Decizie nr.60 din 22.04.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.141a/2021 privind controlul constituţionalităţii Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 141a/2021 privind controlul

constituţionalităţii Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind

emisiunea  obligaţiunilor de stat  în  vederea executării de

către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate

 din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014

 şi nr.101 din 1 aprilie 2015

nr. 60  din  22.04.2022

 (în vigoare 22.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.164-169 art. 84 din 03.06.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, Preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 17 iunie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 aprilie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituţionalităţii Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, depusă de dnii Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiţă, Bogdat Ţîrdea şi Petru Burduja, deputaţi în Parlament.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională pe 17 iunie 2021, în baza articolului 135 alin.(1) litera a) din Constituţie.

Motivele sesizării

3. La 7 noiembrie 2014, prin scrisoarea nr.343-SS, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a expediat Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF) Planul de contingenţă elaborat de BNM conform situaţiei la 30 septembrie 2014, în care constata situaţia financiară precară a trei bănci comerciale ("Banca de Economii" S.A., "Banca Socială" S.A. şi "Unibank" S.A.) şi identifica eventuale costuri financiare de redresare în valoare de 6,3 miliarde lei.

4. La 7 noiembrie 2014, prin scrisoarea nr.344-SS, BNM a propus Guvernului să aprobe o Hotărâre privind asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale, anexând proiectul şi nota informativă.

5. În şedinţa din 7 noiembrie 2014, Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară, luând în consideraţie Planul de contingenţă menţionat supra la § 3, precum şi explicaţiile Guvernatorului BNM (procesul-verbal nr.2), a constatat "pericolul apariţiei unei crize financiare sistemice prevăzut de articolul 35¹ din Legea nr.419 din 22 decembrie 2006" şi a recomandat Guvernului să aprobe o Hotărâre privind asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale în redactarea propusă de BNM (a se vedea § 4), de acordare a unei garanţii de până la 9,5 miliarde de lei. Statutul şi componenţa nominală a Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară au fost reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.449 din 2 iunie 2010.

6. La 13 noiembrie 2014, Guvernul, pe baza propunerilor BNM şi ale Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, menţionate supra la § 4 şi 5, a aprobat Hotărârea nr.938 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale, prin care a împuternicit Ministerul Finanţelor să emită, în numele Guvernului, o garanţie de stat pentru creditele de urgenţă în sumă de până la 9, 5 miliarde de lei acordate de BNM băncilor licenţiate. Hotărârea Guvernului nr.938 din 13 noiembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.93 din 14 aprilie 2015.

7. La 17 noiembrie 2014, Ministerul Finanţelor a emis, în numele Guvernului, Garanţia de stat nr.807 pentru acordarea creditelor de urgenţă de către BNM băncilor licenţiate în sumă de 9 500 milioane de lei.

8. În baza Garanţiei nr.807 din 17 noiembrie 2014, BNM a instituit la cele trei bănci o administrare specială, a emis monedă naţională şi a acordat credite de urgenţă în sumă totală de 9 434,5 milioane de lei, după cum urmează:

• "Banca de Economii" S.A. – suma de 5 273,2 milioane de lei în baza Hotărârii Consiliului de administraţie al BNM nr.250 din 27 noiembrie 2014 şi contractului de credit de urgenţă nr.31 din 28 noiembrie 2014;

• BC "Banca Socială" S.A. – suma de 2 807,8 milioane de lei, în baza Hotărârii Consiliului de administraţie al BNM nr.255 din 30 noiembrie 2014 şi a contractului de credit de urgenţă nr.32 din 1 decembrie 2014;

• B.C. "Unibank" S.A. – suma de 1 353,5 milioane de lei¹ în baza Hotărârii Consiliului de administraţie al BNM nr.297 din 30 decembrie 2014 şi a contractului de credit de urgenţă nr.33 din 30 decembrie 2014.

___________________________

¹https://www.bnm.md/ro/content/despre-garantiile-guvernului-convertite-datorie-publica 

9. La 26 martie 2015, CNSF (procesul-verbal nr.3), analizând informaţia Guvernatorului BNM, a constatat necesitatea de a acorda suplimentar băncilor aflate în dificultate financiară credite de urgenţă în sumă de 6,5 miliarde lei şi a recomandat Guvernului să emită o garanţie de stat pentru aceste credite.

