Decizie nr.63 din 26.09.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.111a/2016 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolele 42 alin.(6), 102 alin.(1) şi (2) şi 156 alin.(3) din Codul electoral (procedura colectării semnăturilor de către candidaţii la alegerile prezidenţiale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.111a/2016 privind controlul

constituţionalităţii unor prevederi din articolele 42 alin.(6),

102 alin.(1) şi (2) şi 156 alin. (3) din Codul electoral

 (procedura colectării semnăturilor de către candidaţii

 la alegerile prezidenţiale)

nr. 63  din  26.09.2016

 (în vigoare 26.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-352 art. 77 din 07.10.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 21 septembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 septembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 21 septembrie 2016 deputatul Valeriu Ghileţchi a adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii mai multor prevederi din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, după cum urmează:

- sintagmele “în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile” şi “lista de subscripţie se autentifică prin aplicarea, pe fiecare foaie, a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective” din alin.(6) al articolului 42;

- sintagma “din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova” din alin.(1) şi alin.(2) al articolului 102;

- sintagma “listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective” din alin.(3) al articolului 156.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

3. Conform normelor electorale, una din condiţiile înregistrării candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este prezentarea listelor de subscripţie Comisiei Electorale Centrale.

4. Potrivit art.42 alin.(6) din Codul electoral, persoana care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie din listele de subscripţie în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile. Lista de subscripţie se autentifică prin aplicarea, pe fiecare foaie, a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective. În acelaşi timp, potrivit art.156 alin.(3) listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective se consideră nule.

5. Potrivit art.102 alin.(1) din Codul electoral, pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 şi nu mai mult de 25000 de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Potrivit alin.(2) din articolul menţionat, se consideră conforme cu alin.(1) unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova în care au fost colectate nu mai puţin de 600 de semnături.

6. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile contestate încalcă principiul constituţional al egalităţii şi dreptul de a fi ales.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.

8. Prevederile relevante ale Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (publicat în M.O., 2016, nr.277-287/585) sunt următoarele:

Articolul 42

Colectarea semnăturilor în susţinerea

candidatului independent şi pentru iniţierea

referendumului

“[…]

(6) Persoana care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie din listele de subscripţie în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile. La sfârşitul fiecărei foi din listele de subscripţie, colectorul face o menţiune, atestând faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează. Lista de subscripţie se autentifică prin aplicarea, pe fiecare foaie, a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective.”

Articolul 102

Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

“(1) Pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 şi nu mai mult de 25000 de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova şi corespund altor prevederi ale prezentului cod.

(2) Se consideră conforme cu alin.(1) unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova în care au fost colectate nu mai puţin de 600 de semnături.

[…]”

Articolul 156

Responsabilitatea pentru corectitudinea

întocmirii listelor de subscripţie

“(1) Persoana care colectează semnăturile semnează fiecare foaie din listele de subscripţie, făcând o menţiune de atestare a faptului că semnăturile au fost colectate personal şi că identitatea persoanelor ale căror nume apar în liste a fost verificată, în baza actului de identitate, personal de către colector. Fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.

(2) Membrii grupurilor de iniţiativă au obligaţia de a preîntâmpina fiecare cetăţean despre faptul că poate semna numai într-o singură listă de subscripţie.

(3) Sînt considerate nule şi neavenite listele de subscripţie completate până la înregistrarea grupului de iniţiativă; listele care nu sînt semnate de colectorul semnăturilor; listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective.”

9. Prevederile relevante ale Protocolului nr.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, amendată prin protocoalele adiţionale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997) sunt următoarele:

Articolul 3

Dreptul la alegeri libere

“Înaltele Părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

10. Autorul sesizării susţine că prin normele contestate se încalcă principiul constituţional al egalităţii şi dreptul de a fi ales.

