Decizie nr.65 din 27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.82g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin.(1) din Codul penal (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 82g/2017 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

 ale  articolului 328 alin. (1) din  Codul penal

(excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)

nr. 65  din  27.06.2017

 (în vigoare 27.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 429-433 art. 132 din 08.12.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 13 iunie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către avocatul Ion Gavriliuc în dosarul nr.1a-234/2017, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 13 iunie 2017 de către completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău (Oxana Robu, Liubovi Brînza, Igor Mânăscurtă), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Procuratura mun. Chişinău, oficiul Buiucani, a înaintat lui S.M. învinuirea pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.328 alin.(1) din Codul penal.

4. La 11 iunie 2013, cauza penală a fost transmisă spre judecare Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

5. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 16 ianuarie 2017, S.M. a fost achitat din motiv că acţiunile sale nu întrunesc elementele infracţiunii prevăzute de art.328 alin.(1) din Codul penal.

6. Procuratura mun. Chişinău, oficiul Buiucani, nefiind de acord cu sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 16 ianuarie 2017 a declarat apel.

7. În cadrul şedinţei de judecată din 17 mai 2017, avocatul Ion Gavriliuc a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal.

8. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa de apel a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

10. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 126

Proporţii deosebit de mari, proporţii mari,

daune considerabile şi daune esenţiale

“[…]

(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luându-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

[…]”

Articolul 328

Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu

“(1) Săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[…]”

11. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997) sunt următoarele:

Articolul 7

Nici o pedeapsă fără lege

“1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, momentul în care a fost săvârşită, nu constituia o infracţiune, potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii sale, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul sesizării susţine, în esenţă, că urmările prejudiciabile ale infracţiunii prevăzute de art.328 alin.(1) din Codul penal sunt reglementate deficitar şi nu permit destinatarului normei să deducă sau cel puţin să anticipeze care urmări prejudiciabile pot angaja răspunderea penală. Totodată, autorul susţine că, în temeiul art.126 alin.(2) din Codul penal, nu pot fi evaluate urmările prejudiciabile sub formă de “daune în proporţii considerabile intereselor publice”.

13. Astfel, autorul excepţiei susţine că din cauza modului în care sunt formulate dispoziţiile contestate pot fi aplicate în mod arbitrar.

14. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile contestate sunt contrare prevederilor articolului 20 din Constituţie şi articolului 7 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Ion Gavriliuc în dosarul nr.1a-234/2017, aflat pe rolul Curţii de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

18. Curtea relevă că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

19. Curtea reţine că autorul excepţiei, deşi solicită controlul constituţionalităţii prevederilor “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal, în motivarea sesizării s-a referit, în esenţă, doar la textul “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice” sub aspectul respectării exigenţelor constituţionale referitoare la calitatea legii penale.

20. Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile legale contestate sunt contrare articolului 20 din Constituţie.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul acesteia este identic cu obiectul sesizărilor nr.113g/2016 şi 8g/2017, asupra căruia instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Hotărârea nr.22 din 27 iunie 2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin.(1) din Codul penal.

22. Astfel, prin hotărârea enunţată supra, Curtea a declarat neconstituţional textul “intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002.

23. În acelaşi timp, Curtea a observat că legiuitorul a instituit la art.126 alin.(2) din Codul penal criterii subiective de delimitare între daune “considerabile” şi daune “esenţiale”, care se apreciază doar în funcţie de însemnătatea bunurilor pentru victimă şi alte circumstanţe care influenţează starea sa materială.

24. Curtea a subliniat că, în exercitarea competenţei de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să ţină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul “ultima ratio”. Curtea a reţinut că, din perspectiva principiului “ultima ratio” în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

25. Aşadar, având în vedere că sarcina de a reglementa gravitatea vătămării rezultate din comiterea unei fapte penale şi valoarea pagubei revine legiuitorului, Curtea a statuat că până la instituirea de către legiuitor a unui prag valoric al daunelor esenţiale şi considerabile mărimea acestora va constitui limitele care se încadrează între daunele în proporţii mici şi daunele în proporţii mari.

26. Prin urmare, Curtea reţine că în cazul în care există o hotărâre a Curţii având ca obiect prevederile contestate sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi declarată inadmisibilă.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.b) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către avocatul Ion Gavriliuc în dosarul nr.1a-234/2017, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.