10. La 30 martie 2015, Guvernul, luând în consideraţie recomandarea CNSF, menţionată supra la § 9, a adoptat Hotărârea nr.124 cu privire la asigurarea stabilităţii sistemului bancar din Republica Moldova, prin care a împuternicit Ministerul Finanţelor să emită, în numele Guvernului, Garanţia de stat pentru creditele de urgenţă în sumă de până la 5 340 milioane de lei acordate de BNM băncilor licenţiate. Hotărârea Guvernului nr.124 din 30 martie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.166-176 din 3 iulie 2015.

11. La 1 aprilie 2015, Ministerul Finanţelor a emis, în numele Guvernului, Garanţia de stat nr.101 pentru acordarea creditelor de urgenţă de către BNM băncilor licenţiate, în sumă de 5 340 milioane lei.

12. În baza Garanţiei de stat nr.101 din 1 aprilie 2015, Banca Naţională a Moldovei a deschis linii de creditare pentru băncile comerciale, după cum urmează: "Banca de Economii" S.A. (4 000,0 milioane de lei); B.C. "Unibank" S.A. (970,0 milioane de lei)².

___________________________

²https://www.bnm.md/ro/content/despre-garantiile-guvernului-convertite-datorie-publica 

13. La 3 octombrie 2016, în baza articolului 106¹ din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament, a fost adoptată Legea nr.235 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015. Prin această Lege, datoria de stat a Guvernului faţă de BNM, derivată din Garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, a fost convertită în valori mobiliare de stat (obligaţiuni de stat) emise pe termen lung. De asemenea, Ministerul Finanţelor a fost împuternicit să emită şi să transmită Băncii Naţionale obligaţiuni de stat cu termen de scadenţă de până la 25 de ani, într-un volum total de până la 13 583 717 000 lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5 % anual.

14. La 4 octombrie 2016, Ministerul Finanţelor şi BNM au semnat, în baza articolului 2 alin.(7) din Legea contestată, Acordul privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat în vederea executării obligaţiilor Ministerului Finanţelor rezultate din garanţiile de stat, prin care au stabilit volumul emisiunii de obligaţiuni, graficul de răscumpărare a obligaţiunilor, periodicitatea plăţii dobânzilor aferente, precum şi alte drepturi şi obligaţii ale Ministerului Finanţelor în calitate de emitent şi ale BNM în calitate de deţinător al obligaţiunilor de stat.

15. Prin Legea nr.42 din 6 martie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost abrogate alineatele 11, 12 şi 13 din articolul 2 al Legii nr.235 din 3 octombrie 2016, care prevedeau posibilitatea Ministerului Finanţelor de a răscumpăra obligaţiunile de stat înainte de data scadenţei din contul venitului bugetului de stat obţinut din distribuirea profitului Băncii Naţionale a Moldovei.

16. Pe parcursul anilor 2017-2021, Ministerul Finanţelor a achitat dobânzile aferente şi a răscumpărat obligaţiunile ajunse la scadenţă, aşa cum a fost prevăzut în Acordul privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat.

17. La 17 iunie 2021, dnii Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiţă, Bogdat Ţîrdea şi Petru Burduja, deputaţi în Parlament, au depus o sesizare în vederea controlului de constituţionalitate al Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015.

Legislaţia pertinentă

18. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]".

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice."

19. Prevederile relevante ale Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015 sunt următoarele:

"Prezenta lege organică este adoptată în temeiul prevederilor art.106¹ din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament.

Art.1. – Prezenta lege stabileşte condiţiile de emisiune a obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, acordate Băncii Naţionale a Moldovei de către Ministerul Finanţelor pentru garantarea creditelor de urgenţă.

Art.2. – (1) Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite Băncii Naţionale a Moldovei obligaţiuni de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, acordate Băncii Naţionale a Moldovei de către Ministerul Finanţelor pentru garantarea creditelor de urgenţă.

(2) Volumul obligaţiunilor de stat emise va fi egal cu suma creditelor neachitate de către "Banca de Economii" S.A., BC "Banca Socială" S.A. şi BC "Unibank" S.A. Băncii Naţionale a Moldovei la data emiterii obligaţiunilor de stat.

(3) Obligaţiunile de stat vor fi emise de către Ministerul Finanţelor în termen de 7 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(4) Obligaţiunile de stat vor fi emise la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termene de până la 25 de ani, în volum total de până la 13583717000 lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5 la sută.

(5) Ratele dobânzii nominale, termenele de circulaţie şi volumele emisiunilor de obligaţiuni de stat sunt prezentate în anexa la prezenta lege.

(6) Dobânzile vor fi achitate semianual, cu excepţia dobânzilor pentru primul an, care vor fi achitate anual, la expirarea unui an de la data emisiunii conform alin.(3).

(7) Condiţiile de emisiune şi de răscumpărare a obligaţiunilor de stat stabilite în prezenta lege vor fi prevăzute într-un Acord privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat în vederea executării obligaţiilor Ministerului Finanţelor rezultante din garanţiile de stat, semnat între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei.

(8) Banca Naţională a Moldovei va înregistra în contul propriu în Sistemul de înscrieri în conturi obligaţiunile de stat emise conform prevederilor prezentei legi, la data de emisiune a acestora.

(9) Tranzacţionarea de către Banca Naţională a Moldovei pe piaţa secundară a obligaţiunilor de stat emise conform prezentei legi se admite cu condiţia că volumul tranzacţionat nu va depăşi 40 la sută din volumul de obligaţiuni de stat transmise Băncii Naţionale a Moldovei de către Ministerul Finanţelor.

(10) La data emisiunii obligaţiunilor de stat şi înregistrării acestora în contul propriu al Băncii Naţionale a Moldovei, se abrogă garanţia de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi garanţia de stat nr.101 din 1 aprilie 2015 emise de către Ministerul Finanţelor pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei "Băncii de Economii" S.A., BC "Banca Socială" S.A. şi BC "Unibank" S.A.

Art.3. – (1) La data emisiunii obligaţiunilor de stat, Ministerul Finanţelor subrogă Banca Naţională a Moldovei în raporturile legate de creanţa faţă de "Banca de Economii" S.A., BC "Banca Socială" S.A. şi BC "Unibank" S.A.

(2) Banca Naţională a Moldovei va transmite neîntârziat Ministerului Finanţelor toate actele aferente creanţei menţionate la art.3 alin.(1).

Art.4. – Creanţele Ministerului Finanţelor faţă de "Banca de Economii" S.A., BC "Banca Socială" S.A. şi BC "Unibank" S.A., obţinute în urma subrogării Băncii Naţionale a Moldovei conform art.3 alin.(1), se onorează conform art.38¹¹ alin.(3) lit.a¹) din Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995.

Art.5. – Lichidatorii "Băncii de Economii" S.A., BC "Banca Socială" S.A. şi BC "Unibank" S.A. vor prezenta lunar Ministerului Finanţelor un raport privind procesul de valorificare a activelor "Băncii de Economii" S.A., BC "Banca Socială" S.A. şi BC "Unibank" S.A."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

20. În argumentarea sesizării, autorii susţin că la momentul adoptării Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 nu s-au luat în considerare urmările economice ale emisiunii obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat faţa de BNM.

21. Autorii au notat că Legea contestată creează o sarcină suplimentară considerabilă asupra bugetului naţional. Deşi stingerea obligaţiunilor de stat se propune a fi realizată în termen de 25 de ani, cheltuielile bugetare pentru stingerea acestora cresc în fiecare an. Atribuirea resurselor bugetare pentru răscumpărarea obligaţiunilor de stat şi plata dobânzilor aferente impune cheltuieli bugetare suplimentare, fapt care împiedică atingerea scopurilor prioritare propuse pentru dezvoltarea social-economică a ţării şi creşterea bunăstării oamenilor. De asemenea, autorii au menţionat că efectele juridice ale Legii contestate instituie sarcini pecuniare (contribuţii băneşti, taxe, tarife, obligaţii fiscale), care le revin cetăţenilor, şi că statul nu este autorizat să pună obligaţiile sale pecuniare pe umerii cetăţenilor.

22. Potrivit autorilor sesizării, dispoziţiile contestate ar fi contrare articolelor 1, 4, 7, 9, 46 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

23. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

24. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale le conferă deputaţilor în Parlament prerogativa de a sesiza Curtea Constituţională.

25. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

26. Curtea reţine că Legea nr.235 din 3 octombrie 2016 nu a constituit anterior obiect de control al constituţionalităţii.

27. Autorii sesizării susţin că Legea contestată ar veni în contradicţie cu articolele 1 alin.(3) [statul de drept], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Legea Supremă], 9 [principiile fundamentale privind proprietatea], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 127 [proprietatea] din Constituţie.

28. Cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3), 4, 7 şi 9 din Constituţie, Curtea a subliniat că aceste norme comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza tuturor legilor Republicii Moldova. Ele nu pot constitui repere separate şi nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 20; HCC nr.7 din 4 martie 2021, § 17; DCC nr.23 din 16 februarie 2021, § 21; DCC nr.82 din 8 iunie 2021, § 14).

29. Curtea notează că dreptul de proprietate (articolul 46 coroborat cu articolul 127 din Constituţie) nu este un drept absolut, poate suporta anumite limitări şi este susceptibil de ingerinţe ale statului în ceea ce priveşte exercitarea atributelor sale. Limitarea exerciţiului acestui drept poate fi impusă de necesitatea asigurării unui echilibru între interesele individuale şi interesul general, iar uneori are ca scop protecţia drepturilor şi a libertăţilor altor persoane. Astfel, obligarea la plata unor impozite, taxe şi contribuţii constituie, în principiu, o ingerinţă în dreptul la proprietate, întrucât privează persoana în cauză de un bun, şi anume de suma bănească care trebuie plătită. Totuşi, această ingerinţă în dreptul de proprietate este în general, justificată, deoarece ţine de marja discreţionară a statului de a institui şi percepe impozite şi contribuţii obligatorii, care nu sunt disproporţionate (a se vedea DCC nr.68 din 18 mai 2021, § 18; DCC nr.9 din 20 ianuarie 2022, § 25).

30. Conform jurisprudenţei Curţii Europene, o ingerinţă, inclusiv una care rezultă dintr-o măsură luată pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuţii, trebuie să stabilească un echilibru corect între cerinţele interesului general al societăţii şi cerinţele de protecţie a drepturilor fundamentale ale persoanei. Prin urmare, trebuie să existe o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi obiectivele urmărite. Curtea Europeană a constatat, de asemenea, că statului îi este acordată, de obicei, o marjă largă de apreciere în baza Convenţiei, atunci când sunt în discuţie măsuri generale de strategie economică sau socială, precum şi de elaborare şi implementare a politicii în domeniul impozitării. Datorită cunoaşterii directe a societăţii şi a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea Europeană pentru a decide ce este "în interesul public". Astfel, îi revine în primul rând legislatorului să decidă asupra tipului de impozite sau de contribuţii care trebuie percepute. Deciziile în acest domeniu implică în mod normal o evaluare a problemelor politice, economice şi sociale pe care Convenţia le lasă în competenţa statelor membre, întrucât autorităţile naţionale sunt mai bine plasate pentru a evalua astfel de probleme (a se vedea, mutatis mutandis, Azienda Agricola Silverfunghi S.A.S. şi alţii v. Italia, 24 iunie 2014, § 102-103).

31. În prezenta cauză, Curtea observă că, prin Legea contestată, legislatorul nu a instituit taxe sau impozite speciale pentru a acoperi datoria de stat rezultată din emisiunea de obligaţiuni. Eventuala redistribuire a venitului bugetului de stat colectat din taxe şi impozite plătite de către cetăţeni nu face incident dreptul de proprietate privată al acestora, deoarece ţine de competenţa autorităţilor să gestioneze mijloacele financiare ale statului. Prin urmare, Curtea nu poate reţine incidenţa dreptului de proprietate privată protejat de articolul 46 din Constituţie.

32. Autorii sesizării mai susţin că legea criticată ar institui un mecanism camuflat de plată a dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat. Curtea observă că Legea contestată stabileşte în mod clar în Anexă volumul emisiunii obligaţiunilor de stat şi rata nominală a dobânzii care este aplicată pentru fiecare an de circulaţie a obligaţiunilor. Mai mult, potrivit Legii nr.419 din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, dobânzile la obligaţiunile de stat pot avea rată fixă sau flotantă, în funcţie de scopurile urmărite de emitent [articolul 17 alin.(3)]. Legea în cauză nu interzice modificarea ratelor dobânzilor în perioada de circulaţie a obligaţiunilor de stat.

33. De asemenea, Curtea observă că prevederile Legii contestate au stabilit condiţiile de emisiune a obligaţiunilor de stat, condiţii care au fost preluate în Acordul privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat, încheiat la 4 octombrie 2016 între emitentul de valori mobiliare (Ministerul Finanţelor) şi deţinătorul acestora (Banca Naţională a Moldovei). Drept consecinţă a încheierii acestui Acord, Garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015 oferite anterior de către Ministerul Finanţelor Băncii Naţionale a Moldovei s-au stins [articolul 2 alin.(10) din Legea nr.235/2016], iar creanţele Băncii Naţionale a Moldovei faţă de băncile licenţiate au trecut de drept la Ministerul Finanţelor [articolul 3 din Lege nr.235/2016]. Totodată, Curtea reţine că relaţiile actuale dintre emitentul de valori mobiliare [Ministerul Finanţelor] şi deţinătorul acestora [Banca Naţională a Moldovei] sunt guvernate şi de dispoziţiile Legii nr.419 din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, în partea în care se referă la circuitul [articolul 18] şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat [articolul 19]. Aşadar, având în vedere cele menţionate şi faptul că Acordul din 4 octombrie 2016 este în curs de executare, că valorile mobiliare emise de stat în baza acestui Acord sunt în circulaţie pe parcursul a mai mult de 5 ani, Curtea ajunge la concluzia că controlul de constituţionalitate al Legii contestate ar pune în discuţie relaţiile dintre două autorităţi publice centrale (Ministerul Finanţelor şi BNM) care implementează politici financiare ale statului. Curtea menţionează că reglementarea formării, administrării, utilizării şi controlului resurselor financiare ale statului ţine de competenţa Parlamentului, iar autorii sesizării nu au demonstrat că, adoptând Legea contestată, legislatorul a comis o ingerinţă în normele constituţionale invocate. Totodată, Curtea menţionează că Acordul privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat nu poate fi obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva articolului 135 alin.(1) din Constituţie.

34. Analiza sistemică a actelor normative premergătoare Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 a permis Curţii să noteze următoarele.

35. Curtea observă că Ministerul Finanţelor a emis Garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, iar Banca Naţională a Moldovei a efectuat o emisiune de monedă naţională în valoare de 9,5 miliarde de lei şi, respectiv, de 5,34 miliarde de lei, precum şi a transferat sumele corespunzătoare de bani băncilor licenţiate până la publicarea şi intrarea în vigoare a Hotărârilor Guvernului nr.938 din 13 noiembrie 2014 şi nr.124 din 30 martie 2015. Curtea reiterează că intrarea în vigoare a hotărârilor Guvernului este reglementată de articolul 102 alin.(4) din Constituţie, care prevede că hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei (HCC nr.17 din 10 iunie 2021, § 50). Nerespectarea exigenţelor constituţionale referitoare la condiţia publicării actelor Guvernului atrage inexistenţa acestora (a se vedea HCC nr.14 din 18 martie 1999). Regula constituţională din articolul 102 alin.(4), potrivit căreia nepublicarea actelor atrage inexistenţa lor, este aplicată tuturor hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi nu admite nicio excepţie. Curtea observă că Hotărârea Guvernului nr.938 din 13 noiembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.93 din 14 aprilie 2015. În baza hotărârii nepublicate, Ministerul Finanţelor a emis la 17 noiembrie 2014 Garanţia de stat nr.807, iar BNM, în baza acestei garanţii, a emis monedă naţională în valoare de 9,5 miliarde de lei şi a transmis-o băncilor aflate în dificultate financiară (a se vedea § 6-8 supra). În acelaşi sens, Hotărârea Guvernului nr.124 din 30 martie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.166-176 din 3 iulie 2015. Ministerul Finanţelor, până la publicarea acestei hotărâri, a semnat, în numele Guvernului, Garanţia de stat nr.101 din 1 aprilie 2015, iar BNM, în baza acesteia din urmă, a emis monedă în valoare de 5,34 miliarde lei şi a transmis-o băncilor licenţiate (a se vedea § 10-12 supra). Astfel, au fost puse în executare hotărâri de Guvern care nu erau în vigoare, deci, inexistente (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.17 din 10 iunie 2021, § 56).

36. De asemenea, Curtea observă că articolul 130 alin.(3) din Constituţie prevede că dreptul exclusiv la emisia monetară aparţine Băncii Naţionale a Moldovei. Totuşi, Constituţia condiţionează, la articolul 130 alin.(3), că o eventuală emisiune monetară "se efectuează conform deciziei Parlamentului". Curtea observă că Banca Naţională a Moldovei a efectuat o emisiune de monedă mai întâi de 9,5 miliarde de lei, apoi de 5,3 miliarde de lei, fără a exista vreo decizie a Parlamentului în acest sens.

37. Având în vedere consecutivitatea evenimentelor menţionate supra la § 3-12, Curtea a observat că autorităţile executive (Guvernul, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei) au acordat garanţii de stat şi credite de stat fără ca Parlamentul să fi "exercitat controlul asupra acordării împrumuturilor de stat", prerogativă stabilită în articolul 66 lit.i) din Constituţie. Curtea consideră că, în statul de drept, autorităţile publice trebuie să-şi exercite atribuţiile în modul prevăzut de articolul 6 din Constituţie, adică cu respectarea principiului de separare şi colaborare a puterilor în stat. Curtea reiterează că scopul oricărui control parlamentar este de a verifica actele şi acţiunile exponenţilor puterii executive sub aspectul conformităţii cu legea, respectării drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi al corespunderii cu interesul general al societăţii (a se vedea HCC nr.12 din 7 mai 2020, § 92; HCC nr.17 din 23 iunie 2020, § 124). Prin urmare, Parlamentul trebuie să asigure eficienţă atribuţiei prevăzute de articolul 66 lit.i) din Constituţie.

38. Având în vedere cele relatate la § 35-37, Curtea va emite o Adresă Parlamentului, pentru a interveni pe cale legislativă în înlăturarea lacunelor menţionate.

39. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, depusă de dnii Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiţă, Bogdat Ţîrdea şi Petru Burduja, deputaţi în Parlament.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

ADRESĂ

La 22 aprilie 2022, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr.60 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015.

În Decizia citată, Curtea a observat cazuri de:

- executare de către autorităţile publice a unor hotărâri ale Guvernului nepublicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;

- emisiune monetară în proporţii importante efectuată de Banca Naţională a Moldovei fără a avea la bază o decizie a Parlamentului prevăzută de articolul 130 alin.(3) din Constituţie;

- acordare a garanţiilor de stat şi a creditelor de stat fără un control asupra acordării împrumuturilor de stat exercitat de Parlament în baza atribuţiei stabilite de articolul 66 lit.i) din Constituţie.

În acest context, Curtea îi solicită Parlamentului să modifice astfel legislaţia încât:

• eventualele emisiuni de monedă pe care le va face Banca Naţională a Moldovei să respecte dispoziţia articolului 130 alin.(3) din Constituţie;

• să asigure eficienţă atribuţiei Parlamentului, prevăzute de articolul 66 lit.i) din Constituţie, de exercitare a controlului parlamentar asupra acordării împrumuturilor de stat.

Aşadar, în conformitate cu prevederile articolelor 28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta Adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenul prevăzut de lege.

Liuba ŞOVA,

Preşedinte ad-interim al Curţii Constituţionale