11. Astfel, potrivit acestuia, prevederile art.102 alin.(1) şi (2) din Codul electoral, care instituie condiţia colectării semnăturilor din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova, iar din fiecare unitate urmează a fi colectate nu mai puţin de 600 de semnături, încalcă dreptul constituţional de a fi ales. Or, unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi sunt diferite ca mărime şi după numărul populaţiei, astfel, colectarea în mod egal a semnăturilor este imposibilă, ţinându-se cont şi de inegalitatea condiţiilor dintre candidaţii independenţi şi candidaţii din partea partidelor politice.

12. Totodată, autorul sesizării susţine că prevederile care stabilesc condiţia semnării listelor de subscripţie, de către persoana care colectează semnăturile, în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile, precum şi aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective, creează un impediment real pentru exercitarea dreptului de a fi ales.

13. În susţinerea opiniei sale, autorul sesizării pretinde că termenul stabilit pentru completarea listelor de subscripţie este destul de restrâns, iar autentificarea acestora de către conducătorul autorităţii administraţiei publice locale poate institui anumite bariere. Mai mult ca atât, autorul susţine că verificarea autenticităţii listelor de subscripţie ţine de competenţa Comisiei Electorale Centrale, care dispune de registrul electronic al alegătorilor, nefiind necesară autentificarea din partea primarilor.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

15. În temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

17. Curtea reţine că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie anumite prevederi ale art.42 alin.(6), 102 alin.(1) şi (2) precum şi art.156 alin.(3) din Codul electoral.

18. Curtea constată că, în esenţă, sesizarea vizează următoarele aspecte care condiţionează înregistrarea candidaţilor pentru cursa prezidenţială: 1) semnarea listelor de subscripţie în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale şi aplicarea, pe fiecare foaie, a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective; 2) colectarea semnăturilor din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova; 3) colectarea a cel puţin 600 de semnături din fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul doi.

19. Potrivit autorului sesizării, prevederile contestate încalcă principiul egalităţii şi dreptul de a fi ales, garantate de articolele 16 şi 38 din Constituţie.

20. Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 38 alin.(3) din Constituţie, dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.

21. Curtea menţionează că prevederile constituţionale invocate garantează cetăţenilor dreptul de a fi aleşi în cadrul tuturor scrutinelor (parlamentare, prezidenţiale, locale).

22. Totodată, potrivit art.72 din Constituţie, reglementarea sistemului electoral, inclusiv procedura alegerilor prezidenţiale, ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului.

23. În acest sens, condiţiile de fond şi de formă pe care o persoana trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales în cadrul alegerilor prezidenţiale, sunt reglementate în Codul electoral.

24. Curtea Europeană, în jurisprudenţa sa, a reţinut că drepturile garantate de art.3 al Protocolului nr.1 nu sunt absolute. Este loc pentru ”limitări implicite” şi statele contractante se bucură de o marjă largă de apreciere în acest domeniu (Matthews v. Regatul Unit, nr.24833/94, hotărâre din 18 februarie 1999, § 63).

25. Având în vedere că articolul 3 nu este limitat printr-o listă exactă de “scopuri legitime”, precum sunt cele menţionate la articolele 8-11, statele contractante pot, prin urmare, să se bazeze liber pe un scop care nu figurează în această listă pentru a justifica o restricţie, sub rezerva demonstrării compatibilităţii acestui scop cu principiul statului de drept şi cu obiectivele generale ale Convenţiei, în circumstanţele particulare ale unei cauze concrete (Yumak şi Sadak v. Turciei (MC), nr.10226/03, hotărâre din 8 iulie 2008, § 109).

