectorale, orăşeneşti şi săteşti (comunale), ca autorităţi deliberative, şi de către primarul general al municipiului Chişinău, primarii sectoarelor, satelor (comunelor) şi oraşelor, ca autorităţi executive.

[…]”

Articolul 56

Alegerea şi componenţa autorităţilor administraţiei

publice ale municipiului Chişinău

“(1) Consiliul municipal Chişinău, consiliile sectorale, orăşeneşti şi săteşti (comunale), primarul general al municipiului Chişinău şi primarii sectoarelor, oraşelor şi satelor (comunelor) se aleg în condiţiile Codului electoral.

(2) Consiliul municipal Chişinău se constituie din 51 de consilieri.

(3) Consiliile sectorale ale municipiului Chişinău se constituie din următorul număr de consilieri: Botanica - 25, Buiucani - 23, Centru - 23, Ciocana - 23, Râşcani - 25.

[…]

(7) Sectoarele municipiului Chişinău au câte un primar şi doi viceprimari. Viceprimarii sectoarelor municipiului Chişinău se aleg în condiţiile art.31.

(8) Consiliul municipal şi consiliile sectorale ale municipiului Chişinău se constituie, funcţionează şi pot fi dizolvate în condiţiile art.13, ale capitolului II secţiunea a 3-a, ale art.25 şi 48, care se aplică în mod corespunzător.”

Articolul 57

Coordonarea activităţii autorităţilor administraţiei

 publice ale municipiului Chişinău

“[…]

(3) Consiliile sectorale ale municipiului Chişinău realizează, în mod corespunzător, competenţele prevăzute de prezenta lege pentru consiliile unităţilor administrativ-teritoriale de nivelurile întâi şi al doilea, precum şi de Legea privind statutul municipiului Chişinău.

[…]

(5) Primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Chişinău exercită atribuţiile prevăzute de prezenta lege pentru autorităţile locale executive de nivelul întâi, cu excepţia celor exercitate de primarul general al municipiului Chişinău. Primarul sectorului municipiului Chişinău poate propune consiliului sectoral consultarea populaţiei, prin referendum local, privind problemele locale de interes deosebit.”

Articolul 60

Statutul secretarului consiliului raional, al secretarului Consiliului

 municipal Chişinău, al secretarului Consiliului municipal Bălţi şi

cel al secretarului consiliului sectoral al municipiului Chişinău

“(1) Secretarul consiliului raional, secretarul Consiliului municipal Chişinău, secretarul Consiliului municipal Bălţi şi secretarul consiliului sectoral al municipiului Chişinău sunt funcţionari publici. Persoana numită, în condiţiile prezentei legi, în funcţia de secretar trebuie să fie licenţiat al unei facultăţi (secţii) de drept sau de administraţie publică.

[…]

(5) Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului se face, în condiţiile legii, prin decizie a consiliului raional, a Consiliului municipal Chişinău, a Consiliului municipal Bălţi sau a consiliului sectoral al municipiului Chişinău. Evaluarea performanţelor profesionale ale secretarului se face de către preşedintele raionului, Primarul General al municipiului Chişinău, primarul municipiului Bălţi sau primarul sectoral al municipiului Chişinău, în baza deciziei consiliului respectiv.

(6) Secretarul consiliului raional, secretarul Consiliului municipal Chişinău, secretarul Consiliului municipal Bălţi şi secretarul consiliului sectoral al municipiului Chişinău este, concomitent, secretar al raionului, respectiv, al municipiului Chişinău, al municipiului Bălţi sau al sectorului.

(7) Secretarului consiliului raional, secretarului Consiliului municipal Chişinău, secretarului Consiliului municipal Bălţi şi secretarului consiliului sectoral al municipiului Chişinău li se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

8. În motivarea sesizării, autorul susţine că art.26 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală atribuie instituţiei primarului un rol de superioritate şi conducere faţă de consiliul local.

9. Totodată, în sesizare se menţionează că art.55 alin.(1) şi (2), art.56 alin.(1), (2), (3), (7), art.57 alin.(3) şi (5) şi art.60 alin.(1), (5), (6), (7) din legea menţionată supra stabilesc pentru municipiul Chişinău entităţi administrativ-teritoriale (sectoare) şi instituie în aceste entităţi consilii locale şi secretari, ceea ce contravine art.109 şi 110 din Constituţie.

10. În final, autorul excepţiei pretinde că normele criticate încalcă dispoziţiile articolelor 109, 110 şi 112 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea menţionează că articolele 25 lit.j) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.j) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează consiliile locale cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

14. Curtea observă că dispoziţiile contestate reglementează statutul primarului, componenţa autorităţilor administraţiei publice ale municipiului Chişinău, precum şi competenţa acestora şi statutul secretarului consiliului raional şi municipal.

15. Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 109, 110 şi 112 din Constituţie.

16. Curtea reţine că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.

17. În acest sens, Curtea subliniază că, potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele.

18. Curtea reţine că articolul 109 din Constituţie prevede că administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

19. În acelaşi timp, potrivit articolului 112 alin.(1) din Constituţie, autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

20. Curtea observă că, potrivit prevederilor legale, consiliile locale şi primarii sunt autorităţi ale administraţiei publice locale, prin care, potrivit prevederilor Constituţiei, se realizează autonomia locală la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Relaţiile dintre consiliul local şi primari pot fi apreciate pornind de la faptul că primarii sunt autorităţi executive, iar consiliile locale autorităţi deliberative. În acest context, Curtea observă că raporturile dintre consiliile locale şi primari nu sunt raporturi de subordonare, ci de cooperare.

21. În acelaşi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autorităţi sunt constituite prin votul direct al cetăţenilor, ceea ce le conferă în egală măsură legitimitate.

22. În contextul normelor constituţionale cuprinse la articolele 109 şi 112, Curtea reţine că normele legale criticate nu sunt de natură să afecteze principiile administrării publice locale, determinând atribuţiile autorităţilor locale în soluţionarea problemelor de interes local şi excluzând implicarea altor autorităţi în adoptarea deciziilor, prin urmare, nefiind contrare dispoziţiilor articolelor 109 şi 112 din Constituţie.

23. În ceea ce priveşte invocarea articolului 110 din Constituţie, Curtea menţionează că acest articol nu este incident prevederilor criticate, or, acestea din urmă nu ridică probleme susceptibile să afecteze organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

24. Totodată, având în vedere că autorul sesizării nu abordează, în esenţă, probleme de constituţionalitate, solicitând examinarea, de fapt, a atribuţiilor primarului în raport cu atribuţiile consiliului municipal Chişinău, Curtea reaminteşte că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale, iar nu compararea dispoziţiilor mai multor legi sau a prevederilor din acelaşi act normativ între ele şi nici coroborarea acestora sau posibilele contradicţii din legislaţia internă.

25. În lumina celor expuse, Curtea menţionează că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi, prin urmare, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolelor 26 alin.(1), 55 alin.(1) şi (2), 56 alin.(1), (2), (3), (7), 57 alin.(3) şi (5) şi 60 alin.(1), (5), (6), (7) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.