Decizie nr.60 din 25.04.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.77g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "într-un sediu unic" din articolul 2 alin.(3) al Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 77g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a textului “într-un sediu unic” din articolul 2 alin. (3) al Legii nr. 76 din

 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti

nr. 60  din  25.04.2019

 (în vigoare 25.04.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 218-222 art. 146 din 05.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 16 aprilie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 aprilie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “într-un sediu unic” din articolul 2 alin.(3) al Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, ridicată de către dl avocat Alexandr Bodnariuc, în dosarul nr.1–514/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 16 aprilie 2019, de către dna judecător Svetlana Garştea-Bria din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Eduard Rudenco de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 264¹ alin.(1) din Codul penal [conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare].

4. În şedinţa de judecată din 1 aprilie 2019, dl avocat Alexandr Bodnariuc a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “într-un sediu unic” din articolul 2 alin.(3) al Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti.

5. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

7. Prevederile relevante ale Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti sunt următoarele:

Articolul 2

“(1) Judecătoriile nou-create conform art.1 alin.(1) îşi vor începe activitatea la 1 ianuarie 2017.

(2) Unificarea sediilor judecătoriilor se va efectua treptat, până în data de 31 decembrie 2027, pe măsura creării condiţiilor pentru aceasta, conform planului aprobat de Parlament la propunerea Guvernului.

(3) Până la crearea condiţiilor de funcţionare într-un sediu unic, judecătoriile nou-create conform art.1 alin.(1) vor avea mai multe sedii, sediul central al judecătoriei fiind sediul judecătoriei nou-create, conform anexei la prezenta lege. Preşedintele, vicepreşedintele şi şeful secretariatului judecătoriei vor activa în sediul central al acesteia.

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul consideră că texul contestat nu corespunde articolului 20 din Constituţie, deoarece îngrădeşte accesul la justiţie, precum şi dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente.

9. Astfel, potrivit autorului excepţiei, textul invocat încalcă dreptul participanţilor la proces, examinarea cauzei fiind exclusă de la regula generală de competenţa teritorială în materie penală. Şi anume, cauza penală a fost expediată conform competenţei teritoriale la Judecătoria Chişinău, sediul central, dar pentru şedinţa privind examinarea cauzei părţile au fost citate la sediul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

10. În opinia sa, textul contestat contravine articolului 20 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Alexandr Bodnariuc, în dosarul nr.1–514/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “într-un sediu unic” din articolul 2 alin.(3) al Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti.

15. Examinând sesizarea, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de reorganizarea instanţelor judecătoreşti în urma adoptării Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti.

16. Curtea menţionează că exercitarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legislator, cu respectarea anumitor exigenţe, care previn eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii. Dreptul de acces la un tribunal reprezintă un element important al accesului la justiţie, care nu este unul absolut. Acesta poate fi limitat prin lege pentru a asigura administrarea eficientă a actului de justiţie.

17. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudenţa sa faptul că o instanţă este caracterizată prin funcţia sa jurisdicţională, şi anume soluţionarea aspectelor care intră în competenţa sa, prin aplicarea legii şi conform procedurilor prevăzute. Cerinţele suplimentare sunt: independenţa, imparţialitatea, durata mandatelor membrilor săi, precum şi existenţa unor garanţii procedurale – o parte dintre acestea fiind prevăzute în conţinutul articolului 6 (a se vedea Schaller-Borsset v. Elveţia, 28 octombrie 2010, § 30). Tribunalul trebuie să fie întotdeauna “instituit prin lege”, această expresie reflectând principiul statului de drept inerent oricărui sistem de protecţie impusă de articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea Jorgic v. Germania, 12 iulie 2007, § 64). Prin urmare, statele sunt obligate să adopte legi speciale de înfiinţare a instanţelor naţionale şi, apoi, de organizare şi de funcţionare a acestora.

18. Din datele cauzei nu rezultă faptul că inculpatului i-ar fi fost negat accesul la un tribunal, adică prezentarea cauzei sale are loc în faţa unui judecător, în baza prevederilor legale contestate.

19. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “într-un sediu unic” din articolul 2 alin.(3) al Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, ridicată de către dl avocat Alexandr Bodnariuc, în dosarul nr.1–514/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.