26. Astfel, cu referire la impunerea unor restricţii ce ţin de numărul necesar de semnături care urmează a fi colectate de către candidaţii la alegeri, Curtea Europeană, în cauza Mihaela Mihai Neagu v. România (nr.66345/09, decizie din 6 martie 2014), a statuat că:

“30. În ceea ce priveşte dreptul de a candida, respectiv aspectul “pasiv” al drepturilor garantate prin art.3 din Protocolul nr.1, Curtea reaminteşte că este mai prudentă în aprecierea restricţiilor în acest context decât atunci când i se solicită să examineze restricţii privind dreptul de vot, respectiv elementul “activ” al drepturilor garantate prin art.3 din Protocolul nr.1. Aceasta reaminteşte că a arătat că dreptul de a candida în cadrul alegerilor legislative poate fi supus unor condiţii mai stricte decât dreptul de vot. În această privinţă, Curtea reaminteşte că, dacă este adevărat că un stat dispune de o marjă amplă de apreciere pentru a stabili condiţiile de eligibilitate in abstracto, principiul caracterului efectiv al drepturilor impune ca procedura care permite determinarea eligibilităţii să fie însoţită de garanţii suficiente pentru a evita arbitrariul.”

27. De asemenea, în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru depunerea unei liste electorale, potrivit Curţii Europeane, condiţiile impuse de state nu constituie un obstacol în calea exprimării opiniei poporului cu privire la alegerea reprezentanţilor [Asensio Serqueda împotriva Spaniei (dec.), nr.23151/94, 9 mai 1994, Federacion Nacionalista Canaria împotriva Spaniei (dec.), nr.56618/00, 7 iunie 2001, şi Brito da Silva Guerra şi Sousa Magno împotriva Portugaliei (dec.), nr.26712/06 şi 26720/06, 17 iunie 2008].

28. La fel, şi Comisia de la Veneţia în liniile directoare în materie electorală, adoptate cu ocazia celei de-a 51 sesiuni (5-6 iulie 2002), a stabilit că cerinţa de a aduna un anumit număr de semnături pentru prezentarea unei candidaturi nu este contrară a priori principiului sufragiului universal. Pe de altă parte, Comisia de la Veneţia recomandă ca legea să nu impună un număr de semnături din partea a mai mult de 1% dintre alegători.

29. În Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi OSCE/ODIHR la proiectul de lege privind modificarea Codului electoral, adoptată la cea de-a 107 sesiune plenară (10-11 iunie 2016), s-a menţionat:

“12. În conformitate cu articolul 102 din proiectul de lege, candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii trebuie să prezinte liste cu 15 000 de semnături ale alegătorilor din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi din ţară. Acest număr de semnături necesare este mai mic decât limita de un procent din alegători, prevăzut în Codul bunelor practici în materie electorală. Numărul minim de semnături valabile ce urmează a fi colectate din fiecare unitate constituie 600. Chiar dacă organizaţiile politice pot acumula acest număr de semnături mai uşor, datorită structurilor lor din teritoriu, faţă de candidaţii independenţi, posibilităţile cărora în teritoriu sunt limitate, totuşi acest număr este suficient de mic, ţinând cont de numărul de alegători în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi (unitatea cu cel mai mic număr de alegători înregistraţi este Basarabeasca, având 24 318 alegători înregistraţi).”

30. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea reţine că reglementările contestate nu sunt de natură să afecteze dreptul de a fi ales.

31. La fel, dispoziţiile legale criticate nu conţin prevederi care să aducă atingere principiului egalităţii, acestea aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără privilegii şi fără discriminări. Acestea conţin condiţii de eligibilitate, pe care legiuitorul le-a reglementat în scopul stabilirii unor limite pentru prevenirea exercitării abuzive a drepturilor electorale de către un candidat care se bucură de o minimă susţinere şi credibilitate din partea populaţiei cu drept de vot.

32. În lumina celor expuse, Curtea menţionează că sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputatului în Parlament Valeriu Ghileţchi privind controlul constituţionalităţii:

- sintagmelor “în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile” şi “lista de subscripţie se autentifică prin aplicarea, pe fiecare foaie, a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective” din alin.(6) al articolului 42;

- sintagmei “din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova” din alin.(1) al articolului 102;

- alineatului (2) al articolului 102;

- sintagmei “listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective” din alin.(3) al articolului 156